3,622 matches
-
își relevă multiple chei de lectură, toate la fel de justificate. În privința epistolerului și diaristului Sârbu, aprecierile sunt mărturisite direct. Textele care vizează “imaginea realului” îl recomandă pe prozator, în opinia lui Antonio Patraș, galeriei celor mai importanți scriitori din literatura noastră postbelică. În ciuda acestor aprecieri, biograful nu exersează un ton encomiastic gratuit. Alături de meritele pe care numai un “caz patologic” de iconoclasm (aluzie la studiul Sorinei Sorescu) le poate ignora, sunt amintite și aprecierile “grăbite” în defavoarea lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu ori
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
puțin bune, “opera de om” cu o personalitate fascinantă, sinteză între Candid și Iov, Ion D. Sârbu merită această monografie care, așa cum afirmă Eugen Negrici într-o notă pe ultima copertă, “îi consolidează abia acum locul în canonul literar românesc postbelic”. Când Noe are o bibliotecă Șerban Tomșa, pe numele său adevărat Ioan Șerban, a debutat cu versuri în revista Luceafărul, în 1974. Publică încă din studenție poeme și eseuri prin diferite reviste și, după o îndelungată absență, termină primul său
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
în contexte tehnice: „printre tehnologiile de vîrf se înnumără Desktop Communication” (ro.kde.org), „uneori când înnumără megii de ram mai dă și câte un «Memory test failed»” (computergames.ro/forum); alteori, stilul este publicistic - “M.M. crede că în perioada postbelică au funcționat patru canoane literare, I.S., în schimb, înnumără cu un steag mai puțin” (adevarul.kappa.ro) -, standard, vag bisericesc - „printre oaspeți s-au înnumărat profesori universitari, studenți și numeroși credincioși” (saintparascheva.org). Se pare că formele neliterare cu prefixul
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
problemelor democrației ruse. Cunoscătorii avizați ai scenei literare ruse se referă la o adevărată revoluție culturală, manifestată printr-o deschidere fără precedent spre circuitul de valori, idei și bunuri din întreaga lume, dar în prelungirea unor tradiții ale literaturii ruse postbelice neoficiale, în care groaza și absurdul sunt categorii estetice constant frecventate. Din această generație ar face parte, potrivit opiniei Irinei Prochorova (directoarea unei prestigioase edituri moscovite și redactor șef al unei reviste nu mai puțin ilustre) autori ca Vladimir Sorokin
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Rezultatul este o carte fermecătoare, pe alocuri sentimentală, doldora de informații. O mărturie necesară, o piesă dintr-un puzzle uriaș care, adăugată altor piese de același tip, ar trebui, în final, să dezvăluie chipul real al istoriei românești din perioada postbelică. Constantin Eretescu, Periscop. Mărturisirile unui venetic, Editura Eminescu, București, 2003, 254 pag., 69.000 lei.
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
de chimicale. Și viața Josefinei Banciu a luat o altă cale după 1945, la fel și cea a Elenei Eckardt. Doamna Eckardt s-a descurcat, însă, iar tenacitatea ei își găsește sprijin constant într-un antisemitism trecut prin experiența Germaniei postbelice (unde a emigrat în 1976) și-un mercantilism bine instalat. Tatăl Georgetei Rosetti Bilciu a murit în închisoare, dar ea a știut să trăiască, a avut doi soți și nici un copil; Dumitru, al doilea bărbat, a iubit-o enorm și
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
ani, să demarați și, în următoarele trei volume dedicate perioadelor literare majore, a „marilor clasici” de la „Junimea” și „Convorbiri literare”, coordonate de T. Maiorescu, a scriitorilor interbelici și a celor care au trăit și au creat „sub comunism”, în perioada postbelică, să edificați o tetralogie monumentală. Cred că tonul și începutul unor rezonabile revizuiri critice postdecembriste se află chiar în „Istoria critică a literaturii române”, volumul I, din 1990. Revizuirile au fost promovate apoi, programatic, în paginile revistei „România literară”. Gh.
