450 matches
-
într-un gen. Dacă, înainte de 1990, cadrul cenzurii oficial desființate dădea un anumit desfășurător literaturii, lăsând câteva culoare de evoluție poetică și prozastică (erau preferate și uneori solicitate, din motive lesne de înțeles, poezia abstractă și romanul „obsedantului deceniu”), libertatea postrevoluționară își arată efectele structurale. Să enumerăm câteva: o paletă extrem de largă a formulelor artistice; spargerea „frontului” literar și atomizarea vieții culturale; distribuirea autorilor într-un câmp ideologic cu toate nuanțele cromatice; ștergerea sau atenuarea diferențelor între literatura scrisă în țară
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
în fine, beneficiarii uzurii „optzeciste” în navete și în lecții predate în glodul Patriei, simultan cu scrierea unor cărți racordate la postmodernism. Când spun „suntem”, nu vorbesc în numele „tinerilor”, nici în cel al unei anumite generații. Practic, întreaga epocă literară postrevoluționară (la care participă autori din toate generațiile) datorează ceva esențial celor care au amprentat epoca anterioară: continuitatea. Lucrurile nu au început de la zero, în ianuarie 1990; și bibliotecile nu au fost goale atunci, sau umplute exclusiv cu maculatură ideologică. Mi
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
Paralela 45, cărțile lui Dimov erau de negăsit în librării. Dacă facem abstracție de corespondența cu prima soție, îngrijită, la Polirom, de Corin Braga). Or, memoria unui autor se întreține și prin reeditări. Am discutat, chiar aici, câteva dintre antologiile postrevoluționare din poezia lui Mircea Ivănescu, toate însoțite de studii introductive serioase și, intelectual vorbind, pluraliste. Dimov n-a beneficiat de un asemenea cult. Șansa lui e să reintre în circuit deodată și cu totul. Printr-o ediție critică și, pe cât
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
nu-i fericesc, pentru că vor muri curând de grija averii. Cred că-ți fi auzit cândva de Harpagon sau de Hagi Tudose sau de alți avari vestiți. Aflați că aceștia au fost niște mielușei nevinovați pe lângă ce făcură ai noștri postrevoluționari. Și știți ceva ? Ceva ce voi nu puteți Înțelege, dar există totuși. Acest fenomen a existat din totdeauna : noi, cei mulți, nu vă invidiem opulența. Nu-i așa că nu vă vine să credeți ? Dar este adevărat. Ceea ce vrem noi este
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
la Linz, costă în jur de 30.000 € iar pentru internarea mamei se plătesc ~500 € /zi. Faxul mai cuprindea colectivele de medici pediatri și chirurgi care se vor ocupa de copil, precum și fotografiile acestora. Extraodinar! Prompt și omenesc! În România postrevoluționară nu te mai aștepți de mult la așa ceva. Mulțumesc Mircia! Până și adresele clinicilor și numerele de telefon erau înscrise. Ba, mai mult, mi se recomanda și o asociație a spitalelor care ar fi putut să sponsorizeze operația. Toate informațiile
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
media pe județ (11, 4‰). În aceste condiții, s-a ajuns ca după 1991 să se înregistreze un spor natural negativ răsfrânt și în scăderea populației din oraș. În 1992 apar, pentru prima oară în mișcarea naturală a populației, efectele postrevoluționare, marcate printr-o înjumătățire a născuților vii (282 născuți vii în 1989, 144 născuți vii în 1992ă dar o menținere și chiar o creștere a decedaților. Un progres se înregistrează în ceea ce privește mortalitatea infantilă care a scăzut foarte mult și s-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sus și astfel înregistrează după 1989 numai valori negative ce culminează cu cea mai scăzută valoare în 1999 (-5, 6‰). Se observă clar traiectoria descendentă a bilanțului natural ale cărui valori, permanent negative după 1989, s-au dublat în intervalul postrevoluționar (-2, 3‰ în 1991, -5, 3‰ în 2003). Această reducere alarmantă a natalității, cu efecte negative pentru viitor (depopularizarea zonei, îmbătrânirea populațieiă a fost pusă în primul rând pe seama liberalizării avorturilor dar și a contextului general pe care-l traversează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
dintre criticii literari ai momentului. E un nonsens aici, de care, în mod clar, nimeni nu se face vinovat. Nimeni în afară de legitățile cu multe puncte de inflexiune și mai multe volute ale receptării. Apărut în 2002, la capătul unei perioade postrevoluționare de adevărat delir memorialistic și de infatigabilă sondare prin sertarele autorilor, de reconvertire analitică a recenzenților înspre filoanele realității camuflate, de respingere sistematică a literaturii de ficțiune, "romanul" secvențial și sincer al tinereții lui Gh. Jurgea-Negrilești avea să beneficieze de
