1,056 matches
-
Faptul că-și au existența de la Dumnezeu reprezintă explicația lipsei de identitate între esență și existență. Spre deosebire de substanțele compuse, care sunt alcătuite din formă și materie, substanțele simple au „esență” și „ființare”. Fiind primită din exterior, ființarea reprezintă pentru ele potențialitate, căci numai la nivelul cauzei(Dumnezeu) ființa este actuală. Faptul că spiritele primesc ființa înseamnă actualizarea a ceea ce era numai potență, iar această actualizare are loc în grade diferite: cu cât un spirit se află mai aproape de cauză, cu atât
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
acesteia față de Dumnezeu, astfel încât răul nu este nimic altceva decât depărtare (potență maximă). Actualizarea ființei în substanțele simple are loc gradual, astfel încât spiritele cu cea mai multă actualitate (ființă) sunt în proximitatea lui Dumnezeu iar spiritele cu cea mai multă potențialitate (având mai puțină ființă) sunt mai îndepărtate de Creator. Această gradare, ne spune Toma, se sfârșește cu sufletul uman, care deține ultimul loc în ierarhia substanțelor intelectuale. Omului îi este specifică prezența materiei. El aparține atât ființelor imateriale (prin suflet
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
material. Această unitate între suflet și corp reprezintă unul din elementele ingenioase ale filosofiei tomiste, prin care se reușește un răspuns limpede la problema raportului materie-spirit. Iată cum funcționează el: "„Din cauza faptului că deține, între celelalte substanțe intelectuale, mai multă potențialitate, intelectul potențial al omului se situează atât de aproape de lucrurile materiale, încât un lucru material este atras să participe la ființa sa, până într-acolo că din suflet și din corp rezultă o singură ființă, într-un singur compus, deși
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
ființă, în măsura în care aparține sufletului, nu este dependentă de corp” ." Această „atracție” a materialului de a participa la ființa sufletului se explică prin faptul că există și alte forme, situate mai departe de Dumnezeu decât sufletul, forme care au mai multă potențialitate decât acesta și deci, prin statutul lor inferior, tind să participe la ființa sufletului. Ele sunt însă și mai apropiate de materie, astfel încât nu pot ființa în afara ei. Acestea sunt forme ca ordinea și gradarea, niște inteligibile cu ființă atât
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p. 60). Ștefan Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un exemplu de increat” (Poezia
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
sînt structurile reticulare care refac parcă atmosferă sumbră din ,Marile speranțe") ; alteori ele trimit la nave naufragiate (năpădite de alge și microorganisme), la regnul anelidelor, la un agregat industrial sau la o ,softsculpture". Tonul acestor obiecte poetice, care actualizează și potențialitățile unui sculptor disimulat, este liric și melancolic. Născut în 1943 la Craiova, absolvent al I.A.P. Nicolae Grigorescu 1974 EXPOZIȚII ÎN ȚARĂ - Trienala de artă decorativă - Sală Dalles 1973 -1976 ; - Expoziție Modă - Sola Orizont 1975 ; - Expoziție artă decorativă - Căminul Artei
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
cu inconștientul intermediar cât și cu inconștientul inferior se numește "psihosinteză" "personală"<nowiki>"</nowiki>. Assagioli a numit <nowiki>"</nowiki>sfera experienței estetice, a inspirației creatoare și a stărilor superioare ale conștiinței... "inconștientul superior"<nowiki>"</nowiki>. Inconștientul superior (sau "supraconștientul") denotă "potențialitățile noastre superioare care caută să se exprime, dar care de multe ori le respingem și le reprimăm" (Assagioli). Ca și cu inconștientul inferior, această zonă este, prin definiție, indisponibilă conștiinței, deci existența sa este dedusă din momentele în care conținuturile
Psihosinteza () [Corola-website/Science/337536_a_338865]
-
trei transcendentali ai săi: "Bonum, Verum" și "Pulchrum". Așadar, sunt trei forme de intenționalitate, morală, teoretică și estetică, ce caracterizează trei tipuri de atitudini umane față de lume. "Unul" nu este văzut dar ca actus purus, ci mai degrabă ca o potențialitate universală a existenței. Ca atare, este plasat, în modelul metaforic al lui Șora, în centrul sferei de rază nulă. Suprafața acestei sfere reprezintă exterioritatea pură, compusă din „realități terminale”. Raza este locul geometric al interiorității, unde găsim „potențialități intermediare”. Mihai
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ca o potențialitate universală a existenței. Ca atare, este plasat, în modelul metaforic al lui Șora, în centrul sferei de rază nulă. Suprafața acestei sfere reprezintă exterioritatea pură, compusă din „realități terminale”. Raza este locul geometric al interiorității, unde găsim „potențialități intermediare”. Mihai Șora este considerat mentorul altei școli mult mai discrete și mai eterogene decât școala lui Noica. În prezent, există un intres în creștere asupra lucrării acestei școli, în special din partea filosofilor grupați în jurul revistei filosofice "Studia Phaenomonologica". Petre
