3,550 matches
-
decât drumul prin văgăunile Pământului. „M-am cam săturat de peșteri“, spune Pavel Törek la cei 81 de ani ai săi. Și cine îl poate învinui, după ce o mare parte din viață și-a petrecut-o explorând, descoperind, cartografiind, tăind poteci prin te miri ce suișuri către guri de peșteri. A cutreierat aproa- pe toți munții României, lucru nu tocmai răspândit și la-ndemâna unui orășean. Cercetaș regal Pavel Törek locuiește în-tr-un apartament din Calea Lipovei. Are un ceas mare, de
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
turistice din țara noastră, fiind apreciată mai ales în timpul sezonului rece, de către mii de turiști din țară și din străinătate, amatori de practicarea sporturilor de iarnă, dar și de către cei ce iubesc muntele în orice anotimp. O rețea densă de poteci marcate, cu numeroase variante, precum și telefericele Sinaia - Cota 1 400 - Vârful cu Dor și Bușteni - Babele - Peștera Ialomiței, înlesnesc accesul turiștilor spre platoul Munților Bucegi, cu interesante forme megalitice, Sfinxul și Babele, și cu posibilități de ascensiune spre vârfurile Omu
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
Margina), până la Coșava. Din comuna Coșava, se urmează drumul spre Curtea, până în satul Românești (Coșava - Curtea - Românești, drum asfaltat, 4 km). Atenție: nu este recomandat drumul ce urmează valea râului Fărăsești! Din satul Românești se merge spre Peșteră pe o potecă marcată, ce începe în dreptul stației de autobuz. Acces feroviar: plecare din Gara de Nord Timișoara, la ora 8,54, cu acceleratul de București, la Făget, unde se ajunge la ora 10,47. De la Făget, autobuz până la Românești. Timp de mers pe potecă
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
potecă marcată, ce începe în dreptul stației de autobuz. Acces feroviar: plecare din Gara de Nord Timișoara, la ora 8,54, cu acceleratul de București, la Făget, unde se ajunge la ora 10,47. De la Făget, autobuz până la Românești. Timp de mers pe potecă aproximativ o oră. Poftiți la dans! Postojna și Predjama Cea mai misterioasă peșteră din lume, Postojna din Slovenia, a fost săpată și creată de curgerea firească a apei. Adâncimile sale ascund unul dintre cele mai prețioase frumuseți naturale, create de-
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
pentru cea din imediata vecinătate a ștrandului. Deocamdată, potrivit proiectului la care ne referim, în pădurea din fața Spitalului Nou se vor deschide 10-11 „ochiuri“ (poieni) de câte 1 000-1 200 mp, care vor comunica între ele printr-o rețea de poteci, fiecare poiană fiind dedicată unei specii de arbori sau arbuști. Astfel, vizitatorii vor avea posibilitatea să poposească, după poftă, în Poiana liliacului, Poiana magnoliilor, Poiana brazilor argintii... File de cronică Până atunci, fie-ne îngăduit să deșirăm ghemul timpului... O
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
de la Timișoara nr. 5, ap. 27) se va modifica, ziua activităților fiind marțea, între orele 10 și 15. Amănunte privind activitatea asociației pot fi obținute și la tel. 431 377 și 472 624. ( I. B.) Trasee montane În colecția „Pe poteci de munte“ a Editurii Waldpress a apărut cartea „Bijuterii ale Banatului Montan. Trasee turistice, întâmplări“ de Marius Terchilă (profesor la Liceul „J. L. Calderon“ din Timișoara). Volumul continuă prezentarea unor trasee de excepție în Valea Cernei și în zonele Poiana
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
și, înnoptând aici, au avut toți trei același vis: în dangăt de clopot, fiecăruia i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se află o icoană zugrăvită după chipul Maicii Domnului. „Sculați-vă, apucați poteca până la ea, săpați în piatră adânc și ridicați lăcaș de închinăciune“. Ciobanii, dând ascultare visului, au găsit icoana în capătul unei peșteri și astfel au făcut zid de intrare, au ridicat turla și așa a luat ființă biserica mănăstirii de
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
care a cîntat-o" (Și, iarna...). În alt loc, d-sa manifestă conștiința delicată a confesiunii iremediabil imperfecte: În mers/ legi prietenii/ și spui tot ce suporta/ hîrtia zăpezii./ Iar ceea ce ții ascuns/ în sufletul încăpător/ te țintuiește/ obosit/ sub avalanșă" (Poteca). Suferință unei asemenea imperfecțiuni este suferință specifică a poetului, care se silește a se deschide sufletește artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei mîntuiri estetice. Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
