349 matches
-
simple, adună mai tot ce nu fusese editat, cele mai multe fiind simple notații, consemnări poetice ale unor întâmplări și stări. Cum pentru M. rememorarea este o retrăire, asemănătoare „cu muzica și cu poezia”, Cartea mea de aduceri aminte (1972), de asemenea postumă, vine să completeze cu mijloacele prozei, dar tot în registru liric, preocuparea de a-și înregistra și comenta trecutul, deși sunt mari porțiuni în care autoarea trece în plan secund, ca biografă a soțului ei. Dintr-o copilărie „trează”, viu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
investigării rămâne aceeași. Îngustând aria comparatistă în favoarea expunerii istorico-literare, T. analizează ipostazele care anticipă poetica începuturilor eminesciene, autorii avuți în vedere fiind Cezar Bolliac, Ioan Catina și Al. Sihleanu. În reveria în stil bachelardian Eminescu. Poezia elementelor, interpretarea, îndeosebi a postumelor de tinerețe, demontează simbolurile și redefinește elementele primordiale din care s-au înălțat marile edificii imagistice eminesciene, indicând precumpănirea htonicului. Considerațiile de aici rotunjesc exegezele anterioare asupra romantismului proiectat în universal. Același rezultat integrator îl vor avea și cele trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
verba, I, 248-249; Ștefan Cazimir, „Trei poeți preeminescieni”, LCF, 1978, 15; Doina Uricariu, Redefiniri preeminesciene, LCF, 1978, 15; Valeriu Cristea, Creație și influență, RL, 1978, 20; Doina Uricariu, Un eseu despre Eminescu, LCF, 1979, 29; Șerban Cioculescu, O interpretare a postumelor lui Eminescu, RL, 1979, 35; Ilie Guțan, Un eseu fenomenologic despre Eminescu, T, 1979, 10; Gheorghe Grigurcu, „Romantismul românesc”, F, 1982, 12; V. Fanache, „Romantismul românesc”, ST, 1982, 12; N. Nicolescu, „Romantismul românesc”, ATN, 1983, 2; Mircea Scarlat, „Romantismul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
în Aprilie", în Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1279 T.S.Eliot, Tărâmul pustiit 1280 Edgar Allan Poe, Corbul 1281 Rene Guy Cadou, 1920-1951, Cine intră din întâmplare. 1282 Sylvia Plath, Fantoma își ia rămas bun. 1283 George Coșbuc, Postume, Cântece de vitejie, Editura pentru literatură, București, 1966. 1284 George Topîrceanu, Romanța gramofonului, Editura Curtea veche, București, 2010. 1285 Liviu Pendefunda, " Rondelul miezului de miere sau intimismul cosmic", în Mișcarea cerească, Editura Contact internațional, Iași, 1993. 1286 idem, Rondelul veșnic
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și noi sensuri, unor multiple universuri precum laturile unui dodecaedru, doisprezece, de patru ori câte trei, de trei ori câte patru, de zece ori câte doi, de două ori câte zece. Câtă precizie!!! Stabilim, în aceeași cheie, o omologie cu postuma eminesciană Dumnezeu și om. Încercăm o hermeneutică aflată în totală contradicție cu mecanismul ce ordonează poezia barbiană, ermetică, modernă prin excelență. Dumnezeu și om anunță încă din titlu un trasnsfer de structuri atât din domeniul logicii, cât și din cel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
printr-un eros platonician apropiat viziunilor lui Novalis, deși marcat la Eminescu de persistența conturului carnal, apropie viziunea reginei lunare de imaginea fugară a iubitei terestre, care fulgera visul poetului prin angelica ei umbră de argint. Sintagma extrem de frecventă în postumele investigate, aluzie la silueta serafului feminin, pe care, dupa Franz von Baader, îndrăgostitul o discerne în imaginea iubitei, umbra eminesciană va fi efectul materializat al privirii de argint al iubirii (der Silberblick der Liebe). Luminiscența acestui metal sacralizează iubita moartă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Voltaire și Condillac la marea "conversație europeană", care nu au avut o tradiție literară și filosofică suficient de puternică încât producțiile lor să fie relevante pentru destinul "ideii de geniu". Putem ilustra acest fapt chiar în cultura română. Există între postumele lui Tudor Vianu schița unui curs despre ideea de geniu, redactat în ultimii ani de viață și rămas neîncheiat 78. Nici în paginile deja scrise, nici în planul de dezvoltare a lucrării nu există poziții pentru esteticienii români. Și asta
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Divine Fury: A history of Genius, Basic Books, New York, 2010. 75 Jefferson, Genius in France, "Introduction" § 222. 76 Ibidem, capitolul 13 "Exemplarity and Performance in Literature for Children" § 3514. 77 Ibidem, § 3596. 78 Tudor Vianu, "Istoria ideii de geniu", în Postume, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 5-96. Tot lui Vianu i se datorează o altă tentativă de cartografiere a genialității în spațiul românesc, desfășurată în aceiași parametri și rămasă tot neîncheiată, aceea a lui Radu Tomoiagă, autor al unei teze