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
admiratorii săi. Nu-i vorbă, volumul O beție cu Marx, apărut în 1996 conține destule poeme care ne amintesc de Dinescu din zilele lui "bune" (adică acelea din anii '80!) de n-ar fi să pomenesc decât Pisica metafizică - replică postrevoluționară la Capra contemporană - sau Cafea în cenușa Imperiului. Poezia nu lipsește nici din articolele și pamfletele autorului. Dar este evident pentru toată lumea că poetul a ales alte moduri decât poezia de a fi prezent în societatea românească și de a
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
om care (se) scrie, chiar dacă unicul lui mare viciu e singurătatea? Să mai avem un supliment la supliment? Numai autorul o poate ști. Deocamdată, e de notat la superlativ acest jurnal infra-politic și metaliterar. Dacă nu m-ar încurca trilogia postrevoluționară a scriitorului, aș spune fără notă de exagerare că Un român la Paris este cea mai reprezentativă și rezistentă operă a lui Dumitru Țepeneag.
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
colegilor de la Acolada. Bursa debuturilor O foarte bună idee se vede materializată în BUCUREȘTIUL CULTURAL, suplimentul revistei 22 apărut sub egida Grupului pentru Dialog Social. E vorba despre o amplă anchetă făcută printre criticii și cronicarii literari atenți la evoluția postrevoluționară a literaturii noastre. O primă anchetă, derulată mai de mult, urmărea configurarea unui top al celor mai importanți autori afirmați după 1989. A urmat Bursa debuturilor din ultimii ani (din 2000 încoace), iar acum este în plină desfășurare (cine mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
cărțile adică, ci apartenența la un anumit grup de interese care, în lipsa unui termen mai potrivit, se numește partid. Cei cu bani și cu putere au învățat atât de repede legile locului, cumpărându-și "trompetele", lăudătorii, încât, citind unele texte postrevoluționare, Ceaușescu ar muri încă o dată - de invidie. Alții, care nu au cărți și nici fapte de cultură care să merite atenția opiniei publice, au ieșit la bătaie cu vârsta care, în sine, nu este un merit. De fapt, cei mai mulți nu
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
mai mult decât acum mediocritatea, nulitatea morală și intelectuală nu au ocupat mai ferm spațiul public. Lumea îi vede, le simte pustiul intelectual, dar fiindcă stăpânesc finanțele și o bună parte din publicații, tace înfricată sau indiferentă. La noi eroii postrevoluționari, salvatorii patriei, icebergurile ei au apărut după ce a trecut orice pericol. Acum se sacrifică luptând cu Securitatea, deși această instituție nu mai există; sunt anticomuniști vehemenți la multă vreme după ce comunsimul a devenit istorie. Important este că treaba merge, este
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
și mai umane decât acelea cu finalitate dinainte pregătită - pe întregul fundal politic ieșind explicit la lumină sau doar molcomindu-se freatic. Întâlnim dragostea calmă, decentă, matrimonială izbucnind într-un pasaj de-a dreptul frumos, din mijlocul unor lustrații imprecise postrevoluționare: "Niște domni gravi, ba chiar nițel sumbri, care vorbeau - și pozau - foarte bine se întreceau în a ne demonstra cât de vinovați suntem cu toții. Inclusiv ei ? Da, desigur, și ei, deși...Noi, însă, ceilalți, în mod sigur. Pe mine unul
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
conștient, programatic, la cele două nivele: al tematicii și al scriiturii. În primul, el a putut turna problematica sa particulară. E suficient să te raportezi la experiențe de mai toți cunoscute, la trend-uri existențiale în comunism și în capitalismul postrevoluționar, pentru a insera fără probleme, în albia lor, o anumită perspectivă. Odată fixat tabloul general, atât de familiar, câteva linii, tușe, pete de culoare devin perceptibile pentru ochiul avizat. Fiind acolo, ele nu copleșesc și nu redimensionează întregul, asimilat ca
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
