948 matches
-
și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia boierilor Pârâianu. Ei au avut funcții în administrație, deținând ranguri boierești, logofeți, postelnici, După o primă lectură a lucrări realizez că elaborarea acesteia a beneficiat de o atenție deosebită din partea autorilor, înglobând multe ore de documentare,ca dovadă bibliografia bogată și desele trimiteri la sursa primară de informație. După o lectură mai profundă
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este așezat în partea de Nord-Est a comunei, pe malul stâng al râului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015. ’’Când ai să fi bătrână’’ ( după Pierre Ronsard ) „Când ai să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
fost grav avariată, osemintele au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Iași, unde se află și astăzi. O figură marcantă pentru imaginea Palatului o reprezintă Elena Cuza. Elena Cuza, născută la Iași, la 17 iunie 1825, este fiica marelui postelnic Iordache Rosetti și a Catincăi Sturza, înrudiți, amândoi, cu cele mai strălucite familii boierești din Moldova: Sturzeștii, Balșii, Catargiii, Cantacuzinii. Copilăria și-a petrecut-o la Solești și Miclăușeni, moșiile preferate ale bunicilor și părinților săi. Aici cunoaște traiul din
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
la 15 aprilie și 16 februarie 1428, în anul de la facere 6929, adică 1421, la 1402 și în 30 iunie 1392. Numele de Leu conjugat cu Postelnicu apare și la generații mai noi, de după Mihail Blagocinul: Gorie Leu (Leoag) când postelnic și când vornic de poartă și șătrar, apare la 1650 și la 1659, alte documente sunt din vremea lui Alexandru Lăpușneanu și a domniilor fanariote. În timpul lui Grigorie Ghica și al lui Constantin Mihai Racoviță, sub binecuvântarea mitropolitului Nichifor, apare
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
panului Stan Bîrlici, și credința panului Șteful al lui Jumătate și a fratelui său, pan Mîndrea, credința panului Isaia, credința panului Duma al lui Limbădulce și a fratelui său, pan Mircea, credința panului Lazor și a fratelui său, pan Stanciul postelnic, credința panului Cozma și a lui Șandru, și credința panului Vitolt, credința panului Bălo<ș> ceașn>ic, credința panului Berendei stolnic, credința panului Fîrău, credința panului Manoil Grecu, credința panului <Alexandr> u spătar, credința panului Boguș și a fratelui său
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
pan Albul, pan Hodco al lui Crețu, pan Isaiia de Nea(mț), pan Stețco Dămăcuș, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmițea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâș spătar, pan Iuga vistier, pan Tador ceașnic, pan Crașnâș postelnic, pan Zbierea stolnic, pan Ion comis și alții destui, pani mari și mici. Iar pentru mai mare putere a tuturor celor sus-scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Dobrul logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră și la această carte
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat den Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme... La vârsta de 26 ani Mihai s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru postelnicul din Vâlcănești și nepoata lui Dobromir, mare ban al Olteniei. Stanca a mai avut doi frați, pe Dragomir, fost mare postelnic al lui Alexandru Vodă, și pe Ioan Monahul. Mihai și Stanca au avut doi copii: pe Nicolae (uneori apare
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
ei zăbovindu-se câtăva vreme... La vârsta de 26 ani Mihai s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru postelnicul din Vâlcănești și nepoata lui Dobromir, mare ban al Olteniei. Stanca a mai avut doi frați, pe Dragomir, fost mare postelnic al lui Alexandru Vodă, și pe Ioan Monahul. Mihai și Stanca au avut doi copii: pe Nicolae (uneori apare sub numele de Nicolae-Pătrașcu) și pe Florica. Mihai a mai avut o fiică, nelegitimă, Marula, de la o femeie cu numele de
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
o femeie cu numele de Tudora din Târgșor. Fiul lui Mihai, Nicolae, s-a căsătorit cu Ancuța, fiica voievodului Radu Șerban, cu care a avut o fiică, Ilinca. Fiica lui Mihai, Florica, s-a măritat în anul 1603 cu Preda postelnicul. Stanca a murit de ciumă în anul 1603 și a fost înmormântată în biserica episcopiei din Râmnicu Vâlcea. Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
mare ban al Olteniei și capuchehaia domnului Munteniei la Constantinopol). O poruncă a lui Mihnea Turcitul este adresată ,,slugei domniei mele lui Mihail banul din județul Mehediți". La finele aceluiași an (1590) este mare stolnic. Sub Ștefan Surdul devine mare postelnic (1591), apoi mare agă (1592) și chiar ispravnic, în locul unchiului său Iane, care locuia la Istanbul. În urmatorul an, Mihai era ban al Olteniei, cea dintâi dregătorie a țării, domn fiind Alexandru cel Rău. Birurile grele impuse de Alexandru cel
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară a satului
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
unei familii de nobili greci din țările române, al cărei destin se împletește cu cel al familiei lui Alexandru Moruzi, care a domnit de câteva ori, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Este vorba de familia boierului divanit, postelnicul Dimitrie Plainos, fiul lui Iani Simichis, un grec născut într-o insulă săracă din Marea Egee, al cărui destin aventuros l-a purtat pe multe coclauri grecești, apoi aruncat de vântul norocului în Fanarul cel vestit, unde reușește să se îmbogățească
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
învățăturii și iubitor de cultură. Acesta continuă cumpărarea de moșii de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat din amintirile acestuia și ale fiului său Dimitrie, narațiune ce se desfășoară paralel cu firul narativ principal. De fapt, toată scriitura
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat din amintirile acestuia și ale fiului său Dimitrie, narațiune ce se desfășoară paralel cu firul narativ principal. De fapt, toată scriitura se desfășoară pe mai multe planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
narativ principal. De fapt, toată scriitura se desfășoară pe mai multe planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca prin apă”. Postelnicul își dă seama că cei cu școală „au trecere spre dregătoriile gospodărești ale țării, bine plătite și scutite de multe dări”. De aceea îl trimite la Viena, irosind bani pe învățătura lui, patru ani, fără să obțină un „carton de
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
podărese (curve) și derbedei. Degeaba îl trimite la moșie, departe de gașca din București, că aici își face o altă gașcă cu aceleași apucături și preocupări. Legându-se de fetele răzeșilor, crează probleme celor care au grijă de el și postelnicul îl retrimite la București unde este sechestrat de o bandă de cartofori, după ce pierde banii la cărți. După ce-i plătește datoriile, se sfătuiește cu alți boieri divaniți și-l trimite la Paris, în speranța că va învăța ceva. Însă odrasla
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
la cărți. După ce-i plătește datoriile, se sfătuiește cu alți boieri divaniți și-l trimite la Paris, în speranța că va învăța ceva. Însă odrasla sa învață să mintă, să fure, să risipească banii, provocând probleme și certuri în familia postelnicului. Pe alt plan narativ, autorul oferă informații istorice despre cultura românească din acea epocă, precum și despre personajele angajate în aceste activități și anume, meșterii tiparniței Mitropoliei, cuviosul Teofilact și ajutorul lui, cuviosul Gherasim cu fratele Ilie. Cunoscători de limbi străine
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]