190 matches
-
și dezvoltarea plantelor. Sub raportul cantității și calității producției cât și raportul economic, față de monocultură năutul realizează cele mai bune recolte într-o rotație de șase ani când este premergătoare pentru o cereală de toamnă și are ca premergătoare o prășitoare, dacă se respectă în totalitate asolamentul din cadrul unei exploatații agricole iar în general când se cultivă după grâu, orz sau ovăz. II.2.2. FERTILIZAREA în cultura năutului se pot folosi îngrășăminte chimice minerale cu rezultate bune. Ca și la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nu a fost fertilizată organic (JOINS R.C., 1995). Aplicarea îngrășămintelor pe bază de azot se face la epoci care corespund cu cerințele plantei, de regulă primăvara la pregătirea patului germinativ sau în perioada de vegetație. Dacă planta premergătoare a fost prășitoare sau altă plantă îngrășată cu gunoi de grajd sau îngrășăminte azotate folosirea azotului la năut înainte de semănat, poate deveni chiar dăunător (BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). îngrășămintele pe bază de fosfor și potasiu se incorporează în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 27 cm adâncime a adus un spor de 200 kg boabe/ha față de aratul la 20 cm (IAKUȚKIN I.V., 1951; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Solul poate fi afânat mai puțin profund, când năutul urmează după o prășitoare care a fost la rândul ei semănată într-o arătură adâncă. Dimpotrivă, când anterior solul a fost lucrat prea în față se impune efectuarea unei afânări mai adânci (VELICAN V., 1972; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). Epoca de efectuare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și lucrărilor. Nu știu cum să-mi definesc sentimentele când citesc, nostalgie, memoria vie a copilăriei? Am mai prins și eu aratul cu plugul, duceam caii de dârlogi, nu puteam ține bine coarnele, se cerea forță și pricepere. La fel era cu prășitoarea, trebuia condus calul pe mijlocul rândului, un chin pentru om și pentru cal. țin mine discuțiile despre pătrunderea noilor tehnici, bunicul meu, țăran cuprins, cumpărase semănători performante, un aparat nemțesc complicat pentru vânturat grâul, treierători. Fotografiile din carte sunt din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient imaș (parte din acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie") costișenii posedă peste 1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și porțiuni pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată În cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul se face cu o mașină specială, condusă de-a lungul unei sârme Întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, În afară de câțiva negri 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 64 În Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită Între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o dexteritate de necrezut. Culegătoare de porumb (corn picker), aveau numai fermierii cu suprafețe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat În iunie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ha, ovăz 15ha, trifoi 30ha. Restul pășune artificială 30 ha, iar conacul 5 ha. La această suprafață are un tractor, un plug cu trei brazde pentru tractor, 1 rotativ dublu pentru tractor, 3 pluguri cu două brazde pentru cai, 3 prășitoare duble pentru cai. Are tot restul inventarului. Plus un camion - automobil și un automobil. Inventarul viu se compune din 15 cai de muncă, rasa perșeron grea, 120 bovine tinere puse la Îngrășat, 5 vaci, 12 scroafe, 140 porci, 1 vier
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În mica localitate Leland, unde e o stațiune experimentală pentru cultura bumbacului. În afară de Încercarea diferitelor culturi de bumbac, stațiunea se ocupă cu mecanizarea culturii și În special a recoltării mecanice a capsulelor de bumbac. Se prășește cu tractorul, cu o prășitoare fixată Înaintea tractorului. Se experimentează noua mașină de recoltat. Pentru prima oară se experimentează așa ceva. Reușita aceste experiențe ar Însemna o nouă revoluție În cultura bumbacului, după aceea a egrenării bumbacului pentru scoaterea semințelor din puful ce le Înconjoară. E
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Îndemn la moderație, la reducerea vitezei. Seara poposim la Arkansas City. Trecem a doua zi prin Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier Îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg În pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier Îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg În pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns În capătul locului. Intrăm În vorbă. Ne mărturisește că a avut o strângere de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg În pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns În capătul locului. Intrăm În vorbă. Ne mărturisește că a avut o strângere de inimă când ne-a văzut oprind. Acum s-a liniștit. Îl rog să-mi explice cauza emoției. Are o datorie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Omaha, trecând podul, suntem În orașul Council Bluffs. Suntem