134 matches
-
o coală și jumătate în 4. 3. Ea va cuprinde:politicești și interese novitale din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale , filologice, acele despre folositoare aflări, și mai ales se vor împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul viază și carile în adevăr
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
veacurile trecute, pătimile și virtuțile, ca să ne învețe sau să ne pricinuiască petrecerea, dacă mișcările sale cele stîngace, dacă glasul său cel necioplit și neimitator și dacă musculația obrazului său nu se vor potrivi cu persoana ce ne arată. Aceste povățuiri și deprinderi se învață cu desăvîrșire numai prin declamație și prin urmare această învățătură este de trebuință la toată treapta de cetățean! Cîți oameni și-au aflat a lor norocire și au scăpat de multe primejdii numai prin a lor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "...am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemânatic și chibzuit în potrivire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicații și povățuiri Protomedicului țării, am poroncit a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform mijloacelor și cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vreme încăperile cele vechi, câtu va urma lucrul, ospițiul însă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Neagoe, București, 1967-1973. Traduceri: Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri, Blaj, 1783; Prima principia latinae grammatices, Blaj, 1783; ed. Blaj, 1785; ABC sau Alphavit, Blaj, 1783; ed. 2, Sibiu, 1788; ed. 3, Blaj, 1796; Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785; Povățuire cătră economia de câmp, Buda, 1806. Repere bibliografice: Al. Papiu Ilarian, Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai din Șinca, București, 1869; Iacob Radu, Doi luceferi rătăcitori - Gheorghe Șincai și Samoil Micu Clain, București, 1924; Andrei Veress, Note și scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
1836-1837, p. 88 și În Învățătorul satului, II, 1844-1845, p. 76; „Planul de Îmbunătățire morală a lui B. Franklin”, În Vestitorul bisericesc, I, 1839, pp. 5-7, 10-12, 13-16; [B. Franklin], Știința bunului om Richard, ibidem, I, 1839, pp. 34-36, 38-40; Povățuirea lui Franklin către un tânăr neguțitor, ibidem, II, 1840, p. 39; „Extrait des oeuvres de B. Franklin”, În Spicuitorul moldo-român, 1841, pp. 33-47 (traducere din Le bonhomme Richard, de E.A. [Ermiona Asachi XE "Asachi" ?], text paralel, francez și român); A.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
morale de colonelul François-Rodolphe de Weiss. În 1851 comisul transpune după Al. Dumas romanul „istoric, religios și politic” Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, iar în anul următor, Scene din viața privată sau Aceeași istorie de Balzac. Cuprinzând „povățuiri” și date de astronomie, Pashalion nou (1858) este o lucrare de popularizare. În „Calendar pe anul 1853”, ca și în cel pe 1854, sub semnătura C.G. apar versuri, precum și traduceri din J.-J. Ampère, J.-J. Barthélemy, Bernardin de Saint-Pierre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
celelalte orașe de căpetenie, precum și o tipografie și o bibliotecă publică". La 16 iunie 1835 se inaugurează la Iași Academia Mihăileană. Mihail Sturza, în hrisovul dat la opt noiembrie 1840, spune: "La anul 1835 am urzit Academia pentru a cărei povățuire am întărit și un înadins reglement înzăstrând această a noastră Academie cu un cabinet de instrumente matematice, fizice, henice, agronomice și cu o bibliotecă publică..." Biblioteca publică din Iași a fost întemeiată virtual în noiembrie 1839, însă deschiderea ei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
înțelegerea dumnezeeștilor Scripturi, a învățăturilor deDumnezeu-purtătorilor Părinți, în judecata duhovnicească și în știința atotdesăvârșită a sfintelor canoane ale sfintei Biserici și în înțelegerea dreptelor lor tâlcuiri ale lui Zonaras și Teodor Valsamon și Alții. Vestea despre învățătura lui și despre povățuirile lui plăcute lui Dumnezeu pe calea mântuirii se dusese pretutindeni.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.180-181. footnote> Este un personaj care răspândește bucurie în jurul său, cuvântul „bucurie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