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un sprijin absolut și în același timp un țel; rațiunea, la rândul ei, luminează acest țel, îl face (int)eligibil. Scopul filosofiei este acela de a „trezi” ființa umană, de a o aduce la o stare de conștiință deplină a potențialităților sale. Iar dacă natura adevărată a omului este aceea de imagine a lui Dumnezeu, filosofia înseamnă conștientizarea acestei naturi ca echivalență om-Dumnezeu, adică deificarea (deificatio) . Totodată, rațiunea poate îndrepta credința aflată în derivă, în vreme ce credința poate îndrepta rațiunea pe calea
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
de concentrare, de pildă, în aceste laboratoare pe viu, pe aceste piste de încercare, am văzut și mărturisim că unii din tovarășii nostru s-au comportat asemeni porcilor, în vreme ce alții s-au comportat asemeni sfinților. Omul poartă în sine ambele potențialități; pe care dintre acestea o actualizează, depinde de deciziile sale, iar nu de condițiile în care să găsește. Generația noastră este realistă, căci am ajuns să cunoaștem omul așa cum este în realitate. Nu-i așa, omul este acea ființă care
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
a da ortul popii”, englezii „a lovi găleata”, „a culege margarete”, iar germanii „a mușca iarba”. (4) Forma internă a cuvintelor se poate extinde până la dimensiunile unui text literar. Avem în aceste situații de a face cu o exponențializare a potențialităților semantice ale cuvintelor în construcțiile poetice în care apar. Exemplul cel mai pertinent în acest caz este poemul lui Eminescu, Luceafărul. Forma internă a cuvântului „luceafăr” din limba română a putut fi dezvoltat într-un mare poem care rămâne intraductibil
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
-se realizarea climatului libertății absolute, se caută faptul psihic nud și elementar(în lumea subconștientului, a experiențelor onirice, a mecanismelor sufletești iraționale transmise direct, fără intervenția cenzurii logice), considerându-se ca fiind unica modalitate revelatoare a veritabilei noastre esențe și potențialități. Proclamata revoluție supranaturalistă pentru "eliberarea eului" era, adesea, un anarhism destructiv, ce a evoluat spre o frondă îndreptată împotriva structurilor logice a căror alterare și abolire devine programatică și este urmărită atât prin exaltarea psihanalizei(cultivarea lumii tulburi a complexelor
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
se amestece cu El și să devină un singur Duh cu El”31. Harul lui Dumnezeu învață mintea să zboare și eliberează sufletul spre prezența lui Dumnezeu prin rugăciune 32. Sfântul Macarie înțelege viața creștină ca fiind o viață a potențialității. Creștinul a primit cetățenia Împărăției lui Dumnezeu în acest timp, prin Botez, și are potențialul de a trăi în Împărăția cerească. Totuși, punerea în acțiune a potențialității depinde de numeroși factori, unul 24 Hymns on Nativity, XVII.2 eodem loco
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
prin rugăciune 32. Sfântul Macarie înțelege viața creștină ca fiind o viață a potențialității. Creștinul a primit cetățenia Împărăției lui Dumnezeu în acest timp, prin Botez, și are potențialul de a trăi în Împărăția cerească. Totuși, punerea în acțiune a potențialității depinde de numeroși factori, unul 24 Hymns on Nativity, XVII.2 eodem loco. 25 Afraat, Dem. VII.1, Post Nicene Fathers, 13:363; loc. cit. 26 Ibidem, 365. 27 Odele lui Solomon, oda 28, 1, traducere și introducere Ioan-Valentin Istrati
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Joseph Renzulli a cuprins toate aceste direcții în formula simplă a celor trei cercuri, ce caracterizează: inteligența, creativitatea și atingerea țelurilor propuse. Importanța identificării timpurii a supradotaților este primordială și constă tocmai în faptul că majoritatea explicațiilor despre diferențele dintre potențialitate și situația de supradotat își îndreaptă factorii familiari și oportunitățile educative și profesionale spre diferențele substanțiale din mediile favorabile timpurii. Există diverse obstacole care pot împiedica un specialist să identifice un copil cu aptitudini înalte, iar acesta să treacă neobservat
Educația copiilor supradotați () [Corola-website/Science/308587_a_309916]
-
pedagogice până la teme de cultură și de actualitate ce reflectă preocupările vremii sale: individul printre mase, umanitatea în război, omul și tehnica, toate climate cu efect de dezumanizare. Se evidențiază următoarele studii: Sensibil la valoarea pedagogică a filmului și la potențialitățile sale didactice, DS a dedicat comentarii și conferințe unor filme, printre care Fiul risipitor (, Germania, 1934), Al treilea om (Carol Reed, SUA, 1949) și Umberto D. (Vittorio de Sica, Italia, 1952). Unele articole și scrisori ale lui pot fi citite
