181 matches
-
terminat apa, s’a spus de către comisarul Botez ca să ieșim În curte, că acolo vom primi apă. Când am ieșit, În loc de apă, s’a tras În noi cu focuri de armă. Foarte mulți evrei au fost omorâți iar cadavrele lor prădate șde cătreț țiganii din târgușor.”67 La sinagogă au sosit după un timp membri ai „comisiei de Înregistrare” a evreilor, În frunte cu Învățătorul Dumitru Atudori XE "Atudori, Dumitru" , care avea și funcția de ajutor de primar, suplinitorul său, Învățătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
din cameră și cu simțul propriu formezi din vârful degetelor mici dune înlăuntru. De pe o tulpină de mușcată se smulg câteva frunze și se taie în formă de cactus. Iscusitul individ meșterește din chibrituri coastele nefericitului cercetător și ale negustorilor prădați. La orizont este plasat, de către omul plin de fantezie, un măr mare și roșu, care reprezintă soarele la apus. Și pe urmă insul adaptabil se face foarte mic, până când se împiedică de făină bolborosind: Apă... apă. Dar de salvat, insul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de 20 km, și aceasta sub ochii Domnului" (Letopisețe III, p. 64). „Este un fapt știut și netăgăduit că popoarele barbare în incursiunile lor prădătoare, nu se mulțumeau a lua cu ele banii, obiectele de preț și turmele locuitorilor țării prădate, dar că o mare parte a prăzii era alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R. Rosetti („Pământul, sătenii și stăpânii"... vol. I, p. 8-9), care confirmă că obiceiul, după cum scrie cronicarul Ureche, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
morală a judecătorului care, adesea, și din motive politice ori de „înrâurire executivă", magistratul - ca judecător unic, era împiedecat „de a împărți nepărtinitor dreptatea". Cartea de ajutor dată de Mihai Racoviță la 1709 Episcopului Sava care a găsit Episcopia „arsă, prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dar care a lipsit la Veneția, a fost determinat de invaziile franceze din 1494 și 1499 și de invazia spaniolă din 150242. În faimoasele cuvinte din Principele lui Machiavelli, Italia s-a pomenit "fără cap, fără ordine, bătută, jefuită, ruptă, prădata, si aflată în ruină sub toate aspectele"43. În unele privințe, aceasta a marcat o revenire la scrierea istoriei în maniera lui Leonardo Bruni. Că și în cazul Bruni, era o istoriografie căreia îi pasă de acțiunea politică și militară
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Iar acțiunea Iliadei tocmai cu aceasta începe: cu o ceartă pentru pradă. Mai exact cu două. În urma împărțelii, lui Agamemnon, căpetenia tuturor aheilor de lângă Troia, îi revenise o captivă, Criseis, fiica preotului lui Apolon, Crises, din cetatea de țărm Crise (prădată tot de Ahile). Sacerdotul Crises vine s-o răscumpere, Agamemnon refuză cu vehemență și urmează un flagel: Apolon, zeul tutelar al Crisei, dezlănțuie în tabăra ahee o molimă cumplită, care durează zece zile. În această situație, Agamemnon cedează, pentru a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în 1917. Încearcă să se afirme ca poet, debutând cu două sonete la „Viața românească”, în 1914, iar în iulie 1916, după ce mai dă alte versuri, publică în foileton în „Capitala” și nuvela Salonul unde se gândește, prefigurând romanul Concina prădată (1939). Renunță temporar la poezie și proză, lăsându-se ispitit de teatru. O revistă teatrală, Halandala, scrisă împreună cu George Bădărău, i-a fost pusă în scenă în 1916, la Iași. Depuse pentru lectură la Teatrul Național din Iași și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
precare și într-un tiraj cvasiconfidențial, la Valle Hermoso, în Editura Cartea Pribegiei a lui Grigore Manoilescu. Dincolo de poezie și teatru, adevărata vocație a lui S. pare să fie proza, caracterizată de rafinament, exotism și romanțiozitate. Romanele Popi și Concina prădată au o tematică erotică, dar scriitorul nu trece niciodată de limita sugerării discrete a relațiilor sexuale, lucrând în filigran, cu o decență firească, fără nimic ostentativ sau deliberat șocant. Din perspectiva erosului, a fost definit drept un „explorator liric al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
grecoaică, regalistă înfocată. Scriind despre Popi, Paul Zarifopol remarca buna „concentrare artistică”, apoi „compoziția armonică”, „echilibrul delicat între plastic și dramatic”, „sobrietatea elegantă”, pentru a conchide că textul se înscrie „la loc bun în inventarul artei narative europene”. Romanul Concina prădată are un substrat satiric, infuzat cu o perfectă artă a voalării, a disimulării, lăsând cititorul să tragă concluzii privind numeroasele personaje din protipendada Iașului de pe la 1910. Din această perspectivă, Concina prădată se înrudește cu Craii de Curtea-Veche, scrierea lui Mateiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
