1,516 matches
-
Cel care ne vorbește este un martir al ideilor, un om care a pătimit și a păcătuit, un intelectual care a înțeles că nimic nu este mai primejdios pentru condiția umană decât fanatismul, destrămarea sensului critic și adeziunea oarbă la postulate profetice. Mesianismele istorice sunt calea sigură spre sclavie, algoritmul umilirii individului, în numele unei fictive libertăți colective. Cinismul profesioniștilor puterii îi repugnă acestui îndrăgostit de absolut. [...] Constrâns să vegheze între cei patru pereți ai unei celule înghețate (nu i s-a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
-n răsfoirea mecanică a unei cărți, ci în filigran, aprofundând, răsturnând, nereconstruind, nerăstălmăcind, negând, inventând, închegând fiecare pas, hotărâre, abordare, șlefuite și așezate cu grijă, în creuzetul amestecurilor de imagini care aveau să-i închege teoremele și să-i cristalizeze postulatele existenței. Un singur lucru nu putea să-l facă: să-și reprime uimirea. Traversă substanța curcubeică a lui Rolando, până în pragul ușii, unde domnea nucleul cornului posterior. Axonii țâșneau ca niște mustăți prin pereți, semn că brăzdatul era acasă. Ocoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
comun ambelor planuri, timpul curb, infinitul finit extirpat dintr-un gol macabru populat inegal, într-un fel pentru uitare, diferit pentru arhetipurile nenăscute. Unul trăiește după concepte, celălalt le experimentează. Examinarea laparoscopică mă va ridica la rangul de eu sui-generis. Postulatul meu: închegarea unicului indezirabil, prin eliminare, luptă acerbă cu finalitate cauzală. Scrisoare în Fa verde E ram în lumea cea mai de jos, cu timpul dens, fraza scrisă cuprinde gândul care i-a dat naștere, conjuncțiile, prepozițiile, cuvintele corecte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sau spre o zdreanță oarecare. Și dacă pe-atunci avioanele porneau să inventeze un nou război, urmând ca undeva în lume să urle moartea sau să cânte pacea, în creierele noastre explodau subiectele stufoaselor materii exacte, se dezordonau legile și postulatele într-un Haloween haotic, fiecare devenea în acest carnaval și erou și victimă, așa cum vor fi fiind și ideile împietrite mai târziu în formă definitivă, călău și victimă a propriilor mele trăiri, încât n-aveam să știu niciodată dacă trăiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
eram mai deștept decât tine, trebuie să o recunoști, posibil, dar cum îl umplem? Cu nimic! spuneai tu. Da! Depinde ce volum are, îți răspundeam eu, ca un atotcunoscător, până când veneau profesorii și ne umpleau nimicnicia existenței cu teoreme și postulate, privindu-ne cu acei ochi indiferenți ca la vederea unei gângănii sau a unei zdrențe oarecare. Atunci deveneam socratici: Știam că nu știm nimic. Îți mai aduci aminte teza la fizică? Atunci am fost maeștrii prostiei, dacă nu cumva ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
profesorilor. Începeam cu voce răgușită de emoție să însăilez ceva, chipurile se destindeau privindu-mă cu gravitate. Da! Începeam să vorbesc. Nu știu ce anume turuiam, în sală lumea mă asculta cu ochii fixați pe mine, cel care înșira teoreme despre foșnet, postulate, despre nopțile cu greieri, exerciții de mers prin ploaie, de înotat prin apele tulburi ale Dunării, ale dragostei, ale însingurării, ale pasiunilor pentru fizică în Facerea Lumii, văzute și nevăzute, în experimentele chimice în care soluția pentru ziua de mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plastic, hârtiile și gunoaiele din rigole. Deși seara abia își instalase cortul. Pustiul inundase orașul, lăsând la voia întâmplării să circule doar câinii înfometați. Dintr-o tornadă de gunoaie răsări Nilă, mestecând între roțile dințate ale creierului noi axiome și postulate. Lumina palidă din vitrinele magazinelor desena contururi murdare pe asfaltul răpciugos, Cofetăria "Venus" de pe Strada Regală trimitea prin vitrină o pată paralelipipedică. Restaurantul "Lotca" proiecta o plasă. Casele își prelungeau umbrele punctate de ochii uriași ai ferestrelor mascate cu perdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mellifica. CERERE Doresc ca în urma evaluării de către Magiștrii Profesori din Consiliul Director, împreună cu Înalții Venerabili Colegi, asupra activității mele de Profesor al Catedrei de Matematici din Liceul Adunăturilor Orașului Brăila și anume: Catifele, tinichele și baizdrugi, deșeuri la axioma educației, postulatul disciplinei și teoremelor eticii morale, cer să mi se acorde dreptul de a-i lăsa în plata Domnului ca urmare a dezinteresului acestor scame umane, atât pentru instruire, cât și pentru aplicarea