165 matches
-
În exclamațiile povestitoarei, ghicim că ea este stăpâna cățelușei pe care o adoră și s-a gândit să scrie despre ea. Însă, a inventat personajele și le-a pus lor în sarcină toată povestea. Dar dacă nu este așa, măiestria povestitoarei este uimitoare. Iscusința autoarei este dovedită și în mânuirea dialogurilor dintre copii și oamenii mari. Toate dialogurile sunt foarte firești, de parcă ar fi fost concepute la fața locului și transcrise mai târziu. Personajele sunt foarte bine conturate, caracterizate prin anumite
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
ei, spiritul de dreptate este foarte important și de aceea pun accentul pe el. Frazele sunt adaptate limbajului uzual. De asemenea, cadrul este unul obișnuit zilelor noastre: o casă cu toate accesoriile: mașină, radio, telefon mobil, televizor, reclame, serviciu, ș.a. Povestitoarea încearcă să pătrundă și în universul cald al familiei unde, fiecare are un loc bine definit. Dar, mai cu seamă, ea este un bun psiholog și analist. Iată, unul din copii manifestă „spirit critic” și precauție. Despre aventurile cățeluței Sașa
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
de neologisme. Ea se folosește și de proverbele românești sau expresii de la țară, care dau un farmec aparte scriiturii: „De parcă, vorba ceea: nici usturoi nu mâncase, nici gura nu îi mirosea”; „cum-necum, luă drumul spre Pitești”. Din când în când, povestitoarea spune: „Am uitat să vă spun că ... ” Aceasta, în pofida faptului că narațiunea curge singură, fără acest surplus de amănunte. Dar micuța autoare, posedă și un alt meșteșug al scrisului: ea îl lasă pe cititor să inventeze, să ghicească ceea ce se
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
să redea detaliile interioarelor, exterioarelor sau personajele. Însă pentru început este bine. Grafica de carte este foarte pretențioasă și, exersând un timp, va putea ajunge la rezultate mulțumitoare. Povestea este scrisă foarte bine, este concisă, nu conține fraze de prisos, povestitoarea dovedind iscusință în mânuirea condeiului. Performanța obținută cu această carte cu desene proprii este însă certă și îi dorim cât mai multe asemenea realizări pe plan literar și artistic. 30 mai 2012 CEZARINA ADAMESCU Referință Bibliografică: O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
săptămânii, sâmbătă sau duminică venea acasă la sora lui Frusina, unde a tocmit lăutari pentru un an, care aveau obligația să vină cu regularitate duminică, după slujba să cânte pentru tot satul care participă la hora. Tatăl fetiței de atunci, povestitoarea de acum era prieten cu tatăl lui Brâncuși de la care păstra un portmoneu dăruit de Brâncuși tatălui său, dar însoțit de sentimente de amărăciune ale lui Constantin, care le-a spus fraților lui: -”Am umblat în toată lumea și țara mai
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
2012 Toate Articolele Autorului În colecția MAGIC a editurii Armonii Culturale, a apărut de curând o nouă carte dedicată copiilor, intitulată „Povești din grădina viselor” de Măricica Stroia. „E evidență, în eposul Maricicăi Stroia, imixtiunea subtilă a poetei, disimulata în povestitoare, căci autoarea delectează cititorul cu frumoase metafore ce dau contur spațialului și, implicit, elementelor de basm care-l decorează. Sensibilitatea tipic feminină ar fi fost detectabila pentru cititorul pe care il reprezint. Chiar daca as fi citit cartea fără să știu
POVEŞTI DIN GRĂDINA VISELOR (POVEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358700_a_360029]
-
DIN GRĂDINA VISELOR" (povești) În colecția MAGIC a editurii Armonii Culturale, a apărut de curând o nouă carte dedicată copiilor, intitulată „Povești din grădina viselor” de Măricica Stroia. „E evidență, în eposul Maricicăi Stroia, imixtiunea subtilă a poetei, disimulata în povestitoare, căci autoarea delectează cititorul cu frumoase metafore ce dau contur spațialului și, implicit, elementelor de basm care-l decorează. Sensibilitatea tipic feminină ar fi fost detectabila pentru cititorul pe care il reprezint. Chiar daca as fi citit cartea fără să știu
MAI 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358710_a_360039]
-
ea, ficțiunea o securizează. Va trăi atâta timp cât va fi capabilă de ficțiune: ficțiunea prelungește viața. Epica Seherezadei este, pe de o parte, „relatare” împotriva morții, iar, pe de alta, o ispășire în care iertarea este condiționată de generarea de ficțiune. Povestitoarea trăiește pentru că este iertată. Ispășirea și iertarea se realizează simultan. „Relatare despre moartea mea” pare să nu respecte regula Seherezadei, să nu se conformeze postulatului că, în ultimă instanță, esteticul amână moartea. În „Idiotul” lui Dostoievski întâlnim chiar ideea că
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
