1,967 matches
-
Vecchio, de 26 de ani, Șandor Kanalas, de 26 de ani, Claudiu Gheorghiță, de 18 ani, Pavel Moldovan, de 18 ani, și Dorin Daniel R. , de 17 ani. Faptele au avut loc în perioada noiembrie 2002 - ianuarie 2003. Au fost prădate, în general, gospodării, de unde au fost luate tot felul de bunuri, începând cu biciclete și terminând cu un... pian. Dintr-o societate comercială au fost furate tot felul de scule, în valoare de 3 000 de euro, care apoi au
Agenda2003-9-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280751_a_282080]
-
1000 s`nt români. Un loc fără edificii, îngropat în calcarul țărmului. Dar micimea edilitară e suplinită de trei amănunte providențiale: primul stă în timbrul luminos al împrejurimilor, un spectru de nuanțe ce explică leucomania căreia aveau să-i cadă pradă pictorii, acea fascinație a albului prilejuit de tonul neverosimil pe care lumina îl împrumută aerului, un ton în care firile cu fler cromatic văd prezența unui fenomen enigmatic. Al doilea amănunt stă în surpriza geologică. Balcicul e săpat ca un
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
socoteală că nu ținea să joace un rol, că nu se punea înainte și nu avea gustul nenorocirii. Un om ca el ar fi trebuit să fie consilierul unui prinț ușor romantic, și nu funcționar undeva la periferia unei Europe pradă epilepsiei. L-am revăzut pentru ultima dată la Paris după război. Era membru al unei delegații... Distincția și farmecul nu îl părăsiseră. Ceea ce era nou era o neliniște pe care a reușit mai mult sau mai puțin să o ascundă
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
mai dosite. De ochii lumii, mai aruncau ici, colo, cu banii la câte-o babă. La fel cum fac și astăzi tot felul de golani! După ce terminau averea tâlhăritului, iar dădeau în cap altuia cu o brumă de strânsură. Iar prădau! Nenorociți! Te miri cum i-a răbdat și îi mai rabdă și acum pământul! Tot ce vezi tu aici este adunat cu trudă. Am muncit eu și ai mei, am trăit și noi ca tot omul, dar am mai și
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
despărțit și de celelalte trei patriarhii creștine, nu doar de aceea bizantină. Departe de adevăr este și enunțul după care „în 1214 cruciații refac pentru scurt timp unitatea creștină”. Dar ei au „refăcut-o” dărâmând zidurile de apărare ale Constantinopolului, prădând și chiar ucigând locuitori. Actele lor de barbarie au pregătit o severă breșă în ocuparea ulterioară de către turci a centrului răsăritean al romanității. Biserici catolice din Occident se mândresc și astăzi cu odoarele prădate în Est și aduse în Vest
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
dărâmând zidurile de apărare ale Constantinopolului, prădând și chiar ucigând locuitori. Actele lor de barbarie au pregătit o severă breșă în ocuparea ulterioară de către turci a centrului răsăritean al romanității. Biserici catolice din Occident se mândresc și astăzi cu odoarele prădate în Est și aduse în Vest. Halal refacere a unității creștine! La un moment dat formulați o frază ce adună laolaltă, în opinia mea, destule imprecizii. „La 1700, spuneți, ortodocșii români din Transilvania se unesc cu Roma, descoperă astfel originea
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
pâinea cu gust de pământ și cărbune, nu poate scăpa de amintirea puternică pe care pântecul pământului se grăbește să o înfigă în lumea de la suprafață. Despre viața de miner, despre cei care au căzut într-un fel sau altul pradă vrăjii sale a fost vorba și în evenimentul care a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”. Citește mai mult ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
pâinea cu gust de pământ și cărbune, nu poate scăpa de amintirea puternică pe care pântecul pământului se grăbește să o înfigă în lumea de la suprafață. Despre viața de miner, despre cei care au căzut într-un fel sau altul pradă vrăjii sale a fost vorba și în evenimentul care a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”.... IV. MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
morfină cântec șoptit de pe Iza și umbră de cetate elenă. Vise negre și închipuiri albe. Vinul, cel care împreună cu pâinea s-a clădit în veac, face legământ tăcut sub semnul alb presărat cu sare. Electra și Oreste au ucis, iar pradă cuțitelor au căzut Clitemnestra și Egist. Crima rituală s-a săvârșit și plânsul se oprește în gât, pentru a nu tulbura procesiunea. Ascunsa taină se desface privirii dăruindu-se cu totul celui ce stă în așteptare, în umbră. Toate aceste
Actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
2016. Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescut Am fumat străzi de frig, anii duși, renăscând un poem îngropat, timpul nostru de lut Într-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând. Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu Îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci- Nu mai știu dacă foc ori de roua pe lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
am fumat ... Citește mai mult Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescutAm fumat străzi de frig, anii duși, renăscândun poem îngropat, timpul nostru de lutîntr-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând.Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci-Nu mai știu dacă foc ori de roua pe luncine-a fost trupul foșnind în atâta târziu.În felinul alint, sferic vis mă visaiSub scâncite șoptiri mâna mea te-adora.Un leșin înflorit între noi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mergând și te ții cu mână de inimă, urato, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, ca ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăita de plâns și de dureri