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
completa lor negare(dar care le conține pe toate)ne duce cu gândul, desigur, la alți exploratori ai „vidului cromatic”, precum Pierre Soulages sau americanii Clyfford Still, Barnett Newman și Brice Marden, atrași de asemenea de virtuozitățile catarsice și de potențialitățile metafizice ale „misticii negrului”, în ultima jumătate a secolului XX. Totuși, la pictorul român, avem de-a face cu un procesc psihic mai evident: o tentație anihilantă, o disoluție în propriului infern subconștient și o izbăvire finală; toate acestea traversând
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
nu poate servi drept motivație a unui act: actul liber este gratuit. Omul e un ansamblu de proiecte, el face (acționează) și "se" face (se construiește pe sine), el nefiind altceva decât ceea ce face din el. Omul nu este o potențialitate, o sumă de rezerve ("cu mai mult noroc, aș fi putut ajunge..."), ci exact ceea ce este. Celălalt: nu sunt doar realitate umană privilegiată de singularitatea sa ireductibilă ("Dasein"), ci și o ființă alături de ceilalți, o ființă-împreună ("Mitsein", cf. Heidegger). A
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
lingviștilor, filosofilor, antropologilor, etnologilor, istoricilor religiilor. Henri Bergson suțtine acel continuum al conștiinței concretizat prin imaginea - amintire; gândirea nu are alt conținut decât orânduirea imaginilor; Carl Gustav Jung spunea că orice gândire se sprijină pe imagini generale, arhetipurile, “scheme sau potențialități funcționale care modelează inconștient gândirea”, iar Jean Piaget, în "La formation du symbole" susține “coerența funcțională” a gândirii simbolice și a sensului conceptual, afirmând prin aceasta unitatea și solidaritatea tuturor formelor reprezentării. În cele din urmă, Gaston Bachelard, în "Aerul
Arhetipalitatea imaginilor () [Corola-website/Science/302904_a_304233]
-
Hashiyah-i kifayah (Glose al-kifayah); • Mushabat ba Ustad Kurban (Dialoguri cu Profersor Corbin) - apărută în două volume, având la bază conversațiile dintre Tabataba'i și Henry Corbin; • Risalah dar hukumat-i islami (Tratat de guvernare islamică); • Risalah dar quwwah wafi'(Tratat de potențialitate și actualitate); • Risalah dar ithbat-i dha~t (Tratat privind dovada esenței divine); • Risalah dar sifat (Tratat despre atributele divine); • Risalah dar ata (Tratat privind actele divine); • Risalah dar wasa'il (Tratat privind mijloace); • Risalah dar insan qabl al-dunya (Tratat privind
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
celelalte elemente râmânând afară. De exemplu, în sistemul funcțional economie, codul este a avea/a nu avea, iar mediul sunt banii. Sensul se referă la acel eveniment care se actualizează în contrast cu toate celelalte care nu se acutalizează, ci rămân doar potențialități. Sistemele au rolul de a reduce complexitatea sensului, în sensul că utilizează codul binar, el însăși actualizând o posibilitate, lăsând opusul acesteia afară. Luhmann se inspiră din teoria lui George Spencer Brown. Astfel, orice operație cu sens are o distingere
Teoria sistemelor (Luhmann) () [Corola-website/Science/308056_a_309385]
-
sensului, în sensul că utilizează codul binar, el însăși actualizând o posibilitate, lăsând opusul acesteia afară. Luhmann se inspiră din teoria lui George Spencer Brown. Astfel, orice operație cu sens are o distingere (distinction) și o denumire (indication). Orizontul de potențialități din care se actalizează ceva se numește unmarked space, iar ceea ce se acutalizează și devine din posibil real, este marked state. "Ca unitate operativă dintre distingere și denumire, sensul este o formă care se conține pe sine, respectiv, diferențierea dintre
Teoria sistemelor (Luhmann) () [Corola-website/Science/308056_a_309385]
-
sculptor deopotrivă, el nu elaborează lucrări, nu construiește cicluri și nici măcar nu premeditează expoziții, ci visează mari amenajări spațiale și revărsări ale geometriei într-o lume care și-a pierdut inocența și rigoarea. Fascinat de ideea proiectului continuu, de eterna potențialitate a unor lumi deschise, Chira nici nu s-a grăbit să-și fixeze forma sa optimă de exprimare. El stăpînește la fel de sigur spațiul bidimensional, obiectul, ansamblul și instalația cu aspirații ritualo-cosmogonice. După importanta sa expoziție din l993, deschisă la București
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
să-l întâmpinăm cu cea mai mare duioșie pe acest al doilea nou-născut. Crede-mă că este un privilegiu. Nu este un privilegiu ca tu, cu o biografie mediocră, anonim ca cei mai mulți, de serie, lipsit de destin, previzibil, finit ca potențialitate fizică și sufletească, odată intrat în purgatoriul suferinței, celei mai autentice suferințe, să fii provocat să abandonezi somnul existenței, să te, dincolo de singurătatea ce ți se impune, singularizezi printr-un destin care mai întotdeauna este al altora, al celor puțini
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]