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
române”, volumul I, din 1990. Revizuirile au fost promovate apoi, programatic, în paginile revistei „România literară”. Gh. Grigurcu sugera, ca totdeauna sagace, că revizuirile trebuie să fie preocupări permanente ale criticii literare, să se exercite nu numai asupra perioadei literare postbelice, ci și retrospectiv, asupra perioadelor revolute. Așa cum concede, cu complezență malițioasă, d-l Alexandru George în „opiniile” de sub titlul insidios „Citiți-l pe Agârbiceanu” din „Luceafărul”, nr. 25 și 26 din 2003, dv. rămâneți „unul dintre cei mai importanți critici
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
că cele două cărți comunică nu doar prin adunarea unor foști scriitori excentrici readuși în discuție după 1989, ci și prin structura lor. Înainte de a prezenta articolele strict la temă, autorul simte nevoia didactică de a recapitula contextul literaturii române postbelice în capitole simetrice intitulate Poezia/proza anilor ’60-’90. Privire de ansamblu, în care sunt adunate aceleași articole pentru ambele cărți (câteva în plus în volumul dedicat târgoviștenilor), cu diferențele de rigoare impuse de motivarea alegerii acelor nume sau, firește
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
poezie sau „romanul obsedantului deceniu” în proză, iar la nivel de context socio-politic-cultural autorii incomodează într-un fel sau altul autoritățile. Teza publicistului în discuție este aceea potrivit căreia în paralel cu aceste culoare net delimitate au evoluat în perioada postbelică autori neîncadrabili în nici una din direcțiile „acreditate”, lăsați în umbră, marginalizați de critici, dar de la care se vor revendica optzeciștii, astfel încât vor fi recuperați în perioada imediat postdecembristă. Autorul ajunge astfel la discutarea ultimului deceniu al secolului trecut, pe care
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
George Cușnarencu. Nicolae Manolescu, care n-a putut participa la întâlnire, este prezent printr-un mesaj aplaudat de toată lumea: "Eugen Simion este, astăzi, la o vârstă incredibilă pentru cine-l vede și aude, cel mai important critic al literaturii noastre postbelice. Autor al unor impresionante studii de sinteză, el n-a lăsat nici un colț al tabloului neacoperit. Nici exilul n-a scăpat atenței sale, lucru cu atât mai remarcabil cu cât, înainte de 1989, nu era deloc ușor să te referi la
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
apoi, recitalul violonistului Șerban Lupu, acompaniat la pian, cu grațe, de Viorica Boerescu (soța colaboratorului nostru Pârvu Boerescu). 21 iunie, ora 10. În aceeași clădire, ultramodernă, a bibliotecii are loc Colocviul de literatură cu tema " G. Călinescu și critica literară postbelică". Moderatori sunt Eugen Simion, Mircea Martin și Alexandru Zub. Fiecare dintre ei are câte o intervențe substanțală (păcat că nu s-au făcut înregistrări... sau s-au făcut?). Alexandru Zub ia asistența prin surprindere trecând fără dificultate din postura (cunoscută
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
tot s-au terminat metapovestirile, vrînd-nevrînd, se vede obligat să se întoarcă acasă. s-a născut la sat Cred că succesul literaturii de apartament un produs nou, cu performanțe medii, dar nu mai puțin autentic a fost impus de valul postbelic al romanului francez, dar originea ei trebuie căutată la un francez din secolul XIX. În 1857 apare Madame Bovary. Una dintre genialele scene din prima parte a cărții este aceea în care Charles, văduv, face o vizită fostului său pacient
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
aveau în țară, închiderea institutelor de învățământ franceze, confiscarea bunurilor familiei Hrisoveloni sunt date urmărite în prelungirea istoriei acestei prezențe a lui Paul Morand în România. Corespondența Doamnei Morand deține aici locul central, pentru a mărturisi deopotrivă despre amărăciunile anilor postbelici și despre o a numită fidelitate față de credințele trecutului, puse în cumpănă cu teroarea stalinistă a orei. Veștile primite de la rudele rămase în România nu sunt deloc încurajatoare, teroarea anilor ’50 conferindu-le un aer de tragedie, și abia prin
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Gheorghe Grigurcu Se pierde adesea din vedere că atît de incitantele revizuiri (pietricele în pantoful criticii) se cuvine a avea în vedere nu doar perioada postbelică, posedînd, e drept, dosarul cel mai încărcat, ci și răstimpul anterior acesteia, de facto întregul corp al literaturii române. Fie că ne dăm seama, fie că nu, recitim operele trecutului cu un ochi mai mult ori mai puțin schimbat de
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
a-și proiecta cititorul într-un univers propriu, inconfundabil. Prin mizele mari tematice puse în joc. Prin capacitatea de a însufleți personaje. Breban este, după Marin Preda, am mai spus-o, creatorul cel mai puternic de personaje din proza noastră postbelică. Să amintim că Voința de putere este a doua piesă din ciclul de romane inaugurat cu Ziua și noaptea, în 1998. Vor urma și altele, după cum prozatorul a anunțat, configurându-se astfel, de pe acum, o reprezentare a lumii românești post-decembriste
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