învățăturilor căpătate, elaborând, în pofida sistemului generos care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tânăr și viguros, cu o poftă nebună de acuplare cu frumoasa Penelopa, regina așteptărilor lui din întunecatele vremuri ale născocirii matematice. Acum putea verifica pe viu, ca insectă, ceea ce nu putuse descoperi ca om. Teorema Universului circumscris, regulile fecundării microcosmosului, postulatul infinității vieții. Dar s-a oprit din zbor pe o panglică de curent cald. Erau peste zece mii de concurenți din toată stuparnița Brăilei. Recunoscu pe cei mai vajnici trântori pe care altădată îi trezea el din ghiftuială și îi așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din tornada nebună a atomilor care tindeau spre o cosmică rânduială, contrazisă de eroismul egoistei vitejii de erou neînfrânt, neîngenuncheat de cavalcada cailor hrăniți cu jar, din copite săreau scântei de soare, însuși soarele își dăruise fierbințeala nucleului atomic orbital, postulat și paradox echidistant al vieții și al morții, algoritm și paradigmă, nebunie, hotărâre, străbatere, învingere, ascensiune, amețeală, rotire, descifrabilul care scapă, cunoașterea pare zadarnic deslușită, desfăcută, coerentă, distrusă, absorbită din nou și din nou, fără oprire, fă-ră-o-pri-re-adânc, A-DÂNC-S-U-S-S-U-S, ciocanul lovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am văzut, negarea subiectivității vii, negare care determină actul proto-fondator al științei galileene și apare astfel drept condiția sa de posibilitate, este mult mai mult decât implicită. Eliminarea calității sensibile, a sensibilității și a vieții, deoarece ea funcționează ca un postulat metodologic, este deliberată. Nimic nu se petrece în inconștient atunci când, în zorii modernității și de-a lungul întregii sale istorii, se pune problema ca aceasta să-și modeleze chipul care va fi al său, cel al unei obiectivități radicale, al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
general, iar în cea marxistă se consideră că el servește intereselor clasei burgheze, în concepția Public Choice se consideră că oamenii politici și cei din administrație nu urmăresc altceva decît propriul interes, propria bunăstare. Acești autori aplică sferei publice, politice, postulatul de bază al teoriei macroeconomice potrivit căruia indivizii acționează întotdeauna într-o manieră rațională și egoistă. Alături de piața produselor și a factorilor de producție, ar exista deci o piață politică pe care oameni și partide rivale ("antreprenori publici") oferă politici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
social. 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen În continuarea contribuțiilor lui John Kenneth Arrow, o serie de lucrări au extins problema alegerilor colective, adoptînd o abordare axiomatică și normativă. Sunt definite un anumit număr de postulate ce s-ar dori unanim recunoscute ca norme minimale pentru ca o procedură de alegere colectivă să fie respectată. În continuare, se caută, printr-un raționament matematic, dacă există reguli ale alegerii colective care respectă fiecare din aceste postulate. Aceasta echivalează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
număr de postulate ce s-ar dori unanim recunoscute ca norme minimale pentru ca o procedură de alegere colectivă să fie respectată. În continuare, se caută, printr-un raționament matematic, dacă există reguli ale alegerii colective care respectă fiecare din aceste postulate. Aceasta echivalează cu între-barea dacă normele minimale ce se impun societății sunt compatibile în mod logic, și în ce condiții pot fi astfel? Dintr-o literatură mai bogată pe această temă, reținem două teoreme esențiale, cele ale lui J.K. Arrow
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se impun societății sunt compatibile în mod logic, și în ce condiții pot fi astfel? Dintr-o literatură mai bogată pe această temă, reținem două teoreme esențiale, cele ale lui J.K. Arrow și A. Sen. Începem cu prezentarea celor cinci postulate minimale care, potrivit lui Arrow, trebuie respectate de orice procedură a alegerilor colective: Postulatul nr. 1: Principiul unanimității (sau principiul lui Pareto). O soluție preferată de toți membrii comunității este întotdeauna adoptată. Aceasta semnifică mai ales că procedura de alegere colectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi astfel? Dintr-o literatură mai bogată pe această temă, reținem două teoreme esențiale, cele ale lui J.K. Arrow și A. Sen. Începem cu prezentarea celor cinci postulate minimale care, potrivit lui Arrow, trebuie respectate de orice procedură a alegerilor colective: Postulatul nr. 1: Principiul unanimității (sau principiul lui Pareto). O soluție preferată de toți membrii comunității este întotdeauna adoptată. Aceasta semnifică mai ales că procedura de alegere colectivă îndepărtează toate soluțiile ce nu sunt optimale, în sensul lui Pareto. Soluțiile ineficace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ce nu sunt optimale, în sensul lui Pareto. Soluțiile ineficace trebuie într-adevăr unanim respinse, deoare-ce este oricînd posibil să le fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora; Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității; Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de asemenea că A>C.