ea, ficțiunea o securizează. Va trăi atâta timp cât va fi capabilă de ficțiune: ficțiunea prelungește viața. Epica Seherezadei este, pe de o parte, „relatare” împotriva morții, iar, pe de alta, o ispășire în care iertarea este condiționată de generarea de ficțiune. Povestitoarea trăiește pentru că este iertată. Ispășirea și iertarea se realizează simultan. „Relatare despre moartea mea” pare să nu respecte regula Seherezadei, să nu se conformeze postulatului că, în ultimă instanță, esteticul amână moartea. În „Idiotul” lui Dostoievski întâlnim chiar ideea că
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
o dovadă de clasică temeritate sinucigașa, de sacrificare a luptătorului într-o acțiune surprinzătoare de atac ?! Sau vorbim despre un autor-kamikaze ~ vântul divin care aduce o adiere de eleganță normalitate într-o lume tot mai sumbră, egoistă și grăbita !? Agreabila povestitoare, doamna Păun Heinzel se aventurează într-un tip de literatură foarte alunecos, proza scurtă fiind un exercitiu complicat de libertate imateriala, în condițiile în care libertatea este ea însăși un concept complex și extrem de încâlcit. Se aventurează, dar știe să
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
și cărțile Doamnei Elena Buică au valențe deopotrivă relaxante și educative, sunt adevărate provocări adresate distanțelor, dar și spiritului și minții. Prin fiecare frază scrisă de Domnia Sa răzbătate vibrant dorința arzătoare de a împărtăși trăirile și experiențele dobândite. Vocația de povestitoare se confirmă o dată în plus, venind în întâmpinarea dorinței fiecăruia dintre noi, de a cunoaște măcar prin ochi împrumutați minunatele locuri prin care poate nu vom reuși să ajungem la timp, într-o viață de om. Frumoasele vacanțe, frumoasele meleaguri
FRUMOASELE VACANŢE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343556_a_344885]
-
antrenează întreaga ființă în efortul inițiatic de redescoperire a lumii prin ochii inocenței. Pătrunde astfel firesc în meandrele psihicului copilăriei, descoperă pașii mici, nesiguri și totuși temerari în bătălia cu necunoscutul, în edificiul cunoașterii imediate cu saltul în cunoașterea mediată. Povestitoarea care este și martoră și eroină ajunge să descopere cele mai autentice căi de comunicare, de relaționare a copilului cu sine, cu ceilalți și cu universul. Astfel „Intâmplările“ pline de farmec, hazlii și totodată simple specifice vieții de fiecare zi
CĂRŢILE COPILĂRIEI: TITINA NICA ŢENE -„ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ, POVESTITE DE O BUNICĂ” de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381260_a_382589]
-
de aventură, fantezia și imaginația. Dorina Stoica și-a structurat cartea Raiul în care am fost după o idee, după un criteriu proiectat cu atenție în virtutea talentului ei literar. De aici și forța cărții, valoarea sa literară , talentul de bună povestitoare. Sunt mici povestiri despre copilărie, părinți, amici și inamici. Comunismul cu toate ale lui etc., devin microeseuri sau microscenete-acolo unde verva și forța unor dialoguri dau spectaculozitate textului. Și peste toate plutește un parfum de esență poematică. Nostalgia copilăriei, a
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
ridică nicăieri pretenția că opiniile sale sunt emanația adevărului divin și absolut (se mai înșeală omul în viață), dar buna sa credință nu se pune la îndoială. Stilul său este vin și într-o bună trediție culturală autohtonă. Vocația de povestitoare pe care o reconfirmă Dorina Stoica odată cu apariția volumului „Raiul în care am fost”este dublată de un rafinament cultural special și de o savantă punere în scenă a actului narativ. Stilul narativ pe care Dorina Stoica îl reinventează în
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
ca să ne introducă de-a binelea în poveste și-n aventurile acestei cățelușe uimitoare și a stăpânilor ei: „Deveni destul de repede prietenoasă și începu să dea mulțumită din codiță. Ochii erau negri, urechile roz. O frumusețe, ce mai!” În exclamațiile povestitoarei, ghicim că ea este stăpâna cățelușei pe care o adoră și s-a gândit să scrie despre ea. Însă, a inventat personajele și le-a pus lor în sarcină toată povestea. Dar dacă nu este așa, măiestria povestitoarei este uimitoare
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
În exclamațiile povestitoarei, ghicim că ea este stăpâna cățelușei pe care o adoră și s-a gândit să scrie despre ea. Însă, a inventat personajele și le-a pus lor în sarcină toată povestea. Dar dacă nu este așa, măiestria povestitoarei este uimitoare. Iscusința autoarei este dovedită și în mânuirea dialogurilor dintre copii și oamenii mari. Toate dialogurile sunt foarte firești, de parcă ar fi fost concepute la fața locului și transcrise mai târziu. Personajele sunt foarte bine conturate, caracterizate prin anumite
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
ei, spiritul de dreptate este foarte important și de aceea pun accentul pe el. Frazele sunt adaptate limbajului uzual. De asemenea, cadrul este unul obișnuit zilelor noastre: o casă cu toate accesoriile: mașină, radio, telefon mobil, televizor, reclame, serviciu, ș.a. Povestitoarea încearcă să pătrundă și în universul cald al familiei unde, fiecare are un loc bine definit. Dar, mai cu seamă, ea este un bun psiholog și analist. Iată, unul din copii manifestă „spirit critic” și precauție. Despre aventurile cățeluței Sașa