unui sens religios. Tânărul flușturatic, alergând din floare-n floare, descoperă "nordul magnetic al învățăturii hristice" și simte cum îi cad solzii de pe ochi. Vârsta adultă se salvează, astfel, și ea. Vine la rând bătrânețea, împreună cu speranțele și apoi dezamăgirile postrevoluționare, resimțite adânc. Dacă sensibilitatea și moralitatea îl fac pe Mihai Cantuniari să judece în mod sever ceea ce vede în spațiul socio-politic (ocuparea prim-planului de către foștii activiști și securiști, schimbarea lor la față, de dragul unei economii de piață aducătoare de
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
de cincisprezece ani, arată că poate exista, totuși, o compatibilitate între cele două tipuri de scriitură. Fără a se confunda, ele pot fi, în acest caz, apropiate. Departe de a reprezenta o dezertare, o abandonare a profesiunii de literat, publicistica postrevoluționară a lui Mircea Mihăieș îmi pare o prelungire firească a unor tendințe, calități și defecte existente încă din tinerețe în scrisul său "academic". Să începem cu începutul acestei cărți dedicate jurnalelor. Ca o completare necesară la comentariile asupra unor diariști
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
adevărată, lipsită de prejudecăți. Important este să ne gândim unii la alții ca la niște contemporani, nu ca la un capitol încheiat (și enervant) al istoriei. - Cum a evoluat, din perspectiva dumneavoastră, imaginea despre Republica Moldova și despre basarabeni, în România postrevoluționară? - "Basarabia", așa cum se știe, a fost pusă la index în România înainte de '89. Imediat după semnarea armistițiului, în august 1944, basarabenii erau vânați prin toată țara pentru a fi predați autorităților sovietice, apoi, în lungile decenii dejiste și ceaușiste, ei
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Oana Albu-Birău. În 1994, la TÎrgu Mureș, Mircea Cornișteanu (unul dintre puținii care se poate lăuda că a montat toate textele mari ale clasicului !) propune o nouă Noapte : nouă, În primul rînd, fiindcă se juca În costumele și decorul anilor postrevoluționari. Se miza pe anacronism - la televizor se auzea emisiunea de Știri de la ora 20, Zița se apăra de mitocan cu un spray paralizant, pe bandă curgeau manele ș.a.m.d. Spectacolul, evident, a fost primit de o parte a criticii
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
curse din „Formula 1”, după un număr de ture la guvernare, pe circuitul „închis” care se numește „România”, ridicând perdele de fum în aerul deja poluat al democrației, care-și arată frustrant de perpetuu goliciunea sa interioară. Această rânduială neaoșă postrevoluționară este o veritabilă butaforie sau paravan al promiscuității morale, pentru satisfacerea unor vanități și orgolii meschine, din spatele cărora vituperează în opoziția ranchiunoasă, cu expresii vulgare de genul „ciocul mic”, „sula-n coaste”, „ai luat țeapă”, de sperie gravidele, într-o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de o pistă de popice în curte. Astăzi, o spun cu părere de rău, în calitate de popicar veteran la echipa „CFR-Olimpia” Iași, vice campioană națională în 2013, nu mai există nici o popicărie în toată comuna Vama. Halal progres a adus democrația postrevoluționară în sportul de masă din zonele rurale! La popicăria din incinta stadionului, împătimiții amatori de popice jucau pe bani, atât individual, cât și pe echipe, până noaptea târziu, timp în care se bea un butoi cu bere la halbă, adus
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
20 ani și trei luni, maturizat și dornic de viață, nu am revăzut Aradul amintirilor militărești decât peste câțiva ani, fiind în tranzit, spre Budapesta și Viena. De ce, și cum s-a legiferat desființarea serviciului militar în așa-zisa democrație postrevoluționară, pentru mine personal este o inexplicabilă enigmă. Am înțeles că pe plan extern, în lupta oarbă dintre Vest și Est, cunoscută sub denumirea de „războiul rece”, celor două mari puteri mondiale nu le convine să aibă în coaste un stat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
un președinte impopular, sunt identice cu cele din 1946, când comisia aliată de control, sovieto angloamericană, neținând deloc cont de voința populară, a îngenuncheat România, iar consecințele le-am trăit din plin și eu, pe propria-mi piele. Astăzi, democrația postrevoluționară a dus la căderea bruscă, economică, diplomatică, militară și juridică, determinând țara noastră să devină o colonie hiperpolitizată, nesuverană și neindependentă, departe de a avea un statut egal cu celelalte țări membre în interiorul Uniunii Europene. Cine sunt eu! Necondiționat, îmi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]