loc bun în inventarul artei narative europene”. Romanul Concina prădată are un substrat satiric, infuzat cu o perfectă artă a voalării, a disimulării, lăsând cititorul să tragă concluzii privind numeroasele personaje din protipendada Iașului de pe la 1910. Din această perspectivă, Concina prădată se înrudește cu Craii de Curtea-Veche, scrierea lui Mateiu I. Caragiale, sondând zonele de promiscuitate ale adulterului oficializat, ale celor care reduc scopul și plăcerea vieții la iubirea fizică. Bunăoară, un magistrat strânge în locuința sa toate femeile de moravuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
romanului. Aventura erotică a lui Vlad, stăpânit de convulsii de gelozie, se aseamănă cu a lui Fred Vasilescu din Patul lui Procust de Camil Petrescu și cu a lui Emanoil Glineanu din Femeia sângelui meu de Mihail Celarianu. Și Concina prădată s-a bucurat de aprecierea criticii, mai cu seamă datorită eleganței stilistice, fiind definită, de pildă, de Mihail Sebastian ca „o carte spumoasă, ironică, scrisă nuanțat, spiritual”, în timp ce Mircea Eliade consideră romanul chiar „un mic cap de operă”. SCRIERI: Popi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
de aprecierea criticii, mai cu seamă datorită eleganței stilistice, fiind definită, de pildă, de Mihail Sebastian ca „o carte spumoasă, ironică, scrisă nuanțat, spiritual”, în timp ce Mircea Eliade consideră romanul chiar „un mic cap de operă”. SCRIERI: Popi, București, 1930; Concina prădată, București, 1939; Magie albă, Valle Hermoso, 1952; ed. îngr. Mihaela Constantinescu, București, 2000; Concina prădată, îngr. și pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1982; Concina prădată. Popi, îngr. și pref. Aureliu Goci, București, 1997. Repere bibliografice: Enric Furtună, „Arta iubirii”, „Lumea”, 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Sebastian ca „o carte spumoasă, ironică, scrisă nuanțat, spiritual”, în timp ce Mircea Eliade consideră romanul chiar „un mic cap de operă”. SCRIERI: Popi, București, 1930; Concina prădată, București, 1939; Magie albă, Valle Hermoso, 1952; ed. îngr. Mihaela Constantinescu, București, 2000; Concina prădată, îngr. și pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1982; Concina prădată. Popi, îngr. și pref. Aureliu Goci, București, 1997. Repere bibliografice: Enric Furtună, „Arta iubirii”, „Lumea”, 1921, 897; Mihail Sevastos, „Mirajul Alpilor”, VR, 1925, 1; G. Spina, Un gânditor fin: Teodor Scorțescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
în timp ce Mircea Eliade consideră romanul chiar „un mic cap de operă”. SCRIERI: Popi, București, 1930; Concina prădată, București, 1939; Magie albă, Valle Hermoso, 1952; ed. îngr. Mihaela Constantinescu, București, 2000; Concina prădată, îngr. și pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1982; Concina prădată. Popi, îngr. și pref. Aureliu Goci, București, 1997. Repere bibliografice: Enric Furtună, „Arta iubirii”, „Lumea”, 1921, 897; Mihail Sevastos, „Mirajul Alpilor”, VR, 1925, 1; G. Spina, Un gânditor fin: Teodor Scorțescu, „Opinia”, 1926, 5 827; D. I. Suchianu, „Popi”, ALA, 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Sebastian, „Cobaiul”, VR, 1938, 5; Cicerone Theodorescu, „Cobaiul”, UVR, 1938, 7; Ion Anestin, „Cobaiul”, TIL, 1938, 326; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, București, 1969, 159-163; Streinu, Pagini, V, 200-204; Mircea Eliade, Un roman 1900, RFR, 1940, 2; Octav Șuluțiu, „Concina prădată”, F, 1940, 3-4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 705, Ist. lit. (1982), 789; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 370-372; Botez, Memorii, II, 107-111; Piru, Ist. lit., 314; Ion Simuț, Proza galantă a lui Teodor Scorțescu, F, 1982, 4; Nicolae Manolescu, „Concina prădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
prădată”, F, 1940, 3-4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 705, Ist. lit. (1982), 789; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 370-372; Botez, Memorii, II, 107-111; Piru, Ist. lit., 314; Ion Simuț, Proza galantă a lui Teodor Scorțescu, F, 1982, 4; Nicolae Manolescu, „Concina prădată”, RL, 1982, 31; Mircea Anghelescu, Un prozator uitat, T, 1983, 2; Teodor Vârgolici, Redescoperirea unui romancier - Teodor Scorțescu, ALA, 1997, 370; Popa, Ist. lit., I, 773; Dicț. scriit. rom., IV, 200-203. T. V., D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
lepădat de călugărie, pentru copiii otrăvitorilor; amenda pentru cel care reține pe țăranul altuia, fură plug, mută hotar pe ascuns, boier ucigaș (uneori), bogatul care seduce o fecioară; confiscarea averii însoțește pedeapsa pentru suduitori și uneltitori ai domniei; despăgubirea valorii prădate; pierderea zestrei pentru soția adulteră; azilul în biserică pentru toate faptele, mai puțin răpitul de femei, adulter, crimă; dezmoștenirea copiilor pentru cei care se împreunează cu animalele; tăierea limbii pentru cei care jură strîmb; moartea prin sabie pentru robul care