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Fragmentarium”, ed. bilingvă, București, 1997; ed. Lille, 2002; Alexandru Ecovoiu, Saludos, București, 2000; I. L. Caragiale, Moments, Lille, 2002. Repere bibiografice: Mihnea Radu, Eminescu în librăriile pariziene, RMB, 1993, 854 ; Eugen Simion, „Medelenismul” văzut de la Aix-en-Provence, CC, 1995, 1-2 ; Annie Bentoiu, Postumele lui Eminescu pătrund în cultura franceză, RL, 1997, 20; Ofelia Ichim, „Primii mei profesori de limba și literatura română au fost timbrele, copiii din România și autorii de capodopere literare” (interviu cu Michel Wattremez), CL, 2003, 6. O. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
la solicitarea soțului mamei sale, Jean Boniface Hétrat, a tălmăcit câteva povestiri din Voltaire, apărute fără semnătură în broșuri ale colecției „Biblioteca «Minerva»”. Urmează o lungă serie de transpuneri din scriitorii ruși, întâi în periodice, apoi în apariții editoriale, unele postume - Gleb Uspenski, Lăcustele (1924), A. P. Cehov, Dragostea (1926) și Ivanov (1972), F. M. Dostoievski (mai multe proze, între care și romanul Eternul soț), I. S. Turgheniev, Un cuib de nobili (1967), Rudin (1967), În ajun (1969) ș.a. Se adaugă câțiva autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
indică numai pierderile cele mai importante din tradiția manuscrisă ciceroniană: Vetus Cluniacensis al lui Poggio (cuprindea Pro Roscio Amerino, Pro Cluentio, Pro Murena, Pro Caelio, Pro Milone); originalele și copia lui Poggio pentru Pro Caecina, De lege agraria, Pro Rabirio Postumo, Pro Rabirio perduellionis reo, Pro Roscio comoedo, In Pisonem (se folosesc În reconstituire numeroasele apografe ale copiei lui Poggio); codex Laudensis (opere retorice): Brutus, De oratore; codex Veronensis (unele scrisori). În secolele care au urmat anului o mie, orașele Europei
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu din mărturiile diverșilor apropiați, nu e una organic distructivă, în ciuda înclinației spre maladiv de care a fost acuzat, ci una esențialmente constructivă. Căci atît Pîlnia și Stamate, Ismaïl și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Plecarea în străinătate, Algazi și Grummer, postuma Fuchsiadă, cît și "fabula" Cronicari se supun unei "legi" care a devenit principiu de construcție la toate nivelurile textului: parodia. Opera lui nu este explicit acuzatoare, deși nu evită nici satira ori cinismul, când necesitățile stilistice o cer. Ci polemică
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lumineze înțelegerea”. Autoarea este convinsă că pentru Eminescu problema „cea mai acută” a fost determinarea „raportului dintre Dumnezeu și lume, dintre existența definită ca temporalitate și Ființa identificată cu Eternul”. Pentru susținerea acestei teze s-a bazat mai ales pe postumele poetului, fapt care a trezit unele rezerve (Vladimir Streinu), o postumă ca Învierea fiind socotită „autenticul testimoniu liric a ceea ce numim religiozitate eminesciană”. Pe lângă meritul de a fi examinat toate componentele esențiale ale operei eminesciene, de a fi văzut-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
acută” a fost determinarea „raportului dintre Dumnezeu și lume, dintre existența definită ca temporalitate și Ființa identificată cu Eternul”. Pentru susținerea acestei teze s-a bazat mai ales pe postumele poetului, fapt care a trezit unele rezerve (Vladimir Streinu), o postumă ca Învierea fiind socotită „autenticul testimoniu liric a ceea ce numim religiozitate eminesciană”. Pe lângă meritul de a fi examinat toate componentele esențiale ale operei eminesciene, de a fi văzut-o „într-un tot de o impresionantă măreție, corespunzând înseși amplitudinii gândului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
mai 1895 la Lancrăm, județul Alba. A studiat la Lancrăm, Sebeș-Alba, Brașov, Sibiu, Oradea, Viena. Opere: Poemele luminii (1919); Pașii profetului (1921); În marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai multe perspective. Mai întâi a făcut o descriere a operei, apoi a alcătuit un rezumat care concentrează elementele creației și stabilește o ierarhie a semnificațiilor. Imaginea lui Eminescu se întregește după o examinare atât a antumelor, cât și a postumelor. Structura cărții: Descrierea operei, Cultura, Eminescu în timp și spațiu, Filozofia teoretică, Filozofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară. Analizând meticulos textele, G. Călinescu a scris pagini memorabile, cu amănunte și citate din multe literaturi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