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mergând și te ții cu mână de inimă, urato, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, ca ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăita de plâns și de dureri
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
FRICĂ-MI E DE CASA CARE NU-I A MEA, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015. frică-mi e de casa care nu-i a mea să nu vină noaptea elfii și s-o prade să se umfle în pene, ce bine le-ar șade să cânte cu șatra seara cocardea; și-o admir ca pe o muză cu frizura ei modernă că dintr-odată mi se pare ternă semănând cu o meduză; frică-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
mai mici, De când cârmuie minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din ură Am ales cum am ales, Ciobănesc de corcitură
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
mergând și te ții cu mâna de inimă, urâto, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, că ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăită de plâns și de dureri
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
ceața rece-a iernii?! Fata-ncalecă degrabă. Asmute căluțul spre coastă, să vadă mai bine rostogolul de zăpezi strălucind înspre vale. Sub atingerea perdelei purtate de vulturiță-n gheare, omătul se preface-n pulbere învinsă de tăria vremii calde... Ce pradă mai de soi putea să-i aducă sora din înălțimi?! Fericită de izbândă, Makhan scrutează orizontul în căutarea vulturiței, s-o cheme, s-o strângă la piept mulțumindu-i. Dar n-o mai poate ajunge, nici măcăr în gând! Akhnu
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
trece, cu mici excepții de gust, toată literatura vremii bune a veacului. Misiunea îngrijitorilor ei nu poate fi alta decît cea dintr-o strofă de Barbu: "Ei vor sălta, la drum cu Novalis/ Prin Șvabii verzi țipate în castele/ Să prade tremuratul plaiu de vis/ Prielnic potrivirilor de stele." Stele fără de-a căror atît de anevoioasă ridicare literatura de-atunci și de mai tîrziu pesemne că n-ar mai fi avut cer.
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
fereastră. Fochi conclude: "E clar că poemul lui Coșbuc își află aici doar un punct îndepărtat de plecare." Dar nici ca cum!, îmi vine să spun, poetul nu are a fi apărat, nimeni nu l-ar acuza de a fi prădat cântecul popular. El s-a servit de motivul respectiv, urmându-l îndeaproape, aidoma marilor compozitori (Haydn, Mozart, Bethoven, Verdi) care reiau motive populare (sau la modă la vremea lor) în construcția unor simfonii, concerte, opere. Este exact ceea ce face George
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
mortului, acolo se mișcă nimicul / și secretele lui festinuri, / acolo e prădătorul ce se complace în a fi victimă, e un scandal, azi / iubirea mea a venit la mine și s-a plîns că va muri, niciodată n-a fost / pradă, a fost violatorul. Mi-e scîrbă să pun la lucru limbajul, / scriu, eu, acum, / și nu mai știu cine vorbește în poem".Ori simulează o insciență a scriiturii practicate: "Du-mă și leagă-mă, / soarele meu mort, nu mai pot
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
ale concretului, Dan Lungu are cel mai mult de pierdut. Devenite neinteresante în cercul lor închis, personajele alunecă, nu o dată, pe lângă poveștile care se rostesc în jurul lor. Emblematice sunt tablourile în care fiecare se simte dator să-și deruleze nostalgiile pradă câte unui tenace acces de autism: "SOLDATUL II: Acasă am un vecin care are magnetofon. Un Majak de toată frumusețea. Și o grămadă de benzi. O geantă!! SOLDATUL I: Îmi place să mă afund într-un fotoliu pufos, să mănânc
Antologia provințialului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8112_a_9437]
-
lux și huzur, un plebeian în structura să intimă, așa cum trecutul însuși îl trădează: pirateria era adevărată lui profesie, translata de la experiența marinăreasca umila, la postura despotica (cvasi suprarealista în unele momente). "Hospodarului" trimis de Poartă să "administreze" (recte să prade) o Valahie și așa secătuita, exsangua. Construcția dramatică destul de abila, combină monologul, secvențele statice, cu "scenă istorică" atît de dragă mai tîrziu lui Odobescu și urmașilor săi. Intrigă politică, împletita cu un fir amoros, uneori de scandal sau cu o
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
patrulă. El trebuia să ispășească cinci ani după gratii pentru furt l Lucrătorii Secției Regionale de Poliție Transporturi Timișoara s-au ocupat de un caz de furt, petrecut într-un tren rapid, în timpul staționării în stația C.F.R. Arad. A fost prădat chiar șeful de tren, făptașii luându-i o geantă cu bunuri. S-au întreprins cercetări, făptașii, doi tineri, unul în vârstă de 15 ani, iar celălalt de 19 ani, fiind prinși. Pe numele lor au fost întocmite acte de cercetare
Agenda2006-07-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284751_a_286080]
-
le-o voi spune: mi-am dat seama cât de rău le face sistemul de relații, literare și extraliterare, în care au intrat prin forța lucrurilor, în condițiile transparenței culiselor unei lumi care nu mai păstrează nici o umbră de secret, pradă tuturor zvonurilor și cancanelor. Citindu-i și observându-le interesul, cum să zic, neprecupețit, pentru futilitățile unei lumi, nici mai bună, nici mai rea, în definitiv, decât aceea literară de odinioară, chiar dacă nu mai avem parte de ideologi și de
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]