302 matches
-
Orpheum. După părerea multora, ar fi trebuit să continue a fi o echipă de revistă mult mai mult timp decât au făcut-o în realitate. Dar Bessie avea ideile ei. Nu numai că posedase întotdeauna aptitudinea de a prevedea întâmplări prăpăstioase - dar în 1925, când se terminase cu două spectacole pe zi, Bessie, ca mamă și ca dansatoare, se opusese categoric la patru spectacole pe zi pentru marile, noile, mereu crescândele palate de cinema-cu-revistă; însă mai important e faptul că, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
n-aveți experiență; experiența îți dă al șaselea simț, era prin ’30-’32 când am presimțit războiul, cum presimt șobolanii cutremurul de pământ. - Nu vă uitați, întrerupse glumind doamna Pavel de-alături, prin ușa deschisă a bucătăriei, așa este el, prăpăstios. Ce-a fost, a fost, și gata, bine c-ați scăpat; ce putem face? După dânsul, de tânăr de când îl știu, vine sfârșitul lumii în fiecare zi. Îmi pare rău că nu e și Marga; i-am telefonat și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
convingerea că, spre deosebire de vremurile dinainte, sunt egali cu conducătorii lor pentru că le spun „tovarăși”, fără să-și dea seama că sunt doar pioni pe o mare tablă de șah, la discreția acestora, că libertățile lor fundamentale nu mai există. - Sunteți prăpăstios, domnule judecător. Eu nu-mi prea bat capul cu de-astea, nici nu despic firu-n patru. Oamenii sunt oameni peste tot, așa ne-a făcut Dumnezeu; amestec de bine și rău. Ce să-i faci? - Sunteți fericită dacă vedeți viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
adâncă. Deodată, la marginea văzduhului au apărut grămezi de nori posomorâți. Cerul s-a acoperit cu o perdea întunecată. Discul alb, de lumină topită, se rătăci prin întuneric. Primele picături de ploaie stropiră pământul înfierbântat. Un ropot vesti apoi apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. Furtuna se dezlănțui. Viforul șuiera, gemea și urla. Văzduhul clocotea sub descărcările tunetelor. Șuvoaiele umflate se izbeau de maluri. Pădurea gemea de șuieratul puternic al vântului. Animalele se adăposteau care ncotro. Era îngrozitor! După o vreme, urletele
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
De la romantici încoace se bucură de mult prestigiu văicăreala și ceea ce atât de nimerit numește T. Mazilu „ipocrizia disperării”. La vie me fut infligée, această frază cabotină a lui Chateaubriand a făcut carieră și a încurajat un bovarism al dezolării, prăpăstios și cobitor, pe care unii naivi îl cred tragic. Pentru Alain fericirea nu e o himeră, închipuită din apetiturile compensatorii ale insatisfacției. Ea e discernabilă și accesibilă în cotidian, dar pretinde simțul realului, curajul deciziei, într-un cuvânt asumarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cade de pe bancă și se chircește. FRATELE LUI MARIEDL: Aoleu, firește că tatäl s-a înnecat din nou cu subumana poșircă. Alcoolul societății umane l-a secătuit din nou pe tata. TATĂL LUI MARIEDL: Preaomeneasca prăpastie, o moștenire atât de prăpăstioasă, țapănă, tot mai țapănă, din ce în ce mai țapănă, totul bolborosește în mine tot mai țapăn prin sosul meu omenesc interior. MARIEDL: Ia zii tată cum ai venit tu numai cu tine însuți după ce abia fuseseși operat de viață, cum te-ai cărat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din denunțări ale abominabilului Marcion, acest eretic „mai respingător decît scitul, mai rătăcit decît amaxobianul, mai neomenos decît masagetul, mai ultragiant decît amazoana, mai Întunecos decît norii, mai rece ca iarna, mai șubred ca gheața, mai perfid decît Histerul, mai prăpăstios decît Caucazul”6. Nu putem aștepta de la Tertulian o refutatio cum este cea scrisă În aceeași perioadă de Ipolit, culegător conștiincios de doctrine eretice, reproduse de multe ori cuvînt cu cuvînt. Informațiile relevante sînt puține și, chiar dacă sînt probabil demne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl prezintă sunt agresive: "Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate, acoperite cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci care coborau prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este descris. Amintește, că și Isus a iubit mult măgarii, încât pe unul dintre ei a intrat călare în Ierusalim pentru ultima oară. Măgarul, continuă Cardinalul, are multe calități: e modest, merge încet, dar cu pas sigur; merge pe drumuri prăpăstioase și inaccesibile. Ceea ce ne lipsește astăzi, observă Cardinalul, sunt măgarii de pe cărările mici, unde putem să ne în-tâlnim cu adevărat. Mai observă că, astăzi, alergăm prea repede, încât de-abia ne încrucișăm pe drumuri, nici măcar nu ne atingem în treacăt
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu formele Părîngul, Paringul, accentul fluctuînd (cînd pe prima, cînd pe a doua silabă). Într-un dicționar mai vechi apare și o movilă din Mehedinți numită Părînga. A fost propus ca etimon și apelativul vechi grecesc pharang, „stîncă sau munte prăpăstios; văgăună în munte sau în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stîncă sau munte prăpăstios; văgăună în munte sau în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc toponimele Groapa Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc. Au fost făcute apropieri de unele apelative din Italia de sud: farango, farancu, varanku, varranca, barranku, barancu, vrancu etc., toate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dedus din sau asociat cu alte nume de locuri. Apropo de Ruptura, evident că numele nu are nimic jignitor, ci rezultă din toponimizarea entopicului ruptură „pădure doborîtă de furtună“, „adîncitură lăsată de apă“, „adîncitură mai largă cu surpături“, „vale îngustă, prăpăstioasă, fără apă“, „ruptură, de teren pe care vine apa din ploi“, „coastă care se prăvălește, se surpă“ etc. Toponimul Ruptura numește alte optsprezece obiecte geografice potrivit Dicționarul geografic din 2008-2009 (și probabil mult mai multe topice mărunte, neîncadrabile într-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul proiectat în cosmos al acestui sentiment de singurătate și de înstrăinare; iar doina, cu nesfârșitele ei inflexiuni melodice și cu pătrunzătoarele-i nuanțe cromatice de o prăpăstioasă melancolie, nu e altceva decât sublimarea muzicală a distanței. Doina e strâns legată de mitul ciobanului din lună și nu putem înțelege toată adâncimea ei afectivă decât considerând-o în complexul acestui simbol cosmic al singurătății și al înstrăinării. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe, după această descriere, care e suprema piatră de încercare a oricărui geniu artistic, Luceafărul, restabilit în nemurire, privește în jos, în adâncul prăpăstios al lumii pământene, la scena celor doi îndrăgostiți, înlănțuiți în pasiunea muritoare. Ce mici trebuie să apară din zenitul spiritual marile noastre pasiuni, în uraganele cărora gustul cald al vieții se amestecă atât de fatal cu gustul înghețat al morții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători, care aduc rodirea și îmbelșugarea, și tot pe dânșii iau naștere grindina și ploile prăpăstioase, ce respândesc pustiirea și sărăcia. Natura ascultă de propriile ei legi, fără a căuta dacă ele priesc sau fac rău omenirii, și acest rol nepăsător față cu omul, natura îl îndeplinește atât în viața de toate zilele cât și în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care însă fusese plăsmuită de împăratul roman, serbează un triumf îndoit asupra Quazilor și a Dacilor, iar pentru Sarmați depune o cunună de laur în templul lui Jupiter Capitolinus. Cât de grabnic fusese norocul Dacilor la suiș, mai iute si prăpăstios fu el la coborâș; căci pe când Decebal credea că și-a ajuns ținta, de a dobândi un răgaz în răstimpul căruia să poată a se pregăti pentru luptă hotărâtoare, se suie tocmai pe tronul Romei marele împărat Traian, care trebuia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de viță romană ! Înainte de a pleca din Roma, Traian puse să se taie un drum în stâncile ce lungesc malul drept al Dunării, de la Porțile de Fier în sus până la o îndepărtare de vreo sută de kilometri, cât ține malul prăpăstios al Dunării. Acest drum, nu prea lat, mai mult un soi de cărare, era menit a înlesni tragerea de pe mal a șăicelor și batelurilor cu proviziuni, pe care Traian era să le transpoarte pe Dunăre în sus, din Moesia către
