184 matches
-
poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
N. Carandino, George Ciorănescu, Ioana Crăciunescu, Miron Kiropol, Ilie Constantin, Aron Cotruș, Andrei Codrescu, Magdalena Constantinescu, Grigore Cugler, Virgil Ierunca, Dinu Ianculescu, Vintilă Horia, N.I. Herescu, Florica Elena Lorinț, Traian Lalescu, Șt. Munteanu, Valeriu Oișteanu, Petre Pascu, N. Petre, V. Posteucă, Eugen Relgis, Teodor Scarlat, Horia Stamatu, Mira Simian, Margareta Sterian, Marin Sârbulescu, Doina Uricariu ș.a. „Cu «Mele» Ștefan Baciu merge însă dincolo de «România Mare» - constată în 1980 Horia Stamatu - și am putea spune că trece la un fel de «ecumenism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Al. Busuioceanu (Cetate sacră), Vasile Posteucă, Al. Silistreanu, Ion Țolescu, N.S. Govora, D. Paulescu, Al. Gregorian, Iulia Carâp, Nicolae Petra, Georgeta Crainic. Din țară, se publică versuri de Tudor Arghezi (Făt-Frumos) și Radu Gyr. Caracterul literar, preponderent în primii ani, este diluat pe parcurs, revista acordând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
mult decât orice, S. devine un prilej de întâlnire și emulație pentru cei mai valoroși poeți români din exil. Aici poate fi găsită antologia cea mai reprezentativă a liricii de exil din anii ’60. Cele mai frecvente nume sunt Vasile Posteuca, Ion Miloș, Nicolae Petra, Nicolae Caranica, Filimon Veredia, Aron Cotruș, Tudor Dan Matia, Nicolae Novac, P. I. Silișteanu, Ileana Duma, Nicolae Marea, Virgil D. Vasiliu, Ion Țolescu, Ion Cicală ș.a. Alți colaboratori: Ion A. Bucur, F. Stoica, Virgil Gheorghiu, Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
înarmat într-o măsură destul de mare. Eugen Theodorescu a fost ajutat în organizarea întregii acțiuni de Dumitru Dobrin, farmacistul Papaianus, Nicolae Bujin și alții. Au împlinit roluri însemnate vechii legionari cum a fost Comandantul legionar Puiu Traian, Comandanții ajutori Vasile Posteucă și Jorjoaia, acești doi din urmă ca ofițeri de rezervă concentrați. Pregătirile s-au putut face în liniște și discreție. În timpul acela se făcea retragerea populației românești din Dobrogea de sud, cedată Bulgariei. Afluența produsă în Constanța și pe drumurile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează cu poezii Virgil Carianopol, Mircea Gregorian, Radu Gyr, Ion Caraion, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, Șerban Bascovici, Ion Frunzetti, Constantin Scrima, Ion Barbu (Tinda bisericii din Jupănești, 23/1940), Vasile Posteuca, Petre Bucșa, Coca Farago, Ion Apostol Popescu, Const. Milea, Al. Lungu, Dragoș Vicol, Victor Săhleanu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
remarcă îndeosebi numărul 5 din 1982, cu grupajul Poeți români în America de Nord, în cadrul căruia apar nouăzeci de poeme semnate de peste douăzeci de poeți (George Alexe, Radu Budișteanu, Anton Ciuntu, Dumitru Ichim, Eglantina Dașchievici, Mitică Benciu, Aron Cotruș, Ștefan Baciu, Vasile Posteucă, Nicolae Novac, Eugen Enea Caraghiaur, Mircea Andrieșanu, Nicolae Beldean, Florica Bațu, Helen de Silaghi ș.a.). Acestea sunt dispuse în compartimentele Poezii religioase, Poezii morale, Poezii patriotice, Poezii doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
și „Ecouri”), „Oameni, fapte, idei”. Poeziile sunt semnate de Aron Cotruș, prezent în fiecare număr (Cântecul graiului, Unde or fi acum ei oare, Maramureșul, Amână-ți, Doamne, trista încercare, Cântecul desțărării, Țara ș.a.), N. Novac, N.S. Govora, Nichifor Crainic, Vasile Posteucă, I.G. Dimitriu. Aceiași autori, la care se adaugă Șt. Georgescu Olenin, Gr. Manoilescu (Geremia Valacco), Faust Brădescu (Gherasim), J.N. Manzatti, N. Teban ș.a., dau paginile de proză. Pamfil Șeicaru, ale cărui texte ocupă aproape jumătate din spațiul publicistic, semnează scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică, sub inițiale, cronici literare consacrate cărților românești din exil (Mângâierea dorului de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
din rubrica „Ecouri” sunt sporadice (Centenarul Eminescu, 1989). Principalii colaboratori sunt acum Radu Ghinea, Michael Sturdza, Platon Chirnoagă, Ion Bichola, Faust Brădescu. Rubrica „Note asupra cărților”, succintă, este susținută de Traian Popescu. Versurile semnate de Ion I. Mirea și Vasile Posteucă ocupă, de asemenea, un spațiu restrâns în ansamblul publicației. Astfel interesul istorico-literar al revistei scade, devenind în cele din urmă neînsemnat. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
o sută de proverbe olandeze, tratate cu vervă și lirism, vezi, printre altele, și Anotimpurile, Jocuri de copii 1560, Dansul miresei 1566, Dans țărănesc 1568). Și, evident, pentru spațiul nostru cultural, în primul rând, la Ion Creangă, George Coșbuc, Vasile Posteucă și Ion Druță. Nu putem încheia fără a consemna un fragment, ilustrativ, în opinia noastră, pentru acest tip de discurs, ca expresie a unui model cultural produs de școala românească de altădată: Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deschise și alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, semnare de I.F. (2001); Miorița și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică de poet și prozator, de redactor, publicist și cercetător. Manifestă o grijă permanentă pentru mama lui de la Costișa, pe care o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică de poet și prozator, de redactor, publicist și cercetător. Manifestă o grijă permanentă pentru mama lui de la Costișa, pe care o vizitează destul de des. De asemenea, sora lui, căsătorită în sat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