relațiile mele, mai curînd străine, cu acesta din urmă, în sfîrșit o dragoste nefericită, toate acestea transpuse în piesa Viața ascunsă, l-au impresionat pe marele cărturar care a fost Petru Comarnescu. A amintit-o, de altfel, în prezentarea nuvelei Poteca de argint, publicată în "Universul literar" (25.03.45), și în prefața pe care a scris-o pentru romanul Blocada, dar care nu a apărut decît în edițiile de după anul 1989. Astfel a început cariera mea literară. I.C.: I-ați
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
precum exponenții primului val (Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe etc.). Poate și pentru noutatea izbitoare a producției d-sale, cu nimic specific îndatorată poeților noștri dintre cele două războaie, abruptă ca o stîncă spre care nu există poteci. Împrejurare care-l face, firește, mai enigmatic, mai incitant pentru critica ce, neputîndu-l încadra lesnicios într-o serie sau într-alta, e nevoită a-i glosa în primul rînd originalitatea. Cezar Ivănescu pornește de la o concepție străveche, orfică, a creației
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
e un lucru rușinos și că cei care o practică trebuie să șseț simtă vinovați pentru "viciul" lor e încă prezentă în mințile oamenilor la acest sfîrșit de mileniu." Cristian Crisbășan, într-un articol cu titlu ireproductibil, bate senin aceeași potecă: "Masturbarea la bărbați nu e decît răzbunarea tandră a femeii din noi." Cornel Gologan (După 89) conchide profetic: "sexul de unul singur viitor de aur are". Pe o linie convergentă se înscrie Jean-Lorin Sterian (Examenele sexului oral): "Marea întrebare despre
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
flamboaiant al poeziei, mixtura, ca și inevitabilă, de ridicol și sublim pe care o implică postura poetului: "copaci de sînteți vouă vă vorbesc/ și frunzele n-o să vă mai cadă.// vreau să nu mă mai înțelegeți./ vreau să închid toate potecile/ ce duc la chilia cuvintelor mele -// tulbure e această zi ce face amintire/ pămîntescul lucrurilor fără formă./ eu le zăresc lăuntrul sortit să fie flăcări -// aceasta este credința mea mai spun/ și vouă mă închin// trecătorii mei între ridicol și
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
o viață de plăceri. Alege, evident, calea cea dreaptă. O dată pentru totdeauna. Așa stau, poate, lucrurile în vis și în parabolă. În viață - și chiar în literatură - avem de făcut față unor opțiuni multiple. Căci viața este o grădină a potecilor care continuu se bifurcă. Și mult prea rar știm dacă alegem bine. Ca să nu mai vorbim de faptul că reperele nu sînt întotdeauna clare, iar codul (fie el și al onoarei) e adeseori confuz. Privind înapoi cu stupoare, te întrebi
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
față. Întîi mi-am sfîșiat cămașă, ca să strivesc limba de piele neagră ce-mi scrijela sînul. Apoi mi-am rupt umerii cămășii, apoi ciorapii. Alunecam și lăcrămam, îmi scrinteam degetele și-mi zgîriam genunchii cu pantalonii în zdrențe. Sus, pe poteca lăsată - ne-au întîmpinat alte convoiuri de lipitori." A fugit că duhurile și abia, abia a scăpat. Emoționant și plin de înțelesuri studioase sînt surprinse mînăstirile din Himalaya, cu pustnicii lor vegetînd în văgăunile munților, cu temple budhiste și moschei
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
prin scris pătrunde an materia cărții, conditionănd actul literar. Noaptea greșelii, cea mai recentă carte a lui Tahar Ben Jelloun (apărută la Editură Univers an traducerea lui Nicolae Baltă), se situează deopotrivă an literatura și an afara ei. Român al "potecilor ce se bifurca", al poveștilor ce se desfac la nesfărsit una din cealaltă, La nuit de l'erreur a iesit din havuzul celor 1001 nopți. Autorul ei construiește ăntr-adevăr o poveste numai că, după ce a reunit imaginile care-i compun
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
frunză aiurea, din plopul firii-a mai căzut o frunză, crescută-n livada cu rădăcini de nuci. pornind înspre-al morții căpătâi. Fereastra se curbase sub legănarea ta E o tristețe ce-mi inundă chipul, și doar greierii coborau pe poteci, se duse mâine dincolo de ieri, ascultând pietrele cu șoapte de nisip nici tu nu mă mai prinzi într-o privire, răsfoit prin ceaslovul ierbii. nici tu nu mă mai mori printre păreri. Desenasem chipul tău, Ploua imens pe-o margine
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
