124 matches
-
până a venit pe lume bunicu’ Vitalian. Deja lucrurile se schimbaseră puțin, depindea de unde te uitai la ele: dacă stăteai pe-aproape, bunicu’ Vitalian nu era bunic, ci doar un copil în nădragi, șterpelind cuie și sâmburi de prune din povarnă; dacă te îndepărtai și priveai scena de undeva de sus, bunicu’ chiar avea părul alb și-un baston în mâini, cu care te fugărea pe scări, să te ciomăgească împărătește. Din tată-n fiu, Robanii adoptaseră și transmiseseră mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
credeau că borfașii fuseseră cumpărați de Robani, alții că lucrau pentru Leordeni. Zvonurile mergeau din casă în casă, trebuia doar să le-alegi pe-alea potrivite: de la Robani dispăruseră o vacă și doi purcei; Leordenii găsiseră un furtun tras pe sub povarna lor, prin care Robanii le goleau țuica din butii și cazane; doctorul Mișu Leordeanu (tot el) fusese zărit furând o basculă de zăpadă de la Gâlma (nimeni nu întreba la ce îi putea folosi. Mai ieșise și vorba ca banda pungașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
1900), București, 1945; Montesquieu, gânditor iluminist, București, 1955; Valori franceze, I-II, 1959-1968; Le Dix-huitième siècle français, București, 1976; Titulescu, notre contemporain (în colaborare cu George Gr. Potra, Constantin I. Turcu), tr. Micaela Slăvescu, Paris, 1982; Modigliani, București, 1984; Strada Povernei 23. Memorii, București, 1993; În tranșeele Europei. Amintirile unui negociator, București, 1993; Război și pace în Balcani, București, 1994; Lumea în tranziție, București, 1995. Traduceri: Molière, George Dandin sau Soțul păcălit, introd. trad., București, 1951; I.L. Caragiale, Oeuvres, București, 1952
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
1999-2003). Proza îl trădează pe poet, reconstituind metaforic și liric timpuri revolute și figuri intrate în legendă și basm, de aici („oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului”), ca și din depărtări, cum se vede în Contemporan cu visul (1978), Povarna și alte povestiri (1987), Babilon, orașul blestemat (1998), Poveștile Babilonului (2000). În câteva povestiri este găsită o tonalitate potrivită de reînviere a istoriei, într-o narațiune densă, aflată între documentar și proză. Interesat statornic de opera și personalitatea lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive, Cluj-Napoca, 1988; Flăcări și porumbei, București, 1989; Puii de urs nu merg cu automobilul, București, 1989; Cele mai frumoase poezii, București, 1992; V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; O istorie anecdotică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
precis ziua, am auzit focuri de armă dinspre Piața Romană. M-am deplasat pe Ana Ipatescu, am întâlnit o mașină de miliție cu gigafon și îi spun locotenentului care era șef de echipaj să mă urmeze. Am intrat pe strada Povernei și acolo un grup de "luptători" din Gărzile Patriotice, între noi fie vorba au contribuit major la dezastrul din București, "asedia" o clădire. Bineînțeles că prin "asediere" înțelegem că deschiseseră focul asupra celor aflați în clădire. Îmi aduc și acum
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
făcute de bandele de cazaci ale hatmanului Bogdan Hmelnițchi. La 1670, documente vechi vorbesc despre un anume „Lazor orândariul”, care-și construise „casă și pivniță” În Stoești (târgul Focșanilor). Probabil că același „Lazor orândariul, evreu din țara Moldovii”, Își vindea povarna În 1706. La 1738, fiul acestuia, Herșcu Jidovul, era și el cârciumar la Focșani <endnote id="(43, p. 12 ; 416, II, p. 38)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir vorbea despre „negustoria și cârciumăritul” practicate de evreii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În alte localități ale Moldovei și Munteniei, ei [= evreii] se află În genere În bună stare, ocupându-se cu fabricarea de spirtoase și tot soiul de negoțuri” <endnote id="(322, p. 208)"/>. Tot pe atunci, câțiva evrei