885 matches
-
pe parcursul întregii zile pentru trei niveluri școlare (adaptare după Testu, 1989) După un demaraj dificil, performanțele cresc, pentru a atinge nivelul optim între ora 10.00 și 11.00; după-amiaza este similară, înregistrând o scădere a atenției în timpul digestiei (perioada postprandială, în opinia biologilor) și o ascensiune până la sfârșitul după-amiezii. Cele două „depresiuni” observate sunt determinate de cauze biologice: reintrarea în ritm după somn (dimineața) și digestia (după-amiaza). Concluzie Remediul din timpul după-amiezii este cunoscut de atât de mult timp, încât
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ml apă în clocot. Este hemostatic și antiseptic. 5.7. DUODENITELE Sindromul dispeptic duodenal este o boală cronică, tenace uneori, dar cu paroxisme și evoluție discontinuă, cu perioade acalmie scurte (de 2-3 zile), fără periodicitate sezonieră. Semnele principale sunt: meteorism postprandial, grețuri, pirozis, la care se adaugă pofta de mâncare capricioasă, ce duce la slăbirea în greutate și astenie. Balonarea epigastrică survine la 1-2 ore după mâncare, uneori pe nemâncate. Grețurile sunt de scurtă durată și apar dimineața, tot pe nemâncate
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
adică în sensul modificării numărului total sau a formulei leucocitare, sau modificări morfofuncționale. Tulburările cantitative sunt leucocitoza (creșterea numărului leucocitelor peste limita fiziologică superioară) și leucopenia (scăderea numărului de leucocite sub limita fiziologică inferioară). Leucocitoza poate surveni în situații fiziologice (postprandial, sarcină) sau patologice (inflamații, infecții); dacă creșterea leucocitelor este de peste 20 000 pe mmc poate fi vorba de leucemie. Rareori o leucocitoză evoluează cu păstrarea formulei leucocitare; de obicei creșterea este marcată pentru un tip leucocitar; de exemplu în viroze
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
nocturnă a valorilor tensionale [39]. Hipotensiunea arterială, adică scăderea valorilor presiunii arteriale sub 100 mm Hg sistolica și sub 65 mm Hg diastolica, se poate manifesta prin astenie, fatigabilitate, acufene, sincopă, și are două forme mai des întâlnite: ortostatică și postprandială. Hipotensiunea arterială este fiziologică în sarcină, dar poate fi consecința bradicardiei, insuficientei cardiace, aritmiilor, hipoglicemiei, deshidratării, insuficienței corticosuprarenaliene sau hipotiroidiei. Înotul și sportul terapeutic, prin obținerea normotoniei vegetative, pot preveni scăderile tensionale arteriale. Exercițiile pentru dezvoltarea rezistenței, atât cele de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fiind nemaifiind compensată influența vagală, și, în fine, infecțiile de focar ale aparatului digestiv (colecistitele, colitele) pot fi cauze declanșatoare ale reumatismului cronic inflamator [47]. Printre factorii de risc ai inflamației apendicelui cecal sunt și activitatea fizică excesivă pre și postprandială. La atleții care prestează eforturi de anduranță apar refluxul gastroesofagian (însoțit de regurgitații și dispepsie), hemoragii digestive superioare sau inferioare (eventual însoțite de diaree și dureri abdominale), dureri retrosternale. Cercetările au relevat că durata, amplitudinea și frecvența contracțiilor esofagiene diminuă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
creșterea intensității exercițiilor fizice, aceasta în condițiile în care concentrațiile plasmatice ale gastrinei, motilinului, glucagonului, polipeptidului panceatic și peptidului intestinal vasoactiv nu se modifică, deci sunt excluse influențele hormonale [48]. Deoarece acest mecanism fiziopatologic poate accentua refluxul gastroesofagian “fiziologic” produs postprandial nu este indicată efectuarea exercițiilor fizice în această perioadă. Gastritele cronice, inflamații cronice ale mucoasei gastrice insoțite de modificări secretorii, pot beneficia ca terapie adjuvantă de kinetoterapie, mai ales formele simple și atrofice hipoacide, exercițiile și masajul având ca obiective
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