numit, la 1 august 1943, comandant al Grupului 6 Vânătoare, cu baza pe aerodromul Popești-Leordeni, în marginea Bucureștiului, alocat apărării teritoriului. Grupul va fi compus din trei escadrile: 59 (comandant: Petre Constantinescu), 61 (comandant: Mircea Dumitrescu) și 62 (comandant: Gheorghe Posteucă). Prima aterizează pe aerodrom Escadrila 59, pe 9 octombrie 1943. Personalul de zbor este integral provenit din Escadrila 45 Vt. Urmează lucrări de amenajare a spațiilor de pe aerodrom, după care aterizează și celelalte două escadrile, 61 și 62, la începutul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
al Grupului s-a îndreptat ca de obicei către Cartierul General. În acea dimineață mă însoțeau: maiorul mecanic Trandafirescu, șeful Serviciului tehnic, comandorul Traian Gavriliu, șeful Biroului-Operații, și cei trei comandanți de escadrilă: căpitanii Petre Constantinescu, Mircea Dumitrescu și Gheorghe Posteucă. Pe drum discutau despre problema cea mai gravă a zilei: în caz de alarmă nu aveam imediat disponibile decât două patrule din fiecare escadrilă, adică 24 de avioane, fără să punem la socoteală celula mea de comandă, deci un total
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și lua înălțime, grupându-se în urcare păstrând ordinea dintotdeauna: patrula de comandă a Grupului cu cpt.av. Vizanti Dan, Escadrila 59 Vânătoare cu cpt.av. Constantinescu Petre, Escadrila 61 Vânătoare cu lt.av. Dumitrescu Mircea, Escadrila 62 Vânătoare cu lt.av. Posteucă Gheorghe. La aproximativ 2500-2700 m, Grupul se regrupase după decolare, când stația de radio de la sol ne-a anunțat că "indieni cu două pene" atacă aerodromul. Pe aerodromul Popești-Leordeni se afla în acel moment cazată și Școala de zbor fără
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
patrula comandant al Escadrilei 62 Vânătoare și patrula lt.av. Nicolaescu Teodor din Escadrila 61 Vânătoare au tras ca la poligon în ținte terestre în mișcare. Rezultatul a fost nesperat, dar cu urmări tragice pentru patrulele care au urmat. Patrula lt.av. Posteucă Gheorghe a putut degaja, dar cea a lt.av. Limburg Nicolae, din care făceam și eu parte, a primit în față riposta formației americane care ieșise din momentul surpriză și manevrase pentru a preîntâmpina atacul nostru. Lt.av. Limburg Nicolae a trebuit
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și publicul acestora. Serbările, organizate într-un hangar al Școlii de Zbor fără Vizibilitate, cu scenă amenajată și scaune pentru public, au fost date pe escadrile: mai întâi Escadrila 61, comandată de Mircea Dumitrescu, apoi Escadrila 62, a lui Gheorghe Posteucă, la interval de câteva săptămâni. Urma rândul Escadrilei 59, comandată de autorul memoriilor din care voi reda câteva pasaje, căpitanul Petre Constantinescu. Descrierea este savuroasă: "Cei din Escadrila 59 nu pregătiseră nimic și se părea că nici nu aveau de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
șotii din cariera lor. Păstorel, când și când, mai citea câte o epigramă, pe care între două închinări de pahare o făcuse unuia sau altuia dintre cei prezenți. La un moment dat, chiar și comandantul Escadrilei 62, locotenentul aviator George Posteucă, a cerut să se facă liniște, deoarece și asupra lui își pogorâse harul muza epigramelor și voia să aducă la cunoștința tuturor ceea ce comisese. I s-a respectat voia și, în hazul tuturor, a citit: Când voi muri, măi fraților
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fraților, Să mă-ngropați cu fața-n jos, Să mă sărute fiecare, C-am fost un mare păcătos!" Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou epigramist și încă atât de spiritual, iar Posteucă nu prididea cu strânsul mâinilor celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou epigramist și încă atât de spiritual, iar Posteucă nu prididea cu strânsul mâinilor celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și culmea, în loc să scadă, acțiunile lui Posteucă crescură în mod vertiginos în ochii celor prezenți. Despre el circula o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot ce-a avut el mai frumos." Și culmea, în loc să scadă, acțiunile lui Posteucă crescură în mod vertiginos în ochii celor prezenți. Despre el circula o anecdotă cam așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în ochii celor prezenți. Despre el circula o anecdotă cam așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta l-a întrebat: Măi Posteucă, cum te cheamă pe tine de-adevărat? Posteâcă, sau Posteucă? (adică să-l accentueze pe u, sau să-l pronunțe scurt, odată cu e, ca pe un diftong). Domnule comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta l-a întrebat: Măi Posteucă, cum te cheamă pe tine de-adevărat? Posteâcă, sau Posteucă? (adică să-l accentueze pe u, sau să-l pronunțe scurt, odată cu e, ca pe un diftong). Domnule comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă, să fie spus și cuvântul "domnul"! În acest timp, Lulu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]