din București țineau „poverne, ce le-au avut făcute cu cheltuiala lor pe locul ce li s-a dat de Domni” <endnote id="(416, II, p. 41)"/>. Unul dintre ei, Pilat - „staroste de evrei” -, Își vindea În 1759 povarna din mahalaua Brezoianului <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câțiva evrei din București țineau „poverne, ce le-au avut făcute cu cheltuiala lor pe locul ce li s-a dat de Domni” <endnote id="(416, II, p. 41)"/>. Unul dintre ei, Pilat - „staroste de evrei” -, Își vindea În 1759 povarna din mahalaua Brezoianului <endnote id="(576, p. 185)"/>. Imigrând mai ales din zonele cu populație slavă din nord și est (Polonia, Ucraina, Rusia), evreii au introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
discuție. Modelul simbiozei economice era foarte simplu și el a fost consemnat, de pildă, În jurnalul mitropolitului Neofit I Cretanul. În 1746, inspectând o moșie a Mitropoliei din județul Călărași, acesta a notat succint următoarele : „Aici niște evrei au o povarnă și mitropolia ia chirie” (mss. BAR nr. 2106). Practica a ajuns să fie consemnată chiar În Regulamentul Organic al Moldovei (1831), În capitolul privitor la „Comunitatea israelită” : „Evreii au dreptul de a lucra la distilerii [...], făcând o tocmeală cu proprietarii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dorin Tudoran, căruia i se prezicea moartea. Iar la telefon i se spune că și securiștii români, la fel ca cei din Polonia, au la dispoziție lacuri de acumulare foarte adânci. De la Piața Romană, aproape de linia tramvaiului 26, prin Strada Povernei, se nimerește în str. General Coandă, fosta Pietății. Aici se află fortăreața cu porți înalte care adăpostește sediul filajului Securității, iar pe stradă staționează mai mereu tunuri cu apă menite să-i împrăștie pe bucureștenii care, eventual, s-ar aduna
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
felul, discuții pasionate până la inflamare, debordante, infinit digresive, astfel încât niciodată nu li se putea pune punct la ora regulamentară de terminare a programului redacțional. Erau continuate în vreunul dintre micile localuri care populau zona Ana Ipătescu-Romană- Amzei, la Jerca, pe Povernei, la Grădinița, la Poarta Albă sau la Mon Jardin (amândouă, acestea, pe locul unde se înalță azi Hotelul Dorobanți), la Caviar, pe fosta stradă Mendeleev, evocat recent și de Petre Stoica, până la ceasuri târzii, când grupul inițial se mai subția
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar, tata Noe cel bătrân, care, cică, va fi fost pui de român - mai știi?... ...Însă vrăbioarele fragede de văcuță Îngrășată la povarnă, care-mi țineau locul cafelei cu lapte diminețile, la vadul măce larilor din gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
negustor, Calea Victoriei, 35; Rosetti, C.A., fost ministru, director politic al Românului, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Dim., avocat, str. Franklin, 2; Rosetti (doamna), Maria, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Vintilă, Calea Dorobanților, 12; Rosetti, Th., președinte al Curții de Casație, str. Povernei, 30; Saita, I.G., funcționar, str. Luterană, 20; Sălceanu, M., negustor, str. știrbei-Vodă, 9; Saligny, A.O., inginer, str. Clopotari, 38; Samurcaș, Al., avocat, str. Polonă, 21; San-Marin, G., proprietar, str. Mircea Vodă, 3; Sathmary, artist-pictor, str. Bis. Enei, 9; Săvescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
minute este mult prea scurt pentru un act sexual satisfăcător. În acest caz este vorba despre ejaculare precoce. Pe de altă parte, dacă o partidă depășește 13 minute, atunci devine prea lungă”, atrage atenția Dan Perețianu, sexolog la Centrul Medical Povernei din București. Trebuie să faci sex de 3 ori pe săptămână RELATIV. Statisticile arată că, în general, un cuplu de 30 de ani are aproximativ două-trei raporturi sexuale pe săptămână, frecvența acestora scăzând pe măsură ce trec anii. Însă, important e ca