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
posibil să le fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora; Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității; Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de asemenea că A>C. Altfel spus, procedura alegerii colective trebuie să evite paradoxul lui Condorcet (sau efectul Condorcet), enunțat în 1785 astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
stabilesc ordinea de zi și putînd să apară astfel un element de dictatură a unui grup particular; instabile, deoarece o alegere particulară, odată efectuată, va putea tot timpul să fie repusă în cauză în numele unei alte preferințe care întrunește majoritatea. Postulatul nr. 4: Nonlimitarea alegerilor previzibile. Nici o chestiune, nici o propunere, nici o soluție nu este, a priori, exclusă de la procedura alegerii colective. Este vorba, în acest caz, de postularea unei libertăți minimale de expresie: toate preferințele individuale pot fi luate în seamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
previzibile. Nici o chestiune, nici o propunere, nici o soluție nu este, a priori, exclusă de la procedura alegerii colective. Este vorba, în acest caz, de postularea unei libertăți minimale de expresie: toate preferințele individuale pot fi luate în seamă în elaborarea alegerilor colective. Postulatul nr. 5: Independența alegerii de alternativele non pertinente. Aceasta semnifică faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este afectată de luarea în calcul a unei oarecare propuneri Z
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este afectată de luarea în calcul a unei oarecare propuneri Z. Simplificîndu-și propunerile la extrem, se spune că Arrow introduce acest postulat pentru a evita ca deciziile colective să depindă de întinderea alegerilor avute în vedere. În acest caz, într-adevăr, o putere exorbitantă este conferită celor care definesc numărul de chestiuni puse sau supuse alegerii și maniera de a le pune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare puțin acceptabil faptul de a limita orice alegere publică la o comparație între doar două soluții. Dar, chiar aban-donînd această condiție contestabilă, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
doar două soluții. Dar, chiar aban-donînd această condiție contestabilă, nu se rezolvă imposibilitatea revelată de Arrow. 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen Amartya Sen (în 1970) reia problema pusă de Arrow, renunțînd la al 5-lea postulat. Potrivit concepției sale, o regulă a alegerilor colective trebuie să respecte patru condiții: primele trei condiții ale lui Arrow (principiul unanimității, nondictaturii, nonlimitării a priori a alegerilor previzibile), plus o condiție de libertate individuală. Această ultimă condiție se exprimă astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unul din capitolele forte ale scrisului lui Lucian Raicu (Critica - formă de viață, Reflecții asupra spiritului creator, Scene din romanul literaturii). Condiția de căpătâi a criticului veritabil: să iubească literatura: "iubirea condiționează și, oricum, adâncește înțelegerea operei". Era acesta și postulatul lui Rilke: "Operele de artă sunt de o infinită solitudine și nu poți să le ajungi cu nimic mai puțin decât prin critică. Doar iubirea poate să le cuprindă, și poate fi dreaptă față de ele". În justificarea criticii, Blaga are
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
libertinii și materialiștii francezi din secolele XVII și XVIII, pe Schopenhauer și desigur pe Nietzsche. În ochii săi un un filozof demn de a-și merita numele trebuie să-și "trăiască ideile", altminteri el nu este decît un impostor. Acest postulat nu este scutit de contradicții, așa cum și finalul destinului său o va dovedi: "Omenesc, prea omenesc..." Creînd acest personaj fictiv, m-am gîndit desigur la Cioran al cărui cititor pasionat am fost în tinerețe. Am scris mai multe articole despre
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]