și un (stingher) "milenarist", defilează prin paginile cărții, la modul aleatoriu însă, nu într-o ordine prestabilită. Sumarul cărții este dat, cum arată autorul, de succesiunea foiletoanelor sale critice din "Ziarul de Duminică". Lipsește, frapant, cel mai important poet român postbelic, Nichita Stănescu, după cum lipsesc voci suficient de bine conturate ale generației tinere, cele care i-ar fi confirmat, în fond, antologatorului opinia potrivit căreia nu există o criză valorică a poeziei de azi. Mă refer la Marius Ianuș, Ruxandra Novac
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
a locurilor în care a locuit, călătorit și și-a desfășurat duhovniceasca sa misiune. O istorie a unei familii românești, dar și a unei extraordinare parabole spirituale descrise de traducătorul în limba română a Sfinților Părinți, o istorie a României postbelice, cu vremurile sale vitrege și diriguitori atei care n-au pregetat să întemnițeze pe unul din cei mai mari teologi ai Răsăritului European, Dumitru Stăniloae, pe preotul Andrei Scrima, pe poetul Sandu Tudor, hirotonit sub numele de preotul Agaton, precum și
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
al celebrelor ,Concerte dezbatere" de la Sala Radio, intervențiile sale au avut în primul rând semnificația unor începuturi de acțiune, a unui ,Holzwege" construit în- tr-o pădure deasă, virgină. Așa se face că prin mâna lui au trecut partituri ale avangardei postbelice care astfel au putut intra în zona utilității publice; că muzica nouă românească s-a văzut adnotată în paginile unor prestigioase reviste de cultură; sau că opusuri de ultimă oră și-au inaugurat zborul în instantțe intens populate de spirite
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
nu aveau în anii 30 ai secolului trecut nici o echipă în primul eșalon). Visam să văd la lucru echipa Ripensia din Timișoara, dar trebuia să mă mulțumesc cu relatările la radio și din presă. Mi-am luat revanșa în anii postbelici, când am devenit bucureștean și mergeam frecvent la stadion, pentru a urmări pe viu partidele din divizia A. Când n-am mai putut merge la stadion, am profitat de apariția televiziunii și am devenit spectator din fotoliu, cum sunt și
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
întreagă, și ne conving că miza articolului din Ev. Z. e necurată. Recapitulare necesară Cu prilejul centenarului, Via}a Româneasc| publică de mai multe numere un "Documentar" (autor: Marin Diaconu) în care sunt recapitulate aspecte ale conținutului revistei din perioada postbelică: rubrici și autori, dezbateri organizate de "V. R.", polemici, "aniversări, comemorări, evocări", felul în care au fost reflectate conferințele U.S. și alte evenimente ale vieții literare din interval. în ultimul număr (1-2/2006) este publicată secvența a șaptea a "Documentarului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
spre Europa Centrală. Nu trebuie uitată școala poeziei germane pe care a urmat-o, inclusiv în calitate de prolific traducător și glosator. Nu e de mirare așadar că, în momentul de entuziastă întîmpinare a poeziei șaizeciste, Petre Stoica, deși precursor al modernismului postbelic, a fost receptat într-un chip oarecum oblic, printr-o confuzie cu calitatea "minoră" a obiectului creației sale și cu dicția versului său lipsită de încărcătura a numeroși decibeli care avea succes. Versurile sale, care nu țipau, nu răcneau, nu
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
studii, eseuri, comunicări academice și articole semnat de Mircea Anghelescu. Nu e vorba numai despre faptul că autorul, remarcabil cunoscător și comentator al literaturii române de secol 19, specialist în Heliade-Rădulescu și în problematica exilului - de la cel postpașoptist la cel postbelic -, își introduce și aici subiectele și temele preferate, abordându-le cu aceeași siguranță și cu noi nuanțe. Un text (o comunicare la Academie) se intitulează Heliade și personalitatea lui, conturând un portret frumos și exact al scriitorului în mantie albă
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
a entuziasmat de-a dreptul. Prin urmare, doar hazardul face ca aceste două cărți să fie judecate împreună. Gagica literară... Pentru început, încercați să vă imaginați următoarea situație: Adrian Urmanov, autorul manifestului celui mai debil -ism poetic din literatura română postbelică, utilitarismul, retras la o mînăstire unde a primit rasă și a devenit Părintele Serafim, a inițiat în spațiul monahal de la Râșca un program de creative writing, al cărui juriu, alcătuit din 5 poeți din care, de fapt, numai Elena Vlădăreanu
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
schimbare esenețială - estetică și epistemologică - o constituie doar apariția textualismului". Și, în paralel, succesorul de drept al Călinescului: "La noi, după G. Călinescu, nu a mai apărut nici un istoric literar cu metodă care să se încumete să abordeze competent literatura postbelică". înzestrat cu o armură de-o atît de impozantă alcătuire, desigur că exegetul nu pregetă a provoca la luptă nume nu o dată dintre cele mai semnificative, turnirul d-sale cuprinzîndu-i pe seniorii Alexandru George, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, ca și
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]