studiu (180Ă. La subiecŃii care prezentau insulinorezistenŃă s-au înregistrat în plus, valori serice crescute ale acizilor grași liberi, ale trigliceridelor, ale LDL colesterolului, ale fibrinogenului, ale activităŃii PAI-1 și scăzute ale HDL colesterolului. De asemenea, s-a constatat hiperglicemie postprandială la fumătorii cu diabet zaharat, cunoscută ca având un efect important în insulinorezistenŃă. Un studiu care a utilizat nicotina administrată intravenos la nefumători a demonstrat că aceasta determină scăderea cu 30% a sensibilităŃii la insulină la subiecŃii cu diabet zaharat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
nicotinei crește volumul secreŃiei acide gastrice și aciditatea stimulată de pentagastrină la animalele de laborator. De asemenea, administrarea cronică poate determina creșterea sensibilităŃii receptorilor muscarinici gastrici și consecutiv stimularea acidităŃii bazale. S-a observato scădere mai accentuată a pH ului postprandial după administrarea de nicotină, sugerând că nicotina poate afecta procesul de neutralizare gastrică postprandială. Administrarea intravenoasă a nicotinei stimulează aciditatea gastrică bazală prin efecte directe asupra celulelor parietale, dar și ca răspuns mediat de histamină. Studiile pe animale de laborator
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
laborator. De asemenea, administrarea cronică poate determina creșterea sensibilităŃii receptorilor muscarinici gastrici și consecutiv stimularea acidităŃii bazale. S-a observato scădere mai accentuată a pH ului postprandial după administrarea de nicotină, sugerând că nicotina poate afecta procesul de neutralizare gastrică postprandială. Administrarea intravenoasă a nicotinei stimulează aciditatea gastrică bazală prin efecte directe asupra celulelor parietale, dar și ca răspuns mediat de histamină. Studiile pe animale de laborator au arătat o reducere importantă a fluxului sangvin la nivelul mucoasei gastrice ca efect
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tabelul 5.11. În plus, este important ca pacienții ce prezintă hipotensiune ortostatică marcată să fi excluși de la tratamentul antihipertensiv farmacologic. Tabelul 5.11. Cauze ale hipotensiunii arteriale la subiecții vârstnici Cauze de hipotensiune arterială la vârstnic Hipotensiune ortostatică Hipotensiune postprandială Pierderea controlului autonom Medicația antihipertensivă Diabetul zaharat Boala Parkinson Adesea se identifică un pattern complex al HTA la subiecții vârstnici, iar utilizarea ABPM la acești pacienți are o valoare incontestabilă (tabelul 5.12.). În concluzie și tratamentul trebuie individualizat la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sistemului nervos central (10). Patternul TA la ABMP la subiecții vârstnici HTA de halat alb HTA mascată HTA sistolică izolată (frecvent) HTA nocturnă Pierderea controlului autonom sau al baroreceptorilor (hipotensiune în timpul zilei și hipertensiune nocturnă) Hipotensiune posturală Hipotensiune drog-indusă Hipotensiune postprandială 152 Tratamentul farmacologic poate fi inițiat cu diuretice tiazidice, blocanți ai canalelor de calciu, antagoniști de receptor de angiotensină, IECA și beta-blocante conform ghidurilor generale. Studii specifice pe tratamentul hipertensiunii sistolice izolate au arătat beneficiul tiazidicelor și antagoniștilor de calciu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sensibilității și specificității prezentând metodele care se bazează pe raportul colesterol total: HDL-colesterol (sensibilitate 90-98%, specificitate 60-63%). Încă din 1989 Criqui propunea pentru estimarea riscului în AOMI o serie de variabile: numărul de pachete de țigări-ani, statusul de fumător, glicemia postprandială, hemoglobina glicozilată, nivelul TAS, colesterolul total, LDL-C, VLDL-C și trigliceridele puterea acestor asocieri variind cu severitatea afecțiunii și sexul pacientului. În 1993 a fost utilizat scorul PROCAM (Prospective Cardiovascular Münstertestat pe o cohortă de pacienți cu afecțiuni cardio-vasculare din Münster
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
