511 matches
-
de conducătorul structurii teritoriale a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, în urma verificării în teren privind situația pagubelor. Articolul 7 Pentru diminuarea efectelor negative pe care speciile de pradă le au asupra efectivelor de căprior, iepure, fazan și potârniche se recomandă ca gestionarii fondurilor cinegetice să organizeze și să desfășoare lunar, în perioada legală de vânare, acțiuni având ca scop realizarea integrală a cotelor de recoltă aprobate pentru speciile vulpe și șacal, precum și combaterea câinilor hoinari și a
ORDIN nr. 1.339 din 14 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284105]
-
Normelor de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului (filele 110-126 vol. IV) conține reglementări care vizează numai 13 specii de interes cinegetic, respectiv pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capra neagră, mistreț, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte, lup, râs, pisică sălbatică. De asemenea, Ordinul nr. 512/2004 pentru aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România se referă la 9 specii de interes cinegetic, respectiv cerb comun, cerb lopătar, căprior, capra neagră, mistreț
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
munte, lup, râs, pisică sălbatică. De asemenea, Ordinul nr. 512/2004 pentru aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România se referă la 9 specii de interes cinegetic, respectiv cerb comun, cerb lopătar, căprior, capra neagră, mistreț, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte, râs. Scrisoarea nr. 136.022 din 22.01.2020 a Ministerului Apelor și Pădurilor, la care face trimitere Referatul de aprobare nr. 149.007 din 15.04.2020 (filele 189-193 vol. IV), reprezintă o comunicare transmisă de pârât către gestionarii de fonduri cinegetice/custozilor
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
ținte și imagini false. -Și ce-i de făcut atunci domnule locotenent? -Nu trebuie să tragi în mentaliști din prima Lup. Mai întâi cauți fortăreața și o distrugi, cu tunul sau cu rachetele de la bord. Apoi mentaliștii vor ieși ca potârnichile și îi lichidezi cu arma Kruipp. Stabilești țintele și nu ierți pe nimeni. -Am înțeles, spuse Lup. Deci fortărețele sunt secretul acestor indivizi! -Ăștia nu-s indivizi, Lup, sunt suboameni! Andermeni, sclavi. De fapt cea mai joasă speță de sclavi
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
Acasa > Literatura > Proza > LUMINIȚA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ȘI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI Autor: Daniel Marian Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De câte ori ne naștem, oare nu cu fiecare secundă în care trăindu-ne viața cu
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
minții, la nevinovatele zvâcniri cu dorul de mai departe, poate fi numită nostalgie ori mai degrabă nevoia categorică de reîmprospătare a simțurilor, de unde să ne luăm energiile pentru o conștiență valorică veritabilă, autentică. Mai întâi, când am văzut că Luminița Potîrniche face o propunere lirică în ansamblul ei denumită „Dumitru Chicuș 30”, nu am știut ce să cred, mă gândeam în mod logic la evocarea cuiva important pentru ea. Iar când-acolo, ce să vezi, e numele unei străzi unde se
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
cineva/ de ceva asemănător/ cu delirul./ scapi scrum pe degete,/ se topesc/ urmele neurmate/ de nimic./ doar ceață,/ gudron,/ inconsistență,/ resemnare./ toate într-un foc/ de mărimea inimii tale.” (viciu). Iar ca registrul să fie în continuitatea sa convingător, Luminița Potîrniche recurge la un moment covârșitor, să știm unde o găsim, de ce trebuie să o găsim, când - oricând... „eu locuiesc într-o provincie a deplângerii./ căile de acces sunt închise./ prăvălesc piatra tombală/ peste ceea ce vreau să păstrez,/ alții să piardă
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
altceva, iar dacă totuși unii mă vor contrazice, voi fi de acord că seamănă cu o îndelungă umbră a sa bine conturată încât... se mai poate naște o dată, pe ușa rămasă deschisă în mândrul templu al Poeziei. Referință Bibliografică: Luminița Potîrniche Între zori și apus, nehotărârea fiind mai bună decât certitudinea haosului / Daniel Marian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Daniel Marian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
Toți devin curați ca neaua, Partidele îi albesc, Căci la mecanism cureaua Are un secret drăcesc. Cu acestea, după mine Dac-ar fi să îi testez Vă spun: n-aș avea pe cine Pe liste să mai votez. Fugind precum potârnichea De a fi chestionați, Zău că mă apucă strechea Că votăm doar condamnați. Că doar pentru ei cer votul, Nu în slujba unei țări, Apoi după ei potopul; Nu le pasă de ocări. Cel ce va avea tăria De a
TESTAREA PSIHOLOGICA A CANDIDATILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380483_a_381812]
-
mă tot îmbrobodești! Pește?! Scoici și alte alea?! Ce-s bolnav?! Asta-i mâncare pentru de dimineață! Mai tre’ să-mi dai și-un ceai de mușețel! Vreau mistreț! Și urs! Acuș îți cer și niște fazan ori vreo doișpe potârnichi murate! Un pumn trântit în mijlocul mesei îi făcu pe toți să dispară subit, muzica localului să crească în intensitate și pe bietul câine să urle maiestuos, îndelung, până ce primi un picior din partea brutei și se vârî încolțit sub masă, departe
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
nu-mi arată decât maluri de așteptări și de împotriviri și mici corăbii-n veghe părăsite ce leagănă același anotimp... Și astăzi fug prin lanuri adormite, cu maci însângerați și fără timp, cu secerișul copt în ochi de vară și potârnichi pitite-n lăstăriș... Și-am să alerg atât cât o să doară plecarea ta, iubire, pe furiș dintr-o poveste scrisă pe genunchii albi și rotunzi ai singurului vis ce ne ținea iubirea prinsă-n frânghii de zbor firesc și lin
ÎN ZIGZAG... de AURA POPA în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347857_a_349186]
-
mai satură! Ce, ce-aveți, bre? Unde mă duceți? Stați că n-am terminat! Eu tocmai ziceam ceva de... Da’ bine că mi-ați pus capacu’ și m-ați trântit în hău-ăla, acu’ ștergeți-vă lacrimile și la masă! Potârnichilor! Ce s-a auzit? Te pomenești c-avea dreptate Eminescu-ăla, uite, vezi, p-asta o uitasem: „ Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ peste toate o lopată de țărână se depune”. Bre, Eminescule, bre
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
afaceri. --Ce afaceri? întrebară cei doi într-un glas. Ce poți face cu trei milioane? --Mă, dar blegi mai sunteți! zise Vasile. Dacă mai punem fiecare cel puțin câte un milion putem investi într-o afacere cu struți sau cu potârnichi, că astea sunt la modă. Am citit într-o revistă cum se plângea unul că n-are condiții. Dar noi avem condiții și ne plângem ca proștii că n-avem bani. Acum, când ne pică banul în palmă, ne luăm
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
Supă Supă-cremă de creveți Casolete Pompadour Păstrăv din Loara înăbușit cu vin de Sauternes Fileu de berbec sărat cu mânătărci Prepeliță de podgorie à la Lucullus Găini îndopate din Mans Cambacérès Înghețată cu vin de Lunel Punci à la romaine Potârnichi și ortolani fripți umpluți cu trufe Pate de ficat de gâscă de Nancy Salată Sparanghel cu sos muslin Înghețată Succes Desert Cum puteam oare să descifrăm acele formule cabalistice? Potârnichi și ortolani! Prepelițe de podgorie à la Lucullus! Bunica, înțelegătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Cambacérès Înghețată cu vin de Lunel Punci à la romaine Potârnichi și ortolani fripți umpluți cu trufe Pate de ficat de gâscă de Nancy Salată Sparanghel cu sos muslin Înghețată Succes Desert Cum puteam oare să descifrăm acele formule cabalistice? Potârnichi și ortolani! Prepelițe de podgorie à la Lucullus! Bunica, înțelegătoare, căuta echivalente evocând alimentele foarte rudimentare ce se găseau încă în magazinele din Saranza. Încântați, gustam din acele mâncăruri imaginare agrementate de răcoarea cețoasă a oceanului (Cherbourg!), dar trebuia deja
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
puterea anonimă a mulțimii. Mi-era teamă să ridic ochii, să mișc, mâinile, înfundate în buzunare, îmi tremurau. Și, venind parcă de pe o altă planetă, am auzit brusc vocea surorii mele - câteva cuvinte colorate cu o melancolie surâzătoare: - Îți amintești: potârnichi și ortolani fripți umpluți cu trufe?... A râs ușor. Iar eu, privindu-i chipul palid cu ochii în care se oglindea cerul de iarnă, mi-am simțit plămânii umplându-se cu un aer foarte proaspăt - aerul de la Cherbourg - cu miros
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ude și cu țipete răsunătoare de pescăruși din nemărginirea oceanului. Am rămas o clipă orbit. Coada înainta și mă împingea ușor spre ușă. Mă lăsam în voia ei fără să mă desprind de clipa luminoasă care se dilata în mine. Potârnichi și ortolani... Am zâmbit, făcându-i surorii mele discret cu ochiul. Nu, nu ne simțeam superiori oamenilor care se împingeau la coadă. Eram ca și ei, poate trăiam chiar mai modest decât mulți dintre ei. Aparțineam cu toții aceleiași clase a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unui magazin, sperând să-și umple sacoșele cu două kilograme de portocale. Și totuși, auzind acele cuvinte fermecate, învățate la banchetul de la Cherbourg, m-am simțit altfel decât ei. Nu din cauza erudiției mele (nu știam, pe atunci, cu ce semănau potârnichile și ortolanii aceia faimoși). Pur și simplu, clipa aceea care era în mine - cu luminile ei cețoase și cu mirosurile ei marine - transformase în ceva relativ tot ce ne înconjura: orașul și înfățișarea lui stalinistă, așteptarea nervoasă și violența obtuză
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ale algelor, de țipetele pescărușilor, de un soare voalat... M-a apucat o poftă grozavă să le-o spun tuturor. Dar cum să le spun? Trebuia să inventez o limbă inedită din care nu cunoșteam deocamdată decât primele două vocabule: potârnichi și ortolani... 5 După moartea străbunicului meu Norbert, nemărginirea albă a Siberiei a împresurat-o încet pe Albertine. Desigur, ea s-a mai întors de vreo două sau trei ori la Paris, ducând-o acolo pe Charlotte. Dar planeta zăpezilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
clipa asta, cu ecoul acestui cu-cu în văzduhul liliachiu. Altădată, totul îmi părea atât de firesc...” Noaptea, înainte de a adormi, mi-am adus aminte că aflasem, în sfârșit, sensul formulei enigmatice din meniul de la banchetul dat în onoarea țarului: „Potârnichi și ortolani fripți, umpluți cu trufe”. Da, știam acum că era vorba de un vânat foarte prețuit de gastronomi. O mâncare aleasă, savuroasă, rară, dar nimic mai mult. Degeaba repetam ca altădată: „Potârnichi și ortolani”, vraja care îmi umplea plămânii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
meniul de la banchetul dat în onoarea țarului: „Potârnichi și ortolani fripți, umpluți cu trufe”. Da, știam acum că era vorba de un vânat foarte prețuit de gastronomi. O mâncare aleasă, savuroasă, rară, dar nimic mai mult. Degeaba repetam ca altădată: „Potârnichi și ortolani”, vraja care îmi umplea plămânii cu vântul sărat de la Cherbourg se risipise. Și, cu o disperare ezitantă, am murmurat încet de tot, numai pentru mine, deschizând larg ochii în întuneric: - Așadar, deja mi-am trăit o parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Grădinii: altfel spus, simboluri ale perfecțiunii creației, efecte ale acestei ordini realizate în utopia epicuriană și creștină a lui Erasmus. Eusebiu dă și câteva detalii ale meniului: vinul casei, legume, clapon, o spată de oaie calitatea I - dixit Eusebiu -, patru potârnichi și un superb platou cu fructe - harbuz, pepene galben, smochine, pere, mere și nuci. Suntem departe de rigoarea austeră și monahală, departe chiar și de boțul de brânză și de pâinea uscată a lui Epicur, după cum suntem departe și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mănânci sau bei - ba până și cu ideea însăși de a mânca și de a bea bine... Epicurian, Erasmus este mai mult în spiritul Cercului campanian decât în litera Magistrului din Samos. 10 Cuvântul și carnea. între un picioruș de potârniche și o felie de pepene verde, anumite lecturi servesc ca pretexte ale unor schimburi de idei și dezbateri. Poți mânca în același timp, precizează Eusebiu - lăptuci și ouă, adăugați-le și pe acestea în meniu! Apoi cei nouă comeseni discută
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sensul lor frivol, ușuratic, cât în perspectiva atâtor istorii care trebuie decodate în lupta antiplatoniciană - la fel și în cazul lui Diogene, asupra căruia voi reveni. în teatrul cirenaic îl întâlnim așadar pe Aristip luându-se la harță cu o potârniche, un măgar, apoi un catâr, niște prostituate, unele foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, un cal de îmblânzit, dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un uomo universale? Erudiția sa este într-adevăr enormă. Dar scrierile și corespondența lui bogată dezvăluie ciudățenii. Era, bineînțeles, un excelent literat, specialist în drept, moralist; lăuda artele liberale și făcea digresiuni despre vulcanism, fântânile arteziene, viața animalelor (cameleon, elefant, potârniche), fabricarea unor produse (papirus, var, vin etc.), originea războiului, teatru, monede, purpură, pâine, plumb etc. Cu alte cuvinte, eruditul este interesat de tot și de toate, fără scrupulele „specialistului”, în virtutea unei curiozități intense, delectându-se cu detalii curioase referitoare la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]