între edițiile estetice (exemplu ediția unilateralizantă din poeziile lui Eminescu întocmită de 38 Mihail Dragomirescuă, științifice (de tipul celei întocmite de Perpessiciusă și critice, precum cea la care se gândea. Pentru a sugera organicitatea operei eminesciene, criticul ar fi inclus postumele în „procesivitatea firească a operei întregi”, care ar fi înlesnit viziunea de ansamblu, integratoare, semnificativă. Scriind despre Ion Creangă (Clasicii noștriă, Vladimir Streinu evită sistematic fastidioasele informații biografice asupra cărora au insistat de-a lungul anilor, cu o tenacitate demnă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pragul disoluției în neant, o rugăciune „amețitor de aprigă”, în semeața îngenunchere, si îndrăzneață conversie egolatra, e înălțata soarelui, dublul cosmic al inimii adoratoare; tinerețea triumfala nu e eternă, ochii sunt „plini de strigat”, gura „grea de umbra”, iar cenușă postuma fierbinte de trăire. Leș Vivants et leș morts e o culminație a temei definitorii pentru N.: viața gestanta de moarte. Erosul e asociat morții în toate omologiile care se potențează reciproc; dragostea pierdută deschide sufletul către misterul macabru, cei vii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
de Slavici și Caragiale. Tot prin asocieri comparatiste este definit și ludicul ca trăsătură diferențială a prozei humuleșteanului. De la alte premise conceptuale pornește volumul despre Mihai Eminescu, biografie stilizată cu argumente analitice legate de viață și creație. Frecvența precumpănitoare a postumelor este evidentă, antumele ilustrând doar evoluția personalității răsfrânte în operă. Expunerea, abundând în fapte și idei, surprinde devenirea intelectuală, exemplul etic și estetic al vieții și activității eminesciene. De altfel, „problema” Eminescu va da naștere unui veritabil complex de monografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
dea numele volumului postum din 1915. Din motive care ne scapă, textul nu a fost inclus în ediția de Opere 1-3 îngrijită de Alexandru Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, cu toate că în volumele 3 și 4 există acțiuni special destinate postumelor, cu toate acestea, el nu a scăpat atenției criticii. Paul Zarifopol a observat că în poveștile caragialiene târzii pitorescul a cucerit tot mai mult teren, în ciuda canoanelor clasice la care autorul încerca a se raporta cu atâta strictețe. Acestea sunt
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Editura pentru literatură, București, 1969. Caraion, Ion, Omul profilat pe cer, Editura Eminescu, București, 1995. Caraion, Ion, O ureche de dulceață și-o ureche de pelin, Editura Ion Creangă, București, 1980. Caraion, Ion, Poeme, Editura Albatros, București, 1974. Caraion, Ion, Postume, Editura Adevărul, București, 1995. Caraion, Ion, Selene și Pan, Editura Eminescu, București, 1971. Dumitrescu, Geo, Aventuri lirice, Editura pentru literatură, București, 1963. Dumitrescu, Geo, Jurnal de campanie, Editura Cartea Românească, București, 1974. Dumitrescu, Geo, Nevoia de cercuri. Libertatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
G. Coșbuc, I. L. Caragiale, I. Agârbiceanu, Petre Ispirescu, O. Goga, Gh. Tutoveanu. Se promovează o literatură tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin Popescu-Lupu (Comorile pământului). Aici apar și traduceri: din Al. Hâjdeu (Cântec despre Moldova), Vl. Korolenko (Bătrânul clopotar) ș.a. A.Cb.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
din rafturi odată cu căderea să, precum și caietele revistei Novai Mir (Lumea Nouă) care publicase În 1962 și 1963 opere de-ale lui Soljenițân. Se prea poate să se mai găsească Încă pe rafturi volumul de poeme al lui Pasternak (ediție postuma) sau volumele Annei Ahmatova, dar nu-i tocmai sigur. Nimic nu trebuie să dea naștere suspiciunii că proprietarul acestor cărți ar putea manifestă „interese nesănătoase”, cum atât de simpatic se spune. Funcționarii Nomenclaturii nu vădesc nici o dificultate În a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o „lupta de ariergarda”, cum spunea Jean-Pierre Faguer. Vezi și articolele polemice vizîndu-i pe Bernard Henri Lévy sau Philippe Sollers (Țel Quel), precum și culegerea de articole ale «sociologului combatant» Pierre Bourdieu reunite de Franck Poupeau și Thierry Discepolo În lucrarea postuma Interventions 1961 - 2001. Science sociale et action politique (2002). Cercetările Întreprinse În Germania asupra scriitorilor și intelectualilor est-germani constitue o excepție. Pentru comparația cu două exemple de reconversii literare de autori compromiși În perioada de Ocupație a Franței, vezi Anne-Marie
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Oameni sub vremuri), Mihail Sadoveanu - Ultimii ani ai secolului XIX în Moldova (fragment din Anii de ucenicie), Ticu Archip - fragment din romanul Soarele negru, Radu Tudoran - fragmente din volumul de nuvele Ospăț cu oameni buni, aici fiind inserate și câteva postume ale lui E. Lovinescu. Alți prozatori: Boris Deșliu, Ioana Tăutu (Monica Lovinescu, aflată la începuturile ei literare). Critica și istoria literară promovată la K. e ilustrată de microstudii monografice aparținând lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu (câteva capitole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]