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
de neologisme. Ea se folosește și de proverbele românești sau expresii de la țară, care dau un farmec aparte scriiturii: „De parcă, vorba ceea: nici usturoi nu mâncase, nici gura nu îi mirosea”; „cum-necum, luă drumul spre Pitești”. Din când în când, povestitoarea spune: „Am uitat să vă spun că...” Aceasta, în pofida faptului că narațiunea curge singură, fără acest surplus de amănunte. Dar micuța autoare, posedă și un alt meșteșug al scrisului: ea îl lasă pe cititor să inventeze, să ghicească ceea ce se
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
să redea detaliile interioarelor, exterioarelor sau personajele. Însă pentru început este bine. Grafica de carte este foarte pretențioasă și, exersând un timp, va putea ajunge la rezultate mulțumitoare. Povestea este scrisă foarte bine, este concisă, nu conține fraze de prisos, povestitoarea dovedind iscusință în mânuirea condeiului. Performanța obținută cu această carte cu desene proprii este însă certă și îi dorim cât mai multe asemenea realizări pe plan literar și artistic. CEZARINA ADAMESCU, 30 mai 2012 Referință Bibliografică: LITERATURA COPIILOR. O POVESTE
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
un bărbat decapitat de un brand transnistrean, în timp ce stătea la masă cu familia, precum și despre consecințele prelungite ale acelui conflict militar, sechelă a hegemoniei rusești. Se deducea din expresia celei care evoca războiul trăit neverosimil de aproape de prezentul nostru că povestitoarea încă se afla sub imperiul unui coșmar insuficient diluat de timp. Și, deși acaparat de pozitivismul indus de acestă vrednică reprezentantă a Neamului nostru - un desăvârșit simbol al rezistenței ființei naționale în fața tăvălugului înstrăinării -, umbra de pe chipul Ilenei Cosânzene de la
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
Salt....în privată'', purtând accente de umor ca în nemuritoarele,, Amintiri din copilărie''. Stilul cald și cuceritor, fraza antrenantă prin însăși natura ei comunicativă, bogăția regionalismelor, paralelismul planurilor epice, diversitatea peisagistică, respectul pentru tradițiile culturale și religioase, dar și măiestria povestitoarei, sunt elemente care susțin coloana vertebrală a acestei opere. Deosebit de bine conturat este portretul dascălului din comună, Ștefan Rebrean, iar,, Ruga mamei'' reprezintă simbolul credinței noastre strămoșești. Ciclul povestirilor continuă cu alte câteva titluri care ne conduc pe drumul destinelor
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
constitui un alomotiv la motivemul "violare". Alomotivele sînt pentru motiveme ceea ce alofonele (variante ale unei clase delimitate de sunete distincte) sînt pentru foneme (clase distincte de sunete). ¶Dundes 1964. alternanță [alternation]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE, sau de altele), astfel încît unitățile uneia și aceleiași secvențe alternează cu unitățile unei alte secvențe; o ORCHESTRARE de secvențe. Se poate spune că o narațiune ca "Ion era fericit și Maria era nefericită; apoi Ion a divorțat, și Maria
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de neprecizat pe atît de imprecis (aventurile descrise pot avea loc în orice număr de spații și nu sînt deloc afectate de ele). ¶Bakhtin 1981 [1982]; Clark, Holquist 1984. cuplaj [linking]. O combinație de SECVENȚE narative (povestite de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diferite alte instanțe), în așa fel încît o secvență se leagă de alta (sau e plasată după alta), sau în așa fel încît închiderea unei secvențe constituie deschiderea alteia. Se poate spune că o narațiune ca "Ion era
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și evenimente narate; (2) un component semantic interpretînd aceste structuri (caracterizînd atît conținutul macrostructural cît și cel microstructural specific); (3) un set finit de REGULI (TRANSFORMAȚIONALE) operînd pe structuri interpretate și explicînd discursul narativ (FRECVENȚĂ, RITM, VITEZĂ, intruziuni ale instanței povestitoare etc.); (4) un component pragmatic (specificînd factorii cognitivi și comunicativi care afectează procesarea, DISPONIBILITATEA NARATIVĂ și oportunitatea debitului acestor trei părți ale gramaticii); și (5) un component al expresiei, permițînd translația informației furnizate de celelalte componente într-un anumit mediu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat. ¶Barthes 1975. inserție [embedding]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diverse altele), astfel încît o secvență e inserată (așezată în interiorul) alteia. S-ar putea spune că o narațiune ca "Ioana era fericită, și Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită; apoi Ioana l-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]