866 matches
-
dar nu ne îndoim că, într-o perioadă mai îndepărtată, îmbrăcămintea lor purta „marca” populară „națională”: haine făcute în casă din lână, in și cânepă. Fiind mai înstăriți, ei au avut posibilitatea să-și procure din târguri, de la negustori itineranți, postavuri, țesături fine, aduse din Orient sau de pe piețele apusene, prin intermediul negustorilor din Ardeal. Îmbrăcămintea răzeșilor, la fel ca a celorlalți rani, s-a distinsă prin sobrietate și prin folosirea, în principal, a două culori „imperiale”: albul și negrul. Portul popular
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de tânărul pe care Îl observase În biserica miracolului. - Iar acela e Fabio dal Pozzo, adăugă hangiul urmărindu-i mâna, care se Îndreptase către un om vânjos ce ședea lângă primul, cu o cupă de vin În mână. Negustor de postavuri. Vine din Nord să vândă stofe din Scoția. Tot În tăcere, Dante arătă spre alții doi, care ședeau de partea cealaltă a mesei, pe colț, aplecați asupra unei partide de zaruri. Unul, cu o burtă mare, Înfășurată Într-o vestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
piele, contopindu-se cu pielea trupului, Îi păstraseră forma. Și capul era intact, Încă Înfășurat În rămășițele unei fâșii de stofă. Dante scrută chipul acela, care acum părea de sticlă neagră. Rigo di Cola, unul din cei doi negustori de postavuri care trăseseră la hanul Îngerului. Până la urmă, diavolul chiar Își făcuse apariția În inelul său, se gândi. Iar ceva asemănător trebuia să se fi petrecut și În mințile oamenilor care se apropiaseră și ei, atrași de strigăte. Văzu cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În acest caz, nu mai putea fi ascunsă În scrinul menit să o adăpostească. Trebuia să se afle altundeva. Între fetru și fetru. O alegorie sau o expresie ce trebuie luată ad literam? Poate că aici stătea explicația. Prăvăliile de postavuri erau concentrate toate În jurul pajiștilor de la Santa Maria Novella, În partea cealaltă a orașului. Spera că aerul răcoros al dimineții Îi va prii. Dar soarele strălucea deja ca o minge de foc, implacabil. Parcursese doar câteva zeci de pași și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Fabio dal Pozzo și Cecco. Continuă să descâlcească acea „comoară” din ascunzătoarea ei, până când se pomeni dinaintea unui bloc compact și greu, de cel puțin două picioare pe cinci, și ceva mai gros de o palmă. Parcă cineva ascunsese În postav o placă din piatră. Cu daga tăie ușor un colț al Învelitorii de fetru. O rază ce pătrundea pieziș din curte izbucni ca o străfulgerare argintie În punctul dezvelit, orbindu-l pe poet. O oglindă. Era o oglindă ascunsă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o andivă, galben și alb, și o gură plină de dinți stricați. Se numește Bourrache. Nu e un om prea deștept, dar are simțul banului. E în natura lui. Nu trebuie judecat pentru asta. Poartă mereu un șorț mare, de postav albastru, care-l face să arate ca un butoi închingat. Odinioară, avea o soție care nu părăsea niciodată patul, din pricina unei boli care pe la noi e numită lingoare și în care se întâmplă să vezi bolnavii începând să confunde cețurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bronz își întinde mâinile spre cer, în vreme ce alta, îngenuncheată, plânge în tăcere: asta nu semnifică mare lucru, dar produce un efect impresionant. După încheierea doliului, bătrânul nu-și schimbă defel obiceiurile. Puse doar să i se croiască trei costume din postav negru și brasarde de stofă. A doua zi după înmormântare, fiul s-a întors la Paris. Rămase acolo încă mulți ani. După aceea, se întoarse într-o zi, prea serios și ajuns procuror. Nu mai era tânărul ageamiu care aruncase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nume așa de rău, suna bine, distins, se detașa de toate acele Excelsior, Floria, Terminus, Cafă des amis, și chiar că îți făcea și mai tare sete. Pe 3 august 1915, Fermillin prinse pe firma localului o pânză mare de postav pe care scrisese cu litere imense albastre, albe și roșii : A trecut un an, glorie eroilor!. Sărbătoarea începu pe la orele 5 ale după-amiezii cu obișnuiții casei: Moș Voret, un bătrânel rumen, pensionat de la Uzină, care-și sărbătoarea de trei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
câțiva kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor? își transformă ura față de ei înșiși în ură față de trup și de lume. Creștinii pregătesc întunecarea de aproape douăzeci de veacuri în comunitățile de iluminați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
putea să ajute țara acolo unde o doare, nu unde se exersează cinismul politic. Astăzi, Poliția Orașului Buhuși își are sediul într-o clădire parcă predestinată reformei și modernizării. Ea a fost cândva Creșa de Copii ce aparținea fabricii de postav, îngropate acum în moloz și bălării, dar sub care, altădată, și pământul fumega și trosnea din încheieturi, de truda muncitorilor în trei schimburi. Poliția buhușeană s-a reformat și modernizat din mers, la „creșa”democrației - unii dintre bestialii ei dulăi
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
agresiunea de dominare a ungurilor asupra românilor transilvăneni. “După legea ungară - până la 1848 - românii din Transilvania, asimilați cu grecii, evreii, slavii, armenii, țiganii erau considerați, pe propriul lor pământ „națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagaboandă”, deși formau 2/3 din populație, în timp ce ungurii, sașii, secuii, grecii, armenii formau numai cealaltă treime. În paginile următoare, de la Marx citire, mai
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
