837 matches
-
strădaniilor sale în generație, prin influența pe care a produs-o între tinerii contemporani. Aceștia îl considerau pe maestru realist și mistic în același timp, el însuși spunând că cele două merg mână în mână și pronunțându-se hotărât împotriva pozitivismului. S-a vorbit de "trăirismul" lui Nae Ionescu, care spunea că "O metodă crește cu un om...", ca despre o soluție răsăriteană (3), care respinge rețeta și standardul. De altfel, unii au spus că Nae Ionescu ar putea fi înțeles
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
eforturi. Ne învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem întotdeauna la izvoare: ne interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă" (7). De fapt toate cursurile lui Nae Ionescu sunt un spectacol de gândire liberă și implicit, un îndemn
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
Fouillée (1838-1912) s-au putut distinge două perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se reține ideea spiritualistă, dezvoltată însă în cadrul noțiunilor pozitiviste, evoluționiste ale timpului, și a doua - caracterizată prin doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment -, a rămas totuși
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment -, a rămas totuși încătușată în formele pozitiviste ale timpului. Filozofia lui nu caută un principiu spiritual transcendent dar, în acest plan al științei, al experienței și al ideilor forțe, el a câștigat pentru doctrina sa avantajele
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
al universului ori al „universurilor paralele”, scopul unic al creației, axa în jurul căreia se rotesc zi și noapte astrii, stelele și galaxiile. Cultura secularizată, hiperumanistă și supraliberală, este o cultură bazată pe relativism, subiectivism, desacralizare, nihilism, „consumatorism” material și religios, pozitivism logic, inclusivism religios fără apel la dogmă, crez ori etică, este „deconstrucție” a principiilor morale, sociale și spirituale pe care s-au ridicat în istorie culturile și civilizațiile creștine. Post-creștinismul lucrează cu „jumătăți de adevăr” și se manifestă prin fragmentare
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
domniei lui Franz Joseph vom da de unele declarații chiar ale domnului primar, depuse sub jurămînt, declarații cu atît mai prețioase cu cît veneau de la un om care, după propria-i apreciere, era lipsit de orice prejudecată, aplecat fiind spre „pozitivism“. „Scena era cumplită“ (spunea domnul Benedek În Aradi Napló). Doar din considerație pentru cititor, ne vom abține să expunem starea deplorabilă În care se găseau victimele. Domnul Brener era literalmente decapitat, cu un pumnal sau satîr, iar fetițele... Se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mărturisiră tot, spunînd că În făptuirea crimei lor recunoscuseră degetul Domnului. Cerură un preot să se spovedească.“ Despre acel straniu eveniment vor relata și alte ziare europene, unele Însă manifestînd o reținere mefientă, ceea ce era doar efectul pătrunderii puternice a pozitivismului În cercurile burgheziei progresiste. Spiritualiștii declaraseră - influența lor fiind covîrșitoare - că acel caz admite forța magnetică incontestabilă a omului. În final pronunțase și celebrul Kardeck, o autoritate absolută, omul care se afla În comuniune cu forțele Întunericului. POVESTEA CU MAESTRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
slăbiciuni... Manifestările emotive, vibrația la unison cu altul îmbogățește și chiar de slab fiind la un moment dat, după un timp antrenată inima ce tot bate la cote înalte, nu are cum să nu devină puternică, roditoare, prolifică, implementatoare de pozitivism și de bine și/sau chiar ajunge inventivă printre acestea. Erich Fromm, în “Arta de a iubi” la pag.29, spunea: “Dacă iubești fără să generezi iubire, adică dacă iubirea ta ca atare nu produce iubire, dacă prin mijlocirea unei
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
Domnița toamnei este.. Definiție: acea persoană care captează toate gândurile altei persoane și fără a ști în mod expres beneficiază de aura pacifistă și de dezarmare a tuturor gândurilor negative îndreptate către ea, guvernând de fapt interiorul altei persoane prin pozitivism. Deși, aceasta se simte ca un paradis când se gândește la ea și la binele și succesul ei, chiar dacă alternează cu depresia cruntă uneori, din cauza distanței... Faptul că totuși își înălță gândurile după fiecare depresie îl face să-și modifice
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
fi, oriunde dacă și mai ales ai ocazia să te duci, este bine să mergi, să vezi, să compari.. mai ales că acele locuri de cultură nu trebuiesc trecute ușor cu vederea. Acest lucru îmbogățește, indiferent de natură procentului de pozitivism oferit de acele locuri, întocmai fiind că ceea ce am amintit, ar ridica de la sine procentele peste 50%, plecând apoi prin aceste verbe cu plus la toate cele incluse în călătorie. Numai de n-ai fi din ăla ținut în puf
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
-i curte. Între spirit și tehnică Punctul de plecare al criticii modernității la Ernest Bernea îl reprezintă cultura populară și viziunea creștină asupra omului, domenii ale spiritului și firescul de la care lumea s-a îndepărtat. Sub influența diverselor filosofii, ca pozitivismul sau abstracționismul, epoca modernă a redus cunoașterea și realitatea la aspectele sale materiale și cuantificabile, ignorând ceea ce ține de spirit - de la religie și morală la planul estetic și intelectual. Sacrificând adevărul și unitatea exactității științifice, „cunoașterea și omul se împuținează
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
iar civilizația intră în derută. Criza lumii contemporane este o criză a omului și a spiritului pe care îl generează“ (Ernest Bernea, 2002, 12). Influențat de gândirea lui Heidegger și de cea a lui Ortega Y Gasset, Ernest Bernea denunță pozitivismul și caracterul experimental al științei care a luat locul religiei, „barbaria specializării“ care a făcut din muncă și om o anexă a mașinii sau cultura care și-a pierdut sensul devenind tehnică: „Omul modern, în expresia sa ultimă, este în
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
păstrând (însă) pentru sine, un timp al evadării prin poezie într-un univers în care versurile prezintă tautomerii evidente. O carte ce capătă valoare și consistentă, prin alăturarea tuturor acestor unice trăiri, un siaj liric ce merita - cu certitudine - maturitate, pozitivism și constructivism în aprecierile ce vor face referire la ea.” (Gheorghe A. Stroia). PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
inteligent, sau ești mai inteligent azi decât ieri”. Poate și de aceea ne trebuie, în cele mai multe momente ale vieții, răbdare, bunătate, înțelepciune; să fim continuu penetrați de spiritul pozitiv care, pentru sociologul și filozoful francez Auguste Comte (1798-1857) - fondatorul filozofiei pozitivismului - filozofie ce nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței -, constă în „a vedea pentru a prevedea” - a studia ceea ce este, pentru a conclude la ce va fi. În fond, realitatea materială a
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
trecut, observăm că intrarea în secolul al XX - lea a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât și viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental - europeană ducea la extrem consecințele pozitivismului epistemologic, „profeții suspiciunii” anunțând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea și iminenta dispariție a religiei. Puternic influențat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
în viață, într-un timp și spațiu fără repere. Omul nu trăiește numai din concret, din pâinea zilnică, el vrea, trebuie să știe, dece e pe lume, cum să-și organizeze viață și ce se alege de el după moarte. Pozitivismul zilelor noastre este în contradicție flagranta cu creștinismul, pentru că ne obligă să ne mărginim la metodologia științelor naturale, care fără doar și poate ne-a îmbogățit cotidianul, dar prin pretenția de a ocupa și domeniul credinței, a rostului existenței, ne
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
Însă, atât doisprezece decembrie, cât și întâi ianuarie, sunt date previzionare, dacă le reperăm pe ideea că artista Maria Mocanu își preordonează viața pe un ax al principiului exactității și verificării. Începe toate lucrurile fără a se arunca într-un pozitivism ilogic, la timpul convenabil și numai dacă e sigură pe sine, apoi izbutește. Alege din viață ce e adevărat, nu se înșeală și nu minte. Viața a contopit-o în raza ei într-o zi de sfârșit de an iar
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
trecut, observăm că intrarea în secolul al XX - lea a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât și viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental - europeană ducea la extrem consecințele pozitivismului epistemologic, „profeții suspiciunii” anunțând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea și iminenta dispariție a religiei. Puternic influențat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
scolasticii latini au încercat să unească credința cu rațiunea. Începând cu secolul al XVIII-lea, credința este trimisă într-un spațiu subiectiv, acesta este fenomenul credinței, al diversității credințelor și al punerii chestiunii credinței, ceea ce duce la o formă de pozitivism în secolul al XIX-lea care face ca omul să se viseze demiurgul lui însuși: își împropriază puteri prometeice și se vede într-un anumit fel dumnezeu. De asemenea, începutul secularizării poate fi identificat fie în orizontul social unde se
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
comune - ura, invidia, egoismul, răutatea, atacul la persoană, sarcasmul, lipsa de scrupule, mânia și furia necontrolată - pur și simplu nu există. Membrii familiei Armonii Culturale, o familie ce se întinde pe 5 continente, sunt purtători de altruism, generozitate, erudiție, valoare, pozitivism, încredere în oameni și mai ales dragoste de țară și de neam, spirite puternice care-și spun cu mândrie: SUNTEM ROMÂNI! PREAMBULUL manifestării a fost dedicat tuturor mamelor din lume. Poezia MAMA... PORTRET UITAT DE TIMP (dedicată d-nei AURICA STROIA
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Tăciuni de noapte troienită de iarnă, pădure cu trup de sirenă în păr cu luceferi senini, albul căzut în genunchi la ceas de rugăciune. *********************** MAMA... MAMA... MAMA... PORTRET... UITAT DE TIMP! Tot în deschiderea manifestării, s-a dat citire MANIFESTULUI POZITIVISMULUI - crezul literar-artistic al revistei Armonii Culturale, formulat în lucrarea DINCOLO DE ALBASTRELE PLOI (Gheorghe A. Stroia) - volum laureat cu Premiul I la Festivalul Național de Creație Literară "VISUL" - Orăștie, 2012, la secțiunea critică și eseistică literară: *"A scrie nu e nici
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
unitate a metodei științei și neagă existența unui specific metodologic, pe când exponenții hermeneuticii filosofice, Wilhelm Dilthey, Hans Georg Gadamer și alții afirmă specificitatea metodologică a științelor spiritului sau științelor morale. Altfel spus, prima poziție este filosofia științei, numită, de obicei, pozitivism, termen inventat de către Comte. Principala teză a pozitivismului este monismul metodologic, conform căruia ,,toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
specific metodologic, pe când exponenții hermeneuticii filosofice, Wilhelm Dilthey, Hans Georg Gadamer și alții afirmă specificitatea metodologică a științelor spiritului sau științelor morale. Altfel spus, prima poziție este filosofia științei, numită, de obicei, pozitivism, termen inventat de către Comte. Principala teză a pozitivismului este monismul metodologic, conform căruia ,,toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic, prin derivarea lor din legi generale
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
mare probabilitate inductivă (logică). Din acest motiv, există posibilitatea ca explanansul să fie adevărat, iar explanandumul să fie fals. Important este faptul că în multe științe, explicațiile inductive statistice sunt importante. O altă orientare, apărută și ca o reacție împotriva pozitivismului la sfârșitul secolului al XIX-lea, este orientarea hermeneutică, cunoscută și sub numele de idealism. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestei orientări sunt filosofii germani Droysen, Dilthey, Max Weber, Windelband și Rickert, italianul Croce și englezul Collingwood. Acești gânditori, ca
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de idealism. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestei orientări sunt filosofii germani Droysen, Dilthey, Max Weber, Windelband și Rickert, italianul Croce și englezul Collingwood. Acești gânditori, ca de altfel și alții ce au împărtășit ideile orientării, resping monismul metodologic al pozitivismului și refuză să ia în considerație modelul oferit de științele exacte ale naturii, drept singurul mod de a înțelege rațional realitatea. Dacă Windelband a inventat numele de ,,nomotetic” pentru științele care caută legi și ,,ideografic”, pentru studiul descriptiv al individualității
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]