newtonian într-o bifurcație arterială. 1991 - K. Perktold et al analizează efectul unghiului de bifurcație asupra condiției hemodinamice în modele de bifurcație ale arterelor carotide. 1992 - JE Moore studiază fluxul pulsatil într-un model idealizat de aortă abdominală în repaus, postprandial și la efort. 1993 - Ch. Taylor et al inițiază Stanford Virtual Vascular Laboratory unde este generat proiectul ASPIRE 45. 1994 - DA Steinman și RC Ethier studiază efectul distensibilității vasculare într-o anastomoză 2D. 1994 - JE Moore și DN Ku efectuează
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă. Secreția și excreția bilei se fac mai abundent postprandial, secreția fiind stimulată de secretină, sărurile biliare în sine, grăsimi alimentare, substanțe rezultate din degradarea proteinelor. Colecistokinina, hormon sintetizat în celulele pereților duodenali, stimulează evacuarea bilei în duoden. Conținutul intestinal, prelucrat mecanic și chimic, trece prin valvula ileo-cecală în colon
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
recomandă, ca tot ceea ce înseamnă cruditate să se îngurgiteze înaine de alimentele prelucrate termic și/sau în alte moduri posibile (prin microunde - de evitat!), pentru ca organismul uman a nu mai depune efort digestiv și interpretează alimentația ca agresiunea digestivă (leucocitoză postprandială) dintr-o boală, iar sistemul imunitar suprasolicitat determină în timp îmbătrânirea precoce, din care face parte evolutiv uneori, ca o etapă importantă precanceroasă [Pîrvulescu, 2005]. Atenție și asupra pericolului reducerii frecvenței meselor la una sau două pe zi. O aceeași
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presupuneam din aceeași categorie valorică și-am auzit, În premieră, elegantul semnal sonor al emisiunii, bună seara, băi, domnilor, băi, doamnelor, băi, domnișoarelor, după care-a urmat un rîgÎit În boxa din dreapta, era stereo. Am apreciat calm această neobișnuită formulă postprandială de introducere Într-un univers sonor, din nefericire realizatorii n-au mers pînă la capăt, așa cum ar fi fost de dorit, pentru a crea o atmosferă cu adevărat de veselie și educație, și au pus frînă emisiilor vocale Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pentru unele principii alimentare, fapt ce a determinat nuanțarea indicațiilor de dietă la sexul feminin [37]. Comparativ cu bărbații, femeile au un profil lipidic mai bun, caracterizat prin niveluri mai mici ale LDL-colesterolului și trigliceridelor și HDL mai mare. Reacția postprandială la ingestia de lipide este mai redusă la femei datorită unei activități crescute a lipoproteinlipazei și prezenței estradiolului care realizează o îndepărtare mai rapidă a chilomicronilor prin efectul asupra receptorilor LDL-colesterolului. După menopauză curba lipidică postprandială se aseamănă cu a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
HDL mai mare. Reacția postprandială la ingestia de lipide este mai redusă la femei datorită unei activități crescute a lipoproteinlipazei și prezenței estradiolului care realizează o îndepărtare mai rapidă a chilomicronilor prin efectul asupra receptorilor LDL-colesterolului. După menopauză curba lipidică postprandială se aseamănă cu a bărbaților [38]. Referitor la conținutul de grăsimi alimentare, un studiu pe 16 ani efectuat pe o populație din Marea Britanie, bărbați și femei, asupra efectelor dietei bogate în lipide, a demonstrat că, la femei, aportul a peste
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Țesuturi, unde este supus metabolizării; • ingestia a 1g de alcool pur/kgc realizează o alcoolemie de 1 g/l; • alcoolemia este maxim la 20-30 minute de la ingestia alcoolului pe stomacul gol și la 1-2 ore, dacă ingestia s-a produs postprandial; • distribuția alcoolului se realizează la nivelul creierului (cea mai mare parte) și la nivelul plămânilor, splinei, rinichilor, ficatului; • metabolizarea are loc la nivelul ficatului (90% din alcoolul absorbit), sub acțiunea alcool dehidrogenazei (rezultă acetaldehidă). La un individ sănătos se metabolizează
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]