dori să-mi explice cineva ce se află în spatele determinării ei, când se așează imperceptibil pe tâmpla apăsata de gânduri ce vor să se ducă. Când se descâlcesc bine, una cate una, ideile singure, căptușite fiind c-o limpezime de postav, de-și vin în firea lor de nemurire, ca să cuprindă încântarea și soarta cerului cu ea?! Sursa: artelesistiintelevietii.wordpress.com ... Citește mai mult Dacă timpul este cea mai abstractă frunză,aș dori să-mi explice cinevace se află în spatele determinării
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
frunză,aș dori să-mi explice cinevace se află în spatele determinării ei,când se așează imperceptibil pe tâmplaapasată de gânduri ce vor să se ducă.Când se descâlcesc bine, una cate una,ideile singure,căptușite fiind c-o limpezime de postav,de-și vin în firea lor de nemurire,ca să cuprindă încântarea și soarta cerului cu ea?!Sursa: artelesistiintelevietii.wordpress.com... ÎI. MECANICĂ CHIFTELEI, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1229 din 13 mai 2014. Diluții agregate din gheață și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
dori să-mi explice cineva ce se află în spatele determinării ei, când se așează imperceptibil pe tâmpla apasată de gânduri ce vor să se ducă. Când se descâlcesc bine, una câte una, ideile singure, căptușite fiind c-o limpezime de postav, de-și vin în firea lor de nemurire, ca să cuprindă încântarea și soarta cerului cu ea?! Sursa: artelesistiintelevietii.wordpress.com Referință Bibliografică: La concret / Dalelina John : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1606, Anul V, 25 mai 2015. Drepturi de
LA CONCRET de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360998_a_362327]
-
traseul ales îi oferea avantajul că riscul de-a fi văzut de perși era mult mai mic. Porni mai departe, împingând din mâini și din picioare. Dar iată că mâinile sale, bâjbâind prin lut, reușiră să atingă o bucată de postav moale. Tragodas rămase încremenit: la numai un pas de el, înspre malul rece al râpei, zări atârnând un cadavru. Părea a fi un oștean al Atalyei. Privi înspăimântat ciudățenia aceea din fața ochilor lui, care părea inert și fără grai. Se
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
calpac „căciulă” neagră de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan roșu cu dungulițe galbene, la poale cu volan alb, de pânză, șorț negru cu motive geometrice, divers colorate. Un alt costum se deosebește de acesta numai prin faptul că are vestă și sarafanul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
umane, cai, păsări, dispuse într-o simetrie perfectă, costume țărănești de femeie și bărbat. Îmbrăcămintea femeii se compune din: batic alb, cămașă albă cu mâneci crețe jos, sarafan mai scurt și șorț de culoare bleumarin, făcut din pânză, nu din postav. Bărbatul poartă căciulă neagră, cămașă albă, vestă lungă din blană de oaie, pantaloni negri din postav lungi, drepți, opinci. O adevărată minunăție o constituie o masă mică, rotundă, pe care este sculptată o adevărată concepție despre Univers, ce ne face
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
se compune din: batic alb, cămașă albă cu mâneci crețe jos, sarafan mai scurt și șorț de culoare bleumarin, făcut din pânză, nu din postav. Bărbatul poartă căciulă neagră, cămașă albă, vestă lungă din blană de oaie, pantaloni negri din postav lungi, drepți, opinci. O adevărată minunăție o constituie o masă mică, rotundă, pe care este sculptată o adevărată concepție despre Univers, ce ne face să credem că este mai degrabă opera unui filosof decât a unui țăran dulgher. În mijloc
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
lume necunoscută. Toate acestea îndoliaseră inima tinerei mame și soții. Deschidea adeseori ultima scrisoare primită de la soțul ei, citindu-i rândurile: „Scumpa mea soție, Istanbulul este un oraș foarte mare și frumos. Am luat legătură cu câțiva comercianți pentru procurarea postavului. Intenționez, Ana, să construiesc una din cele mai mari fabrici de postav din Europa. I-am scris tatălui meu că am luat legătura cu Hazicaf și, la întoarcere, îmi va da ceea ce i-a promis. Lui Constantin, care este atât
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
ultima scrisoare primită de la soțul ei, citindu-i rândurile: „Scumpa mea soție, Istanbulul este un oraș foarte mare și frumos. Am luat legătură cu câțiva comercianți pentru procurarea postavului. Intenționez, Ana, să construiesc una din cele mai mari fabrici de postav din Europa. I-am scris tatălui meu că am luat legătura cu Hazicaf și, la întoarcere, îmi va da ceea ce i-a promis. Lui Constantin, care este atât de uimit de ceea ce vede, i-am cumpărat un talisman, un șirag
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
lase singură, că drumu-i lung și anevoios. Necula o săruta și o implora să fie liniștită, că totul va fi bine și, că tot ceea ce are să facă, va fi spre binele lor. Dorința de a construi o fabrică mare de postav nu i-o putea schimba nimeni. Și, uite, visul s-a năruit. Ce fericiți au fost împreună! Bietul de el, nici nu apucase să-și vadă fetița pe care și-o dorise atât de mult! În afară de Necula și cei doi
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt. Și aici, Vasile îl zărise pe coconul Constantin și pe coconul Alexandru, feciorii lui vodă, în contăș de postav fin, albastru de Flandra, cu ciubote roșii de marochin și jungher la cingătoare. Frumoși și mândrii nevoie mare. În fața lor căzuse în genunchi când, însoțiți de comisul Mihăilescu, veniseră să vadă caii aleși pentru cursele din toamnă, când feciorii de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
între locuitorii aflați de o parte și de alta a Carpaților. În același fel se adresează slujbașilor vămii de la Rucăr, Dan al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]