5 mituri despre sex, rezolvate. Contează mărimea? by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64803_a_66128]
-
convoaie de soldați cum spui pe nemțește eroi? vezuviul e mic ca un burlan să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii de ce sînt ei atît de blonzi rușii și nemții de ce atît de pianiști și atît de triști pe strada povernei la numărul șapte a oprit faetonul cu lapte cine te crede dacă nu găsești tu singură rîsul dintr-o parte în alta a corpului cum deschizi un fermuar și-ți arăți organele cînd fac o pauză las pleoapele să-mi
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
Anca Murgoci SNSPA, MANAGEMENT. Pe data de 11 iulie au început înscrierile la admiterea la Facultatea de Management din cadrul SNSPA. SNSPA, MANAGEMENT. Unde vă înscrieți: la sediul Facultății (Str. Povernei, nr.6, sector 1), sala 12. Cum puteți ajunge rapid la sediul SNSPA, aici. SNSPA, MANAGEMENT. Când vă înscrieți: în perioada 11-17 iulie, după următorul program: SNSPA, MANAGEMENT. Vineri, 11 iulie: 9.00-17.00 Sâmbătă, 12 iulie - Duminică, 13 iulie
ADMITERE FACULTATE 2014. SUBIECTE MANAGEMENT SNSPA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33632_a_34957]
-
de clauze. În 1954, M. Sadoveanu, care era președinte al ARLUS și totodată al USR, a făcut, împreună cu Lascăr Catargiu, vicepreședinte la acea dată al ARLUS, un schimb, preluând în folosință gratuită Casa Monteoru și cedând ARLUS imobilul din str. Povernei, devenit sediul Asociației de tristă amintire până la desființarea ei în 1964. Schimbul s-a făcut fără perfectarea vreunui act. La desființarea ARLUS în 1964, Casa Monteoru a fost trecută în proprietatea Primăriei București și în administrarea IAL „30 Decembrie", devenit
Situația Casei Monteoru by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6399_a_7724]
-
care vor putea ocupa funcții în structurile NATO și în structurile naționale desemnate să coopereze direct cu Alianța. Înscrierea candidaților (absolvenți de învățământ superior, indiferent de specializare) se face între 19 - 23 ianuarie 2004, la sediul S.N.S.P.A. din București, str. Povernei nr. 6 - 8. Sunt disponibile 35 de locuri, iar examenul constă într-o probă eliminatorie la limba engleză, o probă scrisă din tematica aflată pe site-ul www. centru studii nato. ro și un interviu. Cursul începe în data de
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat de activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea. După
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
plecasem de la București cu mama mea, ca să scăpăm de bombardamente. În ziua aceea, ca să vorbesc ca în evanghelii, umblam hai-hui prin curte și, jucându-mă la întâmplare - nici nu mai știu dacă voit sau nu -, am întors cheia în ușa povernei, unde mama mea intrase cu doi argați; era locul unde erau stivuite mari butoaie de țuică, așa-zisa țuică de Văleni. Sau, poate, am întors brusc cheia în ușă, speriat de cei câțiva oameni din curte care au început să
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
s-a ridicat și a devenit foarte atent; ceilalți l-au urmat și s-a făcut liniște. Unul a zis, pe șoptite, „votchi“, ceilalți, la fel, cu voci scăzute, ca la mărturisirea unui secret. Simțiseră mirosul de țuică venind dinspre povarnă. Și s-au îndreptat toți trei, tiptil și prudent, cu armele în mână, spre povarna unde o încuiasem pe maică-mea și pe cei doi argați. Au spart ușa cu piciorul și au intrat. Noroc că maică-mea și cei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
făcut liniște. Unul a zis, pe șoptite, „votchi“, ceilalți, la fel, cu voci scăzute, ca la mărturisirea unui secret. Simțiseră mirosul de țuică venind dinspre povarnă. Și s-au îndreptat toți trei, tiptil și prudent, cu armele în mână, spre povarna unde o încuiasem pe maică-mea și pe cei doi argați. Au spart ușa cu piciorul și au intrat. Noroc că maică-mea și cei doi se ascunseseră în partea de lângă ușă și, când s-a deschis, ușa i-a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]