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de o bară de fier... Aruncând din când în când câte o privire asupra măcelului, ardeam într-o găleată pagini și fotografii, mistuite deja încet de flăcările mici și fumegoase. Nu mai era nimic de furat în casa noastră deja prădată. Însă, după o săptămână de jafuri, activitatea asta devenea tot mai dezinteresată, aproape artistică, precum supliciul la care fuseseră supuși păunii. Și știam din experiență că percheziția dezinteresată era adesea cea mai primejdioasă... Soldații uciseră și ultima pasăre, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ales pentru o femeie. Iulia și Iuri... Reluarea luptelor a șters în noi remușcările. Orașul a fost bombardat, noi am părăsit casa și am petrecut o zi lungă, fără ieșire, într-unul dintre marile hoteluri ale capitalei, părăsit de occidentali, prădat, reamenajat în cursul lunilor de acalmie și abandonat iarăși. Nădăjduiam să mai putem rămâne în oraș... Se făcuse curat în cameră cu câteva zile în urmă și era ciudat să vedem patul cu așternuturile aranjate și împăturite de o mână
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de creație „Al. Donici” - o construcție deloc elegantă, un fel de cazarmă culturală sovietică, înconjurată de pădure. De la finisarea ei în 1989, casa a fost de câteva ori prădată, vandalizată de refugiații din Transnistria, a fost reparată, apoi din nou prădată și abandonată... Peisajul frumos din împrejurimi mai atenuează într-un fel imaginea de „edificiu decăzut”, cum arată în prezent casa de creație a scriitorilor basarabeni, în ciuda eforturilor de renovare. Tot la Peresecina, mulți dintre scriitorii noștri au devenit proprietari, și-
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Iar acțiunea Iliadei tocmai cu aceasta începe: cu o ceartă pentru pradă. Mai exact cu două. În urma împărțelii, lui Agamemnon, căpetenia tuturor aheilor de lângă Troia, îi revenise o captivă, Criseis, fiica preotului lui Apolon, Crises, din cetatea de țărm Crise (prădată tot de Ahile). Sacerdotul Crises vine s-o răscumpere, Agamemnon refuză cu vehemență și urmează un flagel: Apolon, zeul tutelar al Crisei, dezlănțuie în tabăra ahee o molimă cumplită, care durează zece zile. În această situație, Agamemnon cedează, pentru a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
folosirea personajelor emblematice ale timpului. Demersul alegoric al lui Zola constă în a face din Pariziana Renée incarnarea regimului imperial, viciat, avid de plăceri, fără valori morale și deci condamnat la o dispariție brutală Renée moare în scurtul paragraf final, prădata de soțul și fiul vitreg, lăsând în urmă doar datorii. Nana, o altă alegorie a regimului, putrezește cangrenata de variolă, în momentul în care Franța declară război Prusiei, în 1870. Zola încearcă să pătrundă misterul Parizienei, căutându-l în natură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
violente de la Galați, desfășurate În 1859 (de Paște) și În 1868 (de Yom Kippur), sunt cazuri simptomatice : au fost Înregistrați morți și răniți, au fost distruse și jefuite câteva sinagogi, au fost arse sulurile Legii, au fost devastate casele și prădate prăvăliile, iar autoritățile, În loc să-i pedepsească pe instigatori, i-au arestat pe evrei. Bancherul Rothschild Însuși a intervenit pe lângă Alexandru Cuza Vodă, cerând protecție pentru evreii din Galați <endnote id="(743, p. 47)"/>. Îngrozit de aceste evenimente și neștiind ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
publicat În Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți vulnerați și bătuți, casele hebreilor toate violate și prădate. Două sinagogi [au fost] sparte și despuiate, vasele cultului, Legea sau Tora călcate În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă la copii În Englitera, nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii Începură a deveni oameni, nici Însuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor, le indicau răzvrătiților casele În care aceștia locuiau. Evreii s-au trezit complet abandonați În fața maselor isterizate. Urmările au fost pe măsură : circa 50 de morți, sute de răniți grav, 800 de case și 600 de prăvălii distruse și prădate etc. <endnote id=" (254, pp. 56-61)"/>. Mai mulți scriitori ruși (printre care Lev Tolstoi și Maxim Gorki) au adoptat o poziție vehementă Împotriva celor responsabili de producerea pogromului. Poemul Orașul măcelului, devenit celebru În rândul comunităților evreiești din estul Europei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]