2,419 matches
-
O ZI APROAPE UITATĂ, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015. Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții, însă, o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
În acea perioadă se lucra șase, chiar șapte zile pe săptămână, chipurile, să ... Citește mai mult Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții, însă, o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală.Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
despre literatură» declară Patrice Hoffman, editorul său, la editura Flammarion în Franța. «Stia mai bine că oricine să pună în valoare și să împartă, cu cei din jurul său experiențe trăite. Opera sa va fi mai mult pusă în lumina de către posteritate» considera Per Wästberg scriitor și membru al Academiei Suedeze de Literatură. Opera sa este construită din experiențe personale, «Sunt eu însămi uimită de ceea ce descopăr în mine» îmi plăcea să spună adesea. Fiică de ofițer al armatei britanice, emigrat în
DORIS LESSING, FORȚA UNEI FEMEIE DETERMINATE de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/antonella_mocanu_1444424528.html [Corola-blog/BlogPost/343192_a_344521]
-
Și dacă nu mi-o ridică? Mi-am comandat-o singur să fiu mai sigur”. Eu nu am această posibilitate. Mi-am comandat din timp un timbru! Bineînțeles cu chipul meu dar nu de azi. Nu rentează a rămâne pentru posteritate semănând cu altcineva. Spun celor care mă întreabă de vârstă că sunt născut mai devreme iar în ajutor, tot limba mea maternă în care scriu, diferit de aici, am 18 ani și... O minciună convențională. Și totuși? Ceva tot va
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_interviu_cu_berthold_aberman_1386676386.html [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
RISIPEASCĂ ACESTE POEZII! Nu m-am gândit niciodată, înainte , la un volum.Mi-era suficirnt să scriu. Să publici cărți de poezie : asta este de-acum de domeniul administrației...poeziei- ca să zic așa-și eu am lăsat aceasta în sarcina posterității! În plus,realmente, n-am avut timp: serviciu, o familie grea, numeroasă, probleme care se iveau la tot pasul...plus că satul în care trăiam -și unde mă voi întoarce -nu era cea mai bună rampă de lansare pentru un
DEŞERTUL DE CATIFEA (64-67) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_64_67_costel_zagan_1371819878.html [Corola-blog/BlogPost/346135_a_347464]
-
al unui capitol din Schopenhauer (Despre geniu), cu trimitere bibliografica inexacta... Tot ce scrie Simion despre archaeus este „parafrază inadecvată“ (ca să nu zic plagiat) din Călinescu. Ar fi bine să deschidă măcar traducerea lui Eminescu din Kant, ca să nu zică posteritatea că a murit prost fără să știe ce e Ding an sich și cu e cu spațiul și timpul... Desigur, niciodată n-a spus Eugen Simion că Immanuel Kant ar fi punctul lui forțe. Eugen Simion se preface că e
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
care nu părăsem satul ... XXIV. REMEMBER, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016. Remember Plecat demult în lumea celor drepți Nici astăzi nu se știe cum anume , Invidiat de breaslă dar iubit de poeți Pentru posteritate ai rămas un nume . Într-un „Delir”ai dispărut în noapte Urmașii noștri poate vor afla , Dac-ai plecat din voia ta departe Sau culpa aparține altcuiva . Și cât ai fi putut încă să scrii Și cât ne-am fi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
cu apneea Și toată lumea s-a-ntrebat , de ce ? Tu ai plecat lăsăndu-ne ideea : „Unde dragoste nu e ,nimic nu e !”. Citește mai mult RememberPlecat demult în lumea celor drepțiNici astăzi nu se știe cum anume ,Invidiat de breaslă dar iubit de poețiPentru posteritate ai rămas un nume .Într-un „Delir”ai dispărut în noapteUrmașii noștri poate vor afla ,Dac-ai plecat din voia ta departeSau culpa aparține altcuiva .Și cât ai fi putut încă să scriiși cât ne-am fi dorit noi să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
A5, 140 pagini) Ce titlu de noblețe mai înălțător îți poate fi atribuit, decât acela de a te naște cetățean al ,,Căii Lactee”, realizând, la un moment dat, apartenența la viață, la minunea de a trăi și, apoi, să lași pentru posteritate picături de amintiri - prin timp - ale trecerii tale? Poet romantic, visător, plin de iubire oferită în dar, cu o viață amețitor învâltorită, Alexandru Cvitenco se dovedește a fi și un prozator de certă valoare literară. Eposul său, izvorând din fântânile
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1449497147.html [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
ce se afla în plină dezvoltare! ... A fost prigonit așa cum au fost atâția alții, contemporani ai săi - mari și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
drumul răspândirii lor în Rusia tocmai din Moldova” . „Paisianismul” a fost un fenomen spiritual unic, o reformă comunitar-contemplativă a monahismului ortodox, o „școală ascetico -filologică” cu ample reverberații culturale atât în Rusia, cât și în Țările Române. Istoriile celor două posterități — rusă și română — ale paisianismului în secolul XIX au fost însă extrem de diferite . În Rusia țarilor, în care Ortodoxia suferise impactul secularizării în secolul XVIII, paisianismul a cunoscut o amplă curbă ascendentă prelungindu-se organic în „stărețismul” Optinei și cu
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
mama sa, cu Maica Domnului, într-alt loc cu Veronica. Se știe din cărțile sfinte că acea Veronica i-a șters fața cu năframa sa, chipul Mântuitorului rămânând imprimat pe ea. Năframa se găsește și acum la Vatican, păstrată pentru posteritate. Se știe din Biblie că la un moment dat, Mântuitorul le-a spus apostolilor să-și spele unii altora picioarele, dar în urma reacției acestora, le-a spălat picioarele El însuși. Pildă că trebuie să te ispășești de păcate, să fii