acum din nou În Iowa. E ziua de 17 iulie. După ce trecem prin Des Moines, capitala, ne Îndreptăm spre Ames, către nord. În lipsa noastră, porumbul s-a ridicat mult. Caii, la prășitoare, de abia se mai văd din cauza lui. O ploaie torențială, binefăcătoare, ne Însotește. Fordul meu se scaldă vesel, ca o gâscă În valurile de pe șosea. Fermierii, uzi până la piele, se grăbesc spre casă, bucuroși că ploaia vine la timp. Pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e de un milion, din care jumătate e urbană. Suprafața pădurilor e de 10 milioane hectare. Partea cea mai productivă e aceea a văii Vilamette, la vest de Munții Cascadelor. Aci precipitațiile sunt mai bogate și pe lângă cereale se cultivă prășitoare, mulți pomi fructiferi, În speciali meri și legume. Multe ferme frumoase, cu vite și păsări, dau regiunii un aspect deosebit. La această puțină populație, Oregon are 2.400 școli primare, cu 150.000 de elevi, 290 de școli secundare cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe distanța București-Fălticeni. Sublocot. Sadoveanu ["OAMENI ȘI LOCURI"] Astăzi 9 Iunie (906) dimineața, am eșit la plimbare cu Lia, pe o vreme frumoasă, cu adieri ușoare. Deoparte și de alta a drumului spre Oprișeni-Buciumeni câmpii verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ace zi, pentru nutrimentul alienaților și apoi să se ducă să cumpere". Infirmierii (gardienii) erau total necorespunzători "majoritatea lor fiind niște înrăutățiți care au epuizat toate slujbele înainte de a ajunge gardieni de ospiciu", iar unul dintre aceștia "ține de administrația prășitorilor de șanțuri" (Dr. Bottez, ironic, raportează: "nu știm care sunt condițiile cerute pentru un bun păzitor de șanțuri, în tot cazul din experiența făcută, căci până acum în 5 luni am vedut 5 din acești gardiști succedându-se în ospiciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În consecință unei absorbții spontane În natura entropică, cu atât mai rapid cu cât e vorba de o monocultură. El trebuie deci Întreținut În starea negentropică, prin aport de energie, dar și de informație. Ce amestec are informația? Lăsați o prășitoare În voia soartei, a calului ori tractorului: nu veți alege nimic din cultură; dirijată de om, unealta va face ce trebuie. Dar, energia și informația intrate În agroecosistem Înseamnă consum de negentropie. Bilanțul Între consum și recoltă e totuși favorabil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sau tablă, cu un fer. Erau tare mândri care-și cumpărau pluguri de fer. Grapele la fel erau de lemn și din mărăcini. Apoi au ieșit grape tot din lemn, dar colții erau puși de feraru din sat. La cultivatul prășitoarelor era o muncă nespus de grea și asta era lucrată mai mult de femei, căci bărbații se ocupau cu păduritu. Săpau bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
76 ha. din care arabil 287,52, fânaț 496,45 ha. și alte categorii 109,79 ha., perechi brațe de muncă 244, inventar agricol viu 73 bivolițe, 34 cai, inventar agricol mort 102 care, 91 pluguri, 92 grape și 19 prășitori. Au rezistat la data constituirii și au refuzat cu orice risc să adere la noua formă de organizare a vieții țăranului, un număr de 35 de familii, deținătoare a 215,84 ha. teren, din care 82,70 ha., arabil. Locuitorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de muncă, cu un total de 1439,50 ha. teren agricol, din care 512,79 arabil, 901,73 fânaț și 24,88 ha. alte terenuri, precum și cu 41 cai, 5 vaci, 130 bivolițe, 146 care, 145 pluguri, 114 grape, o prășitoare, și o semănătoare. Prin Decizia nr. 42/ 8 februarie 1962 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Făgăraș, în salba de gospodării colective ale scumpei noastre patrii, de la această dată încolo se vor afla și cele două gospodării ale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a Bahluiețului din apropierea orașului Târgu-Frumos, abruptul văii Adâncata).periclitează construcțiile din vatra unor așezări. Procesele erozionale se manifestă destul de activ în bazinul Bahluiețului, reflectând un mod total necorespunzător de valorificare a terenurilor agricole (modificarea utilizării terenului cu introducerea unor culturi prășitoare pe suprafețe favorabile și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidrografic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
valorificare a terenurilor agricole (modificarea utilizării terenului cu introducerea unor culturi prășitoare pe suprafețe favorabile și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidrografic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor terenuri. Prin cercetările efectuate la Stațiunea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
alunecările de teren afectează căile de comunicație sau periclitează construcțiile din vatra unor așezări. Procesele erozionale se manifestă destul de activ în bazinul Bahluiețului, reflectând un mod total necorespunzător de valorificare a terenurilor agricole (modificarea utilizării terenului cu introducerea unor culturi prășitoare pe suprafețe favorabile și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidragrafic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]