lingă” etc. (Unui om). Îi place să fie - chiar prea des - și cugetătoare, făcînd mereu gnomisme (avea dreptate Comarnescu): „Nu lăsa soartei tot. Ești om, decide/ Pe ce drum vei călca. Iar cînd să pleci,/ Un șarpe dacă trece pe poteci,/ Ucide!” (Sfat). Dar poate face și kavafiene (numai că nu s-a ținut de ele): „Bosforul geme căci încătușatu-i,/ Perdut Bizanțu’mpărătesc visează./ Ca și-n povești din valuri aruncatu-i/ Măreț odor ce-n noapte scînteiază!// E pace
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
aproape o și, bazat pe experiența mea, traducerea cărții menționate mai sută de candidați, deși examenul sfătuiesc tinerii să aibă curajul să se sus, am avut curajul să-i propun să includea și probe de IQ care sunt avânte pe poteci necunoscute chiar ne căsătorim de formă ca să pot greu de trecut pentru persoane dacă le apar nesigure. pleca din țară. Deși suma nu era provenite dintr-o altă cultură. ND: Nu ai explicat totuși cum mare, farmacista, care era cu
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
n-ar fi primit uitare!... X În asfințit, pe-ngustul mal, Urmând Aragva ce se-alungă, Sosit aici din cale lungă, La nuntă, pe-nspumatul cal, Zorește mirele s-ăjungă. Cu daruri scumpe încărcate, Pe urmă lui, pășind greoi , Vin pe poteci, în stânci tăiate, Cămilele în lung convoi ; Cum pasul liniștit și-l țin, Le sună clopoțeii lin... El însuși, prinț de Sinodal, E-n frunte. Zvelta lui statura La mijloc strânsă-i în centura ; Mânerul latului pumnal Și-al sabiei
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul e rar/ se-ntreabă de cînd/ la blîndă-ndemnare/ mesean nu de rînd/ din plinul tău bînd/ aroma ta arsă/ în sucuri amare/ cu pinteni arînd/ poteci de nomazi/ de ieri pînă azi/ te roag-un hoinar să/ te-arunce în mare..." Doar o rimă nevrotică pare să fie motorul acestor versuri. Procedeul se repetă în foarte multe poeme. Finalurile categorice nu sînt maxime căutate așa cum vor să
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
impenitent, surprins într-o etapă a biografiei sale în care eul învață "aspectele singurătății" și promovează ca singur remediu visul. Un vizitator totuși subaltern visul acesta, intrat discret pe scara de serviciu, mai mult slujitor fidel decît oaspete. El întinde poteci practicabile pentru ca prietenii duși ai poetului să-l poată vizita sau pregătește imagini mai puțin drastice în care moartea apare ca o "mănușă parfumată". Stilul galant revine și în dansul macabru din finalul plachetei, în care eroul acestor poeme se
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește cu Albert Einstein - care nu se temea de moarte, pentru că o considera un prag spre o altă formă a vieții eterne (înțelegând prin "viață" chiar și risipirea sa în univers sub formă de microparticule
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
1953, știu mai mult, înțeleg mai mult decît știam și înțelegeam ieri. Am cîteva caiete, cu note, cu dibuieli, cu pași de ascensiune, cu reveniri, cu repetări, cu reconsiderări. Și, din toate acestea, mă străduiesc azi să tai, pentru dvs., poteca de munte, proprie să te conducă sus, pe vîrful fericit, încununat cu slava Taborului)". Și urmează relatarea, cu referire la exegeți cunoscuți și cu aprecieri personale ca aceea că "diftonul Luca" scriindu-și amintirile proprii, devenite Evanghelie, nu avea cunoștință
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
nicicînd descrise. Călătorim pe jos, cu trenul, cu autobuzul (care e, frecvent, în pană), cu o barcă sau cu trenul (înțesat, sordid). Dăm tîrcoale pînă aproape de bîrlogul ursului și vedem - sau ni se pare că vedem - animale - fabulos-gigantice. Mergem pe poteci întunecoase și pustii. Auzim apeluri disperate (la iubire), în singurătatea nopții. Sînt cuvinte spuse prea devreme, prea tîrziu, replici ratate și relații eșuate. Asistăm la întîlniri întîmplătoare, despărțiri, neînțelegeri și aflăm că există amintiri de care nu ai cum scăpa
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
simplitate, devenit scenariu de teorie științifică: "De la fereastra unui vagon de tren în mișcare uniformă las să cadă o piatră pe terasament fără a-i da un impuls... voi vedea piatra căzând în linie dreaptă. Un pieton care, de pe o potecă laterală, vede fapta mea urâtă, observă că piatra cade pe pământ descriind o parabolă...". În rest, teoria relativității, așa cum o știm sau cum n-o știm din liceu. Albert Einstein - Cum văd eu lumea și Teoria relativității pe înțelesul tuturor
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]