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Domnule Profesor, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, STIMATE DOMNULE PROFESOR NUŢU ROŞCA!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_stimate_dom_stelian_gombos_1328698510.html [Corola-blog/BlogPost/346721_a_348050]
-
morala populară și, nu una, multe. În cazul de față, nimerit e cu cei ce-au pierdut omenia, pentru că nu și-au putut limita lăcomia. Din toată sărăcia am să scot o carte cu proverbe; va fi o avere pentru posteritate și, sigur, în timp vor fi mai puțini milionari decât voi învățând că toți, ca oameni, să fie egali cum s-au născut. Abia atunci eu pot muri, sărac, satisfăcut. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LĂCOMIA / Ion I. Părăianu : Confluențe
LĂCOMIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1405075132.html [Corola-blog/BlogPost/349204_a_350533]
-
context european și universal pornind de la influența limbii latine culte și vorbite. Fără a fi invazive sau categorice, argumentele sunt pertinente, iar teoria evoluției limbii decurge logic, firesc și natural, autorul făcând o pledoarie pro schimbare / transformare a limbii române. Posteritatea va hotărî dacă ceea ce se va vorbi peste 100 de ani de acum încolo, va fi mai bun sau mai rău, mai frumos sau mai urât...??? Oricum un lucru este clar: limba română ca orice organism viu, într-o permanentă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revista-scrisul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1452587046.html [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
Bill Clinton. Îți ceri scuze si gata. Poți s-o iei de la capăt. Apoi, la anu’ îți ceri din nou iertare. Poți chiar și să furi. Important e să-ți ceri iertare”. Există o tendință a autorilor consacrați, remarcabilă pentru posteritate, de a se dezgoli, de a se arăta cititorului direct, de a-i spune adevăruri despre sine, pentru a comunica direct, șocant, palpitant. Aflăm astfel că Bianca e inginer constructor, că și-a publicat prima plachetă de versuri în 1985
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1418292007.html [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
La ce oare? Școala pregătește doctori (nu medici) specialiști în plagiat. De ar fi măcar în stare să facă în afară de „copy paste” și banii cinstiți necesari întreținerii lor cât și a patrimoniului pe care l-au moștenit de la strămoși pentru posteritate nu pentru ei. Dar pentru asta sunt necesare „Fonduri Europene” care însă nici ele nu se obțin fără muncă. De aia ne cam lipsesc. Educația nu începe nicidecum cu școala. Copilul începe să învețe cu prima sa respirație. Există „indici
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443277123.html [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
niște cușme de daci liberi, lăsându-se peste tot: peste livezi, peste curțile oamenilor, peste clădiri, peste toate penitenciarele, peste toate închisorile, peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul poet Andrei Ciurunga în poezia Canalul: „Aici am ars și-am sângerat cu anii,/ aici am rupt cu dinții din țărână,/ și-aici ne-am cununat, cu bolovanii,/ cîte-un picior uitat sau câte-o mână.// Aprinși sub biciul vântului
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Poezie > Imagini > REMEMBER Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Remember Plecat demult în lumea celor drepți Nici astăzi nu se știe cum anume , Invidiat de breaslă dar iubit de poeți Pentru posteritate ai rămas un nume . Într-un „Delir”ai dispărut în noapte Urmașii noștri poate vor afla , Dac-ai plecat din voia ta departe Sau culpa aparține altcuiva . Și cât ai fi putut încă să scrii Și cât ne-am fi
REMEMBER de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457037992.html [Corola-blog/BlogPost/363540_a_364869]
-
lui Dumnezeu nu pentru sine, ci pentru a „face schimb de daruri/dragoste” cu Dumnezeu demonstrează prin influența vieții lui de bunătate iubirea infinită a lui Dumnezeu. Aceștia din urmă sunt sfinții/modelele, iar cei dintâi cetățenii. Căci în memoria posterității un sfânt rămâne veșnic un om de referință, iar un om egoist ca un cetățean oarecare. Problema răului, una dintre cele mai dificile socoteli teologice, căci este un „pericol ontologic”, G. Florovsky o așază dincolo de filosofic în scripturistic, anume în
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
PARINTELE ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_ilie_moldovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366755_a_368084]
-
și poporul român, fizic și psihic. Am parcurs cu interes maxim această carte care trebuia scrisă, era așteptată și cu siguranță va fi citită cu sufletul la gură, pentru că reconstituie o epocă și o lume, din fericire revolute, despre care posteritatea, dar și contemporanii vor avea de învățat. Așteptăm „Femei în temnița comunistă”, „Rezistența anticomunistă”, „Marea Neagră, front al războiului rece, „Statalitate, comunism și legionarism în Vlahiile balcanice”, cărți în pregătire ce urmează a fi publicate la Editura Editura Ex Ponto de
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1462879416.html [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
țară, un grup de specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în care și-a început activitatea de avocat Avram Iancu, reproduceri ale unor documente și lucrări istoriografice care stau mărturie pentru posteritate asupra faptelor de glorie a eroului nostru național și a celor care i-au stat alături în dăruirea sa neobosită pentru folosul țării. Timpul a fost oprit în cele două săli deschise publicului însetat de istorie curată. Prima sală, a
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452741765.html [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]