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spune: Dacă însă vreun rege barbar, în nebunia lui, ar merge atât de departe încât să-și atragă mânia și răzbunarea ta, într-adevăr ! acela chiar dacă ar fi apărat prin interpunerea unei mări sau prin fluvii colosale sau prin munți prăpăstioși, s-ar vedea atât de curând plecat sub curajul tău de erou, încât ar crede că munții s-au cufundat, fluviile au secat, marea a fost înghițită și că însuși pământul, nu flotele noastre s-au apropiat de el. Pare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fenomenalitate de stereotipuri pitorești. Inclusă en abîme în roman, piesa O feerie bizantină (certificatul de noblețe al orașului) ilustrează foarte bine mania bizantină a stereotipiei hilare. Printre personajele aduse în scenă apar trei Theodocte, două Rhodomnee, crainicul vesel și cel prăpăstios, un Procopius din Cesareea lăudător și altul bârfitor al lui Iustinian și al Theodorei, poetul Theodor Prodromul cel cu idei înalte și altul cu idei joase și veninoase ș.a. Înzestrați cu o abilitate neobișnuită de „a proceda sumar și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
e Îndurerată de eventuala ruptură, dar și de acuzele neîntemeiate rostite la mânie de către amant. Pentru ea despărțirea de Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
îl mustră cu oarecare vehemență, îi spune că îi lipsește mila, că nu e fiul lui Peleu și al Tetidei (amândoi ființe pline de îndurare, cum am arătat), ci că s-a născut din „marea cea verde și din stânci prăpăstioase“, 85 atât este de crâncen și de crud, și se roagă zeilor să nu fie cuprins niciodată de o mânie atât de necruțătoare ca aceea a prietenului său. Se simte aici, la acest aspru războinic, amintirea unei vechi suferințe. Iar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
atenție sau importanță, pri‑ vindu‑le comparativ cu liniștea și fericirea veșnică a drep‑ tului. „Spune‑mi - Întreabă Sfântul Ioan Gură de Aur -, te rog : dacă cineva ar fi chemat de Împăratul ca să se ducă la palat prin niște drumuri prăpăstioase, și În același timp ar trece prin mijlocul orașului pe drumuri bune și frumoase și un condamnat la moarte, pe care din acești doi ai ferici tu ? Pe care l‑ai jeli ? Oare nu pe cel ce călătorește pe drumul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de milioane de euro de la un producător de produse pentru bărbierit, urmînd să stea cinci ani ras pe cap. Ban la ban trage și prostia la prostie. Numai slabii de înger vorbesc despre sfîrșitul lumii, dar cum să nu devii prăpăstios și apocaliptic atunci cînd afli cît bănet se va înghesui în conturile lui Beckham cu condiția ca acesta să-și etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
i-au dispărut Diavolului, iar în schimbul acestora apar travestiurile precum atunci cand diavolul i-a infățișarea curteanului de o ingeniozitatea neîntrecută cu puteri excepționale. Caracterul său rezultă dintr-o voință oarbă îmbrăcat în atribute aproape umane, dar și cu unele taine prăpăstioase specifice diavolului goethean. Figura mefistofelica e de o complexitate uluitoare ce poate întrece cu mult pe cea a lui Faust. O primă trăsătura ne apare în pasajul Prolog în cer. Aici ni se evidențiază indulgența pe care Dumnezeu i-o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li se par suficiente pentru a presimți sinuciderea. Margareta cu piedica trasă. Dacă am comis un poem valabil sau doar unul prăpăstios. Prezentul etern Oprește-te, clipă! Goethe VÎntul are de obicei sincope. Bate neregulat. Își schimbă cînd direcția, cînd viteza și intensitatea. CÎnd se oprește brusc. Printre spectacolele pe care le oferă, cele mai atrăgătoare sînt momentele cînd ridică și Întoarce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]