culegere de nouăsprezece scrisori, adresate altor stareți ruși, dar mai cu seamă, propriilor ucenici, monahi simpli aflați pe calea înduhovnicirii, in alte lăcașuri decât Neamțul, cum ar fi Dragomirna, Secu, sau pur și simplu aflați la seceriș la metocul Necșani. Povățuirea către măicuțe își găsește și ea locul în scrisoarea către maica Nazaria, coborâtă din pustnicia aducătoare de liniște din Ceahlău spre a deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
școlare, la a căror elaborare Vasile Balș lucrase în trecut împreună cu Ioan Budai-Deleanu, așa cum era "parte a doua a cărții de cetit pentru școli, care cărticică, anume folosului, adeca a lăcuitorului de țară iaste făcută. Aceea cuprinde în sine o povățuire către iscusința ținerii casei, gospodăriei și cătră chiverniseală ținerii pământului; alcătuire minunată pentru datoriile supusului cătră monarhul, cătră însuși a lor stăpânitor de pământ și cătră alți dregători"127. Oglindind încercarea de conciliere, prin compromis, a statului cu biserica, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
felul de pomi și de plante și de a-și agonisi cele mai sănătoase și mai hrănoase nutrețe pe seama dobitoacelor sale. Știința fizicei arată plugarilor care pluguri și care unelte sunt mai bune.” În vederea educării țărănimii rurale, Șincai publica lucrarea Povățuire pentru economia de câmp, care conține sugestii și indicații cu referire la aspectele de bază ale muncilor agricole, precum ,,dirigarea țarinilor”, ,,amestecarea pământurilor”, ,,despre gunoire”, ,,plivirea holdelor”, ,,goangele cele mai de folos oamenilor” ș.a.m.d. În secolul XVIII și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Viena în 1781, cu excepția faptului că mai cuprindea două pagini scrise de mână cu litere chirilice, menite a-i orienta pe elevi în scriere. Către finele veacului al XVIII-lea a fost tradus și introdus în școlile ardelene manualul intitulat Povățuire cătră Economia de Câmp pentru folosul școalelor românești. Exemplare din acest manual s-au păstrat numai după o altă ediție tipărită la Buda în anul 1806, și care au circulat preponderent în Banat. Secolele XVII și XVIII avute în discuție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
folosul învățăturilor morale pe care le conținea. Pedagogul a fost permanent preocupat, în calitatea sa de director, de perfecționarea metodică a învățătorilor. Ideile sale pedagogice pe care s-a bizuit această activitate transpar din manuscrisul metodicii sale Scurtată de mână povățuire către modrul cel înainte scris de învățătură. Chiar dacă lucrarea era o traducere din limba germană, ea rămânea importantă sub raport pedagogic prin ideile pe care le conțin cele două note explicative introductive: Prologul și Intrarea. Obiectivul urmărit prin îndrumarea metodică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. De asemenea, Petre Ispirescu le-a cunoscut și folosit. Și mai interesante sunt ecourile asupra repertoriului și modalităților de portretizare în frescele bisericești. Ediții: Pilde filosofești, Târgoviște, 1713; ed., în Duțu, Coordonate, 71-116. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
nu prea apare în „încheierile” cu care depozitele populare contemplă starea postconjugală. în jurul văduvelor se aglomerează conotațiile negative, fiind prezentă, însă, și ideea de protejare. Preluând - în al VII-lea volum al culegerii sale - materiale colectate cândva de Iordache Golescu (Povățuiri i cuvinte adevărate), I.A. Zanne reține „pentru văduve”: „Pă văduve și pă sărmani dă nedreptăți să-i ocrotească” (percept scripturistic); „Pă văduve și pă sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la păsurile lor”; „Să nu treci cu vederea pă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu scop educativ, o interpretare a semnificației gesturilor aparent minore și până la o gândire și etică, fenomene suport în practica chirurgicală. În sfârșit, împlinirea datoriei de a-i aminti pe cei ce ne-au format, omagiul și convingerea că fără povățuirea lor altfel nu putea fi bine. Fără a avea obligații în privința continuării vreunei tradiții familiale, am simțit atracția exercitată de actul chirurgical încă din acea perioadă de căutare a drumului de urmat în practica medicală, perioadă pe care o traversează
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dar și efortul său susținut de a se păstra în limitele decenței și obiectivității științifice, fără implicarea politicului. Revelatoare în acest sens este scrisoarea din decembrie 1906, în care face bilanțul legăturii sale cu Titu Maiorescu, elogiind „îndemnul și părinteasca povățuire a d. Maiorescu”, fără de care multe din proiectele sale „ ar fi rămas în cenușa jăraticului potolit”. Bune pagini de excurs documentar pot fi citite despre sărbătorirea jubileului Coroanei în 1906, cu implicarea sa personală în redactarea volumului consacrat celor 40 de
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești, legende, snoave, basme, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri din ciclul familial, obiceiuri la muncă, teatru popular, jocuri de copii, credințe și farmece, ghicitori și frânturi de limbă, proverbe, zicători, asemănări, povățuiri. De semnalat că sunt antologate nu doar texte care se structurează pe tema dominantă, ci și unele în care motivul detenției apare într-o "formă contrasă". Lirica este capitolul cel mai bogat (741 texte) și în toată este urmărită arhitectura
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
devine la el o scuză pentru a-i trata familiar pe marii boieri, altfel inaccesibili în lumea concretă, precum Ion Cîmpineanu ori Iancu Văcărescu, transformați în interlocutori ca oricare alții prin artificiul poetic al epistolei ("Prietene, mai ții minte acele povățuiri/ Care-mi dai la ale mele trecute nemulțumiri?", îl întreabă el pe marele Cîmpineanu, iar lui Iancu Văcărescu îndrăznește să i se adreseze cu tu: "Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit", construind apoi o complicată strategie de
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
au interesat pe junimiști, pe Eminescu mai ales, aflăm din prefața lui Marin Bucur la ediția selectivă, a doctorului Gh. Paschia, din pildele lui Iordache Golescu, apărută în Biblioteca Eminescu, în 1975. Tema care le reunește este aceea a bunei-cuviinți: Povățuiri pentru buna-cuviință. Buna-cuviință înseamnă, aici, și les usages du monde, și un soi de bunăstare sufletească, o așezare în timpul și în locul care ți se potrivește. Toate ale vieții se găsesc, printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
le reunește este aceea a bunei-cuviinți: Povățuiri pentru buna-cuviință. Buna-cuviință înseamnă, aici, și les usages du monde, și un soi de bunăstare sufletească, o așezare în timpul și în locul care ți se potrivește. Toate ale vieții se găsesc, printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul românesc. E prima parte a culegerii, și cea mai întinsă, urmată, într-un fel de addenda, de Asemănări, apoi Pilde i tîlcuirea lor și, în fine, Pilde spre povățuire i tâlcuirea lor. Fiindu-mi
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
se găsesc, printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul românesc. E prima parte a culegerii, și cea mai întinsă, urmată, într-un fel de addenda, de Asemănări, apoi Pilde i tîlcuirea lor și, în fine, Pilde spre povățuire i tâlcuirea lor. Fiindu-mi imposibil să fac o înșiruire de maxime, utilă, și ispititoare, mai ales într-o literatură căreia iau lipsit moraliștii în stare de concizie, de un anume cinism al parcimoniei, o să spun, din pornire, ce m-
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
-i vremea, nu mai știi de unde s-o iei: "Casa ce nu troncănește pustie se socotește (Adică casa fără muiere, pustie se socotește, pentru că, din vechime, femeile purtau conduri în picere și cînd umblau troncăneau". Ultimul rînd de pilde, spre povățuire, include ziceri mai metaforice, apropiate, în elanul lor civilizator de început, de literatură. Unele dintre ele, nu puține, au o largă circulație folclorică, fiindu-ne bine cunoascute (de pildă, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul). Meritul lui
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]