4,025 matches
-
vor rămâne suspendați, prinși în capcana căderii spre lume. Fugeam amândoi, evadați din propriile noastre vieți, hipnotizați de lună și de dor prea nebuni ca să fim oameni, prea nebuni când deveneam zei. Mă prăbușeam în ochii tăi ca-n două prăpăstii de fiecare dată când îmi spuneai cu teamă că scara asta nu duce nicăieri, „căci e prea înaltă, prea verticală, iubito, iar infinitul nu poate fi un punct de sprijin”. Cădeam în ochiul tău drept, prin irisul întunecat, într-o
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
dacă ea era cu ei. Dar nu ar mai fi putut duce acea viață de coșmar, pentru nimic în lume. În plus, în afară de compătimire, nu avea nici un fel de alt sentimente pentru Nicolae. - Tu ai lăsat să se creeze această prăpastie între noi! Ți-au lipsit tandrețea, căldura, înțelegerea, mă voiai pur si simplu lângă tine, să te însoțesc, să te slugăresc. Dacă nu te schimbi, vei ajunge un om singur și ar fi păcat să-ți trăiește viața așa. S-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464026104.html [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
însă, nori negri și amenințători se ivesc pe cerul cel lăuntric și un vânt vrășmaș vrea să mă învăluie... Atunci cu spaimă, inima-mi rostește: „Al Tău sunt eu, mântuiește-mă!”. Când piciorul șovăie și este amenințat cu alunecarea în prăpastie, un strigăt de ajutor izbucnește: „Al Tău sunt eu, mântuiește-mă!”. Când vrășmașul îmi dă târcoale, să mă înghită, inima înfricoșată caută pe Domnul: „Al Tău sunt eu, mântuiește-mă!” Și așa, adeseori: în chilie, la biserică, la lucru, la
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
dobândite de Augustina, preocupați cum sunt, fiecare de propriile trăiri și interese. Se împarte agheasma dintr-un butoi pântecos. Festival în regulă. Cu popor, cu adunătura - gloata amorfa - în concepția Mărținei - care, din spirit gregar, s-ar duce și-n prăpastii, dacă vreunul le-ar arată drumul. Așteaptă dezlegarea la prescuri și sarmale, căci, nu-i așa, azi se dă de pomană pentru toată lumea. Fumul din cădelnița se ridică și se împrăștie în patru vânturi. Doamne miluiește! - de 12 ori, inca
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
nimeni și el era acum numai al ei. Ștefan devenise pentru ea o obsesie. I se întipărise în minte că ea îi aparține din clipa când i-a salvat viața. Dacă atunci când a zburat cu mașina peste parapet direct în prăpastie nu era el, acum ea nu mai exista, deci este a lui. Este a lui așa cum și el este în această seară, numai al ei. Cum erau îmbrățișați, nu știa nici ea cum nu știa nici Ștefan, că în discotecă
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
tânăra dispăru în noapte, așa cum și apăruse, ca o nălucă. Nu-și termină bine gândurile când văzu la prima buclