299 matches
-
o Zdreanță Să-i cânt ochii de faianță Și să-i dau un ou fiuerbinte Să-l învăț odată minte, Mă rezum la unul bleg, Plin de purici și de jeg. Să îi faci adică baie ? Dar e splendid ca potaie ! Cu mândrie poartă oase Prin cotloane puturoase, Dă din coadă abitir, Îl privesc și mult mă mir. Când îl vezi trecând agale, Poți să-l lauzi și matale. Scuipă-l însă între ochi, Blând, ca să nu mi-l deochi, Și
DACĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca.html [Corola-blog/BlogPost/357180_a_358509]
-
În curte are un câine lup, care m-ar rupe dacă deschid poarta. - Atunci de ce nu te latră când zbieri de-cu-seară până la miezul nopții? - Știu eu?... Probabil că-i place vocea mea. - Măi trubadurule, să știi că ai dreptate, doarme potaia că nu i se aude glasul, iar când pleci începe să urle. - Nu urlă, cere un bis... - ...A, ia privește spre balcon. - Ce este? - Eva s-a așezat în șeslong și se pregătește să-ți asculte concertul. - Din acest moment
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1363585940.html [Corola-blog/BlogPost/342158_a_343487]
-
D E I E R I Ș I D E A Z I „Ce dulăii!...mândri-mi erați, pe timpuri, la palat... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci! Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_marin_voican_ghioroiu_1332528456.html [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
ați unit? E timpul, ne lăsați! Jigodii, în coteț intrați, dispăreți! Pădurea e sătulă de-a voastră haită! Atât ne-ați jefuit... Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_marin_voican_ghioroiu_1332528456.html [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
țipătul unei lișite - flămândele vulpi 2 Muzică de Bach - pe-acoperiș întețit ropotul ploii 3 noapte de nesomn - două gutui pe ramuri luni gemene 4 miezul nopții - în mijlocul apei luna prinsă în vârtej 5. noapte de gerar - lângă gard două potăi sfâșie luna 6. vechi sat de pescari - o barcă părăsită în voia apei 7. la un pahar de must - să-i pun și viespei un alt pahar 8. Balta Brăilei - în larg vântul de seară legănând stele 9. toamna în
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_2010.html [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
cu mine? Asta e drept mulțumire că ți-am cruțat viața? - Ce, nu-ți place să mă auzi!?... - Simt că-mi pierd mințile, iar tu mă chinui cu tot felul de vorbe... Unde dracu te ascunzi de nu te văd, potaie nenorocită!.... - Nici acum nu ești sincer, te prefaci, dar curiozitatea te roade să afli de la mine cât mai multe detalii. Spune că nu ți-am ghicit gândul? - Doamne, bine mă femeie!... ce rost mai are să dezgropăm morții? „Cum de vorbește
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
cu mine? Asta e drept mulțumire că ți-am cruțat viața? - Ce, nu-ți place să mă auzi!?... - Simt că-mi pierd mințile, iar tu mă chinui cu tot felul de vorbe... Unde dracu te ascunzi de nu te văd, potaie nenorocită!.... - Nici acum nu ești sincer, te prefaci, dar curiozitatea te roade să afli de la mine cât mai multe detalii. Spune că nu ți-am ghicit gândul? - Doamne, bine mă femeie!... ce rost mai are să dezgropăm morții? „Cum de vorbește
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
din coteț, El se jură că nu fură Ca dulăii buni de gură, Nu cum latră ăia proști Ce n-au școală de la foști, Posedând, că-i modă-n stat, La ciordit, un doctorat, Cum e lupta pe ciolan, O potaie, din alt clan, L-a turnat, impertinent, La ziare-n occident, Pentru-o măgărie crasă, Cum fac boii fără clasă, Ori vițeii de la bac Ce-au fost prinși cu mâța-n sac, Copiind, neinspirat, Teza lui de doctorat, După o
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_plagiat_parodie_valeriu_cercel_1341306891.html [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
fie scut, Dar flăcăul cu-a-sa limba O masă ușor pe gât. Tot crescuse întrebarea O cutumă că un brânci, Să apară alinarea Dezbrăcată dintre burți. Un flăcău era pe moarte... Moartea-n sine radia, A avut și ea potaia De la viață ce-nvăța. Referință Bibliografica: Un flăcău era pe moarte / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 445, Anul ÎI, 20 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Un_flacau_era_pe_moarte_petru_jipa_1332231725.html [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]
-
toți trei nu putem dormi într-un singur pat. Nu suntem grași, doar că ocupăm mult pat. Câteodată spunem că vrem să dormim și noi legat o noapte, dar nu cred că aș vrea să renunț la acest obicei.” Lilisan: “Potaia (o femelă labrador) și Carolica-motanul (o pușlama simpatică): Carolica vine în goană mare de afară și se înfige fix în labă Potăii cu dinții. Potaia se uită o clipă la el și-l linge energic pe cap. Carolica își întețește
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
dormim și noi legat o noapte, dar nu cred că aș vrea să renunț la acest obicei.” Lilisan: “Potaia (o femelă labrador) și Carolica-motanul (o pușlama simpatică): Carolica vine în goană mare de afară și se înfige fix în labă Potăii cu dinții. Potaia se uită o clipă la el și-l linge energic pe cap. Carolica își întețește eforturile și o muscă de ureche. Potaia îl linge zdravăn pe tot corpul. Carolica, năclăit, cedează și o șterge val-vârtej afară. Cel
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
legat o noapte, dar nu cred că aș vrea să renunț la acest obicei.” Lilisan: “Potaia (o femelă labrador) și Carolica-motanul (o pușlama simpatică): Carolica vine în goană mare de afară și se înfige fix în labă Potăii cu dinții. Potaia se uită o clipă la el și-l linge energic pe cap. Carolica își întețește eforturile și o muscă de ureche. Potaia îl linge zdravăn pe tot corpul. Carolica, năclăit, cedează și o șterge val-vârtej afară. Cel mai blând învinge
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
pușlama simpatică): Carolica vine în goană mare de afară și se înfige fix în labă Potăii cu dinții. Potaia se uită o clipă la el și-l linge energic pe cap. Carolica își întețește eforturile și o muscă de ureche. Potaia îl linge zdravăn pe tot corpul. Carolica, năclăit, cedează și o șterge val-vârtej afară. Cel mai blând învinge... (...sau poate cel mai mare, încă nu m-am decis ) Mi-am luat ieri câțiva brăduți pe care am să-i plantez
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
în mijloc, într-un maldăr de lucruri respinse la selecția matinala. Biroul de lucru este plin de plânse în dezordine creatoare (se pregătește pentru arhitectură), iar Carolica a răscolit ce mai rămăsese de răscolit pe pat, în lupta zilnică cu Potaia. Un singur loc în ordine deplină: expoziția de pantofi, adică dulapul-vitrina în care stau frumos înșiruite perechile de încălțăminte colorată (multe!). Cameră este ... un vânt de tinerețe. Dau cu aspiratorul, având grijă să nu deranjez nimic Vreau un we de
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
de pantofi, adică dulapul-vitrina în care stau frumos înșiruite perechile de încălțăminte colorată (multe!). Cameră este ... un vânt de tinerețe. Dau cu aspiratorul, având grijă să nu deranjez nimic Vreau un we de liniște. Mulțumesc frumos! ...Pot să iau și Potaia? Ana Maria Mantă: “Dragă Simona, În calitate de căprița cu trei iezișori, am o sumedenie de momente FAntastice în fiecare zi...Iezisoara cea mare (9 ani), precum și iedul mijlociu (5 ani) scot perla după perla...chiar și mezina care vorbește mai mult
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
precizează șefa de la Medicină Legală Brăila. , La fața locului erau o multitudine de amprente de labă de câine. Aceste amprente puteau fi confundate aproape cu o labă de urs. Vorbim de câini foarte mari, de ciobănești mari. Nu discutăm de potăi din astea mici și rele, vorbim de niște câini supradotați care sfâșie", a mai spus dr. Gina Ilie, șef Serviciu Medicină Legală. O femeie de 66 de ani din județul Argeș a fost ucisă de un maidanez care a mușcat
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
cari lucrează în mod hotărât și inevitabil. Scriitori cari în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintați au renunțat totuși de-a mai crede că statul și societatea sunt lucruri convenționale, răsărite din libera învoială reciprocă dintre cetățeni: nimeni afară de potaia de gazetari ignoranți nu mai poate susține că libertatea votului, întrunirile și parlamentele sunt temelia unui stat. De sunt acestea sau de nu sunt, statul trebuie să existe și e supus unor legi ale naturii, fixe, îndărătnice, neabătute în cruda
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai întâi? Pe la unu noaptea, lumea s-a dus la culcare. „S-a dus“ era un fel de-a spune, pentru că stăteam toți în aceeași cameră. Doar carpetele de deasupra ne diferențiau: Maria vegheată de Ali Baba, tânărul Lupu, de potăile cartofoare. Am rămas singur. După o zi de emoții și fugăreli, mi-am dat seama că nu mai rezist: stomacul își bolborosea nemulțumirea. Trebuia să ies. Maria dormea cu perna în brațe, tânărul Lupu cu sacoșa la piept. Până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu ele în creier după mulți ani), fotografia bosumflată în costum de pionier, poveștile mamei înainte de culcare (Maria credea în cea cu sâmburele pe care, dacă îl înghiți, îți crește un lămâi în stomac). Prin cartier și memorie defilau apoi potăile vecinilor (doamna Fețeanu hrănea un câine care semăna cu-o vulpe grasă) și casa cu pisici de lângă linia ferată (acolo jurai că proprietarii sunt o familie de pisici, cu-o babă chiriașă). Și asta nu era tot. Maria n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
știi pe cine reprezinți. „Revoluția“ din 1989 nu fusese făcută de Securitate doar cu ajutorul Blocatarilor. Felul în care arăta țara mea acum, tăiată de două sisteme, două memorii, două centre de putere neuro-economică, n-avea de-a face numai cu potăile din Pajura sau conductele sparte din Dorobanți. Gloanțele din fațada Bibliotecii Centrale Universitare și crucile de la sala „Dalles“ (pe care studenții mei o confundau voios cu lumea fraților Ewing, zicându-i mereu „Dallas“) nu-și găseau cauza, nu le puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a spus: O depășește pe Mama. Cum e posibil ca familia Lausch să ne-o lase așa pe cap? Cred că Mama a slugărit-o destul. Nici ea nu mai e tânără și are probleme cu ochii, nici măcar nu vede potaia când i se bagă în picioare. Păi asta Mama trebuie să hotărască. Pentru numele lui Dumnezeu, Augie, mi-a zis Simon fără înconjur - dintele spart era de mare efect când afișa aerul acela disprețuitor - o să faci pe prostul toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Le făcea piqûres din orice, și le punea pe nota de plată. Spunea, „Cette chienne est galeuse - cățeaua asta are râie!“ și hop băga acul în ea. Mai mult, le dădea calmante celor mai răi ori de câte ori era amenințată ordinea, urlând: „Potaia asta o merită!“ Prin urmare, duceam acasă niște căței destul de leșinați și nu era deloc lucru ușor să mă car pe scări cu un boxer sau ciobănesc adormit și să explic bucătăresei de culoare că era doar obosit mort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
zice că o știe de undeva. "În definitiv, gîndește Iașul e un oraș, numai un oraș, oricît de mare ar fi. Trăind ani la rînd în el, ajungi să cunoști din vedere pe majoritatea concitadinilor și, cum femeia asta, cu potaia ei lungă, ca o jucărie, face notă discordantă..." Gîndul ăsta nu-l mulțumește. Ca din treacăt, privește de cîteva ori spre bătrînă, observînd-o mai bine: la cei peste șaizeci de ani, păstrează încă foarte multe amintiri ale unui chip împodobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cărpănosul de nea Ghiță, acesta, mare iubitor de câini, creștea un lup alsacian, pe Bimbo, afară, în magazia estivală, din curtea comună. Bineînțeles, că Nae Contrabandă, licheluța pururea iubitoare de niscai bănuți nemunciți, câștigați prin metode neclasice, îi pusese curând potăii, oarece gânduri rele și grabnice, de măritiș. Aici, merită a fi menționat cu prisosință și aportul artizanal indispensabil al factotum-ului de Pale, bețiv de forță și maistru-lăcătuș la Societatea "Arta Manuală ". "Of, Pale, Pale, mult zic Pale, ce ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de treburile tale, nu te mai centra în gura mea. Hop...! Dop...! Stop! Uite-l și pe coteiu' lu' Marius..., pe Pizdeluș, cum de ne-a simțit, sărăcuțu' și cum de-aleargă el încoace, tocmai de la bază! Un pufulete, o potaie hazlie, bearcă, încrucișare ludică de fox-terrier cu maidanez, erupe din întunecime zigzagat, în tumbe și năvălește ca un glonț, direct în pieptul lui Dănuț. De unde se azvârle iarăși la pământ, chitită pe șotii, amușinându-i curioasă pe ciudații companioni ai Lunganului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]