264 matches
-
socială brutală. Nuvela eliadescă prezintă povestea de supraviețuire a unui băiat orfan ce își dorește să devină un spirit liber și să își depășească semenii, evidențiind supremația spiritului asupra materiei. Profesorul Sorin Alexandrescu îl compară pe Brânduș, copilul găsit, cu Prâslea cel Voinic sau cu alți copii miraculoși, "„născuți din vegetale, obiecte inanimate sau chiar materializări spontane ale unor decizii sau forțe supranaturale”". Chiar Agripina afirmă la un moment dat că băiatul este "„o minune”", "„un caz extraordinar”" care trăiește în
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
literare accesibile copiilor din învățământul preșcolar. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de vârstă preșcolară - Cântecul de leagăn - Ghicitori - Folclorul copiilor - Basmul fantastic. Trăsături. Compoziție. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult). Frații Grimm - Scufița Roșie; Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur; Ion Creangă - Fața babei și fața moșneagului; H. Cr. Andersen - Degețica. - Legenda etiologică și istorică - Mihail Sadoveanu - Stigletele; Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzești - Povestiri cu animale: - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
predării limbii române. Literatura română și universală pentru copii Conceptul de literatură pentru copii Specii literare. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de ciclu primar Basmul popular și basmul cult. Definiție. Fantasticul în basm. Personaje. Compoziție. Reprezentanți: Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur; Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb; Frații Grimm - un basm la alegere; H. Cr. Andersen - Tovarășul de drum Legenda. Caracteristici. Clasificare: legenda mitologică, religioasă, istorică (se alege câte un text pentru fiecare categorie) Snoava Folclorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
cunoscute de noi astăzi nu cuprinde zei, numai duhuri, divinități de origine totemică (Sfânta Vineri, Pasărea Măiastră), animale oraculare (Oaia Năzdrăvană, Calul Năzdrăvan), demoni (Ielele, dracul, Muma-Pădurii), divinități luciferice (cățelul pământului), monștri zoomorfi (balaurii), giganți (Uriașii, Novacii), eroi miraculoși (Făt-Frumos, Prâslea) și zâne (ursitoarele, Ileana-Cosânzeana), divinități ale naturii aduse de creștinism (Sânpetru, Sântilie). Există și instrumente magice, folosite de eroi în scopul învingerii răului sau în scopul de a face rău (căciula fermecată, flautul fermecat, bușteanul ielelor). Există și tărâmuri paralele
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
Ionescu de la Brad, Nicolae Filimon, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu etc.). În 1862, Ispirescu a publicat primele șase basme culese de el, în "Țăranul român", la îndemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele " Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", " Prâslea cel voinic și merele de aur", "Balaurul cel cu șapte capete", " Fata de împărat și pescarul" și "Fiul vânătorului". Ele au fost reunite apoi, împreună cu altele, în prima sa culegere de basme, astăzi devenită o raritate bibliografică. După ce în 1863
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
Națională din București; 2006 - "Jules Verne" în spectacolul „Marginea Eternității” la teatrul BULANDRA - spectacol transmis de televiziunea Alfa TV; 2005 - "Gigel" în spectacolul „"În lupta cu TAGATA"” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Ion Lucian și Mircea Anca, regia Mircea Anca; 2004 - "Prâslea" în spectacolul „Prâslea și merele de aur” la teatrul EXCELSIOR- scenariul și regia Mircea Anca; 2004 - "Peter Munk" în spectacolul „Inima de piatră” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Ion Lucian, regia Vasile Mantă; 2002 - "Scenaristul" în spectacolul „Zadarnicele chinuri ale unui
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
2006 - "Jules Verne" în spectacolul „Marginea Eternității” la teatrul BULANDRA - spectacol transmis de televiziunea Alfa TV; 2005 - "Gigel" în spectacolul „"În lupta cu TAGATA"” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Ion Lucian și Mircea Anca, regia Mircea Anca; 2004 - "Prâslea" în spectacolul „Prâslea și merele de aur” la teatrul EXCELSIOR- scenariul și regia Mircea Anca; 2004 - "Peter Munk" în spectacolul „Inima de piatră” la teatrul EXCELSIOR - scenariul Ion Lucian, regia Vasile Mantă; 2002 - "Scenaristul" în spectacolul „Zadarnicele chinuri ale unui scenarist” la teatrul
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
de către Robert E. Howard și personificat de personajul Conan Barbarul. Prin urmare, acest gen prezintă conflicte tăioase între eroi neînfricați și vrăjitori, magi, spirite și alte creaturi ale întunericului. Imediat, gândul ne poartă la vechile basme românești, ca Harap-Alb sau Prâslea. Caracterul violent este însă mult mai pronunțat în fantezie decât aici, eroii sunt mai puternici și mai curajoși, imagine promovată de americani, începând chiar cu Howard. Genul este redefinit și readus în atenția publicului de către Wizards of the Coast (Vrăjitorii
Fantezie (gen artistic) () [Corola-website/Science/298713_a_300042]
-
pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
ora 19; „Chirița“ - de I.A. Ieremia după V. Alecsandri. Regia: I.A. Ieremia, 11. 03, ora 19, și 13. 03, ora 19; „Divanul persan“ de O. Sava și M. Țeicu, după M. Sadoveanu, 14. 03, ora 19. Teatrul Maghiar: „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de I. Gyula, 8. 03, ora 11; „Jocul de-a gelozia“ de L. Vernouil, 8. 03, ora 19; „Strategia porcului“ și „Cu ochi de copil“ de R. Cousse, 13. 03, ora 19. Teatrul German
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
nenorociți singuratici. Dacă sinuciderea nu figurează în capul listei de irezistibile infirmități ale creatorilor, în schimb poetul sau artistul sinucigaș s-a bucurat întotdeauna de o mare doză de atenție avidă, adeseori pe temeiuri exclusiv sentimentale, de parc-ar fi prâslea cel cu urechi blegi, cel mai mic dintre puiandri. Oricum, e un gând, în sfârșit articulat în cuvinte, care mi-a răpit somnul multor nopți și care îmi va mai provoca insomnii. (Cum pot scrie ceea ce tocmai am scris și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Zalău, Lekton, 1997, 149 p. [38] BORCHIN, MIRELA, Exerciții de sintaxă. Timișoara, [EUVT], 1997, 100 p. (UVT. FLFI. CLR). [39] BRÂNZEI, GHEORGHE, Evaluarea și autoevaluarea la limba și literatura română, Asachi, 7, nr.95, 1997, 8-10. [40] BUDĂU, EUGEN, Basmul: Prâslea cel voinic și merele de aur. în: ConvDid, 8, nr. 26, 1997, p. 59-64. [41] BUDĂU, EUGEN, Figurile de stil s i l e p s a și z e u g m a ca forme speciale de acord sintactic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pâlpâia gata, gata să-și dea duhul. În încăperea joasă, neîncăpătoare, toate cele opt persoane care alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și potolească foamea, mai schimbau o vorbă și plănuiau treburile pentru a doua zi. Mie, prâslea al familiei, timpul dintre întoarcerea de la școală și înserare nu-mi ajunsese pentru tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
minciuna, nedreptatea, lăcomia și răutatea. Întâmplările din povești pot influența comportamentul de mai târziu al elevului. Basmele recomandate pentru lectura elevilor în timpul liber sunt: Harap-Alb de Ion Creangă; Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu; Albă ca Zăpada de Frații Grimm; Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre Ispirescu; Scufița Roșie de Charles Perrault. 15.Fabula este o specie a genului epic, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă (1801), o adaptare după Argirus historiaja a scriitorului maghiar Gyergyai Albert, care devine în intenția autorului român o alegorie a cuceririi Daciei de către Traian. Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
care le include în povestire. Ceea ce se remarcă în mod deosebit este deplina unitate de atmosferă și de stil a celor șaptezeci de basme scrise de I. Unele dintre ele sunt cele mai vechi variante românești ale unor motive universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
alese], București, 1960, Válogatott művei [Opere alese], I-II, București, 1960 (în colaborare), Szindarabok [Teatru], postfața trad., București, 1961; Petre Ispirescu, A furgangos kiscsobán [Ciobănașul cel isteț], București, 1961, Cugulya, öreganyó fia [Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de împărat și castelul fermecat], București, 1972, Mesék [Basme], București, 1987; Aurel Mihale, Utak és sorsok [Destin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator, Jupiter, Neptun, Mihai, Dana, Florența, Roma, Paris etc.; • substantive comune adresative: bade, taică, nene; • substantive calificative, comune sau proprii, precum setilă, flămânzilă, gerilă, michiduță, ochilă, păcală, tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii, toponimice: Alpi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cei trei mușchetari, cu excepția că aici lipsește cadrul fantasy. Prin urmare, sword-sorcery prezintă conflicte tăioase între eroi neînfricați și vrăjitori, magi, spirite și alte creaturi ale întunericului. Imediat, gândul ne poartă la vechile basme românești, ca Povestea lui Harap-Alb sau Prâslea. Caracterul violent este însă mult mai pronunțat în fantasy decât aici, eroii sunt mai puternici și mai curajoși, imagine promovată de americani, începând chiar cu Howard. 4. Fantasticul și jocul „Comunic, deci exist!” metaforă a lumii moderne, principiu de acțiune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la sursă, dar îi citește la fel de atent și pe corifeii postmodernității filozofice.” Teodor Baconsky, Dilema Veche * „...puternic, ascuțit și - e de sperat - cu bătaie lungă în uriașa masă inerțială a mentalităților, atitudinilor și instituțiilor noastre...” Dan C. Mihăilescu, Ziarul financiar * „Prâslea teologilor români propune o cultură a ideilor, hrănită din tradiția creștină a primelor secole și construită pentru a răspunde nedumeririlor pe care ni le trezește viața de fiecare zi, cu dezamăgirile și sfidările ei.” Vlad Alexandrescu, Observator cultural * „Expresionismul studiat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
operă de artă a cuvântului, menită să emoționeze. O particularitate artistică de prim ordin a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se numește fantastic. Nașterea și creșterea miraculoasă a eroului (numit, generic, Făt-Frumos, dar și Greuceanu, Prâslea, Petrea, Țugulea ș.a.m.d.), ființele supranaturale aparținând altor tărâmuri și altor regnuri (zmei, balauri), metamorfozele spectaculoase ale celor urmăriți, dimensiunile fizice nefirești ale unor personaje, animalele vorbitoare, calul care mănâncă jăratec, obiectele și uneltele magice cu puteri ieșite din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
mod artificial în registrul popular și regional, motiv pentru care unele cărți sunt prevăzute cu glosare. Câteva scrieri pe teme sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
cel mare, Pitești, 1915; Clacă și robot, București 1916; Însăilări. Însemnări și povestiri. Sfârșituri, București, 1922; Mucenicii neamului, București, 1922; Povești, București, 1923; Săracu’ Gealapu, București, 1928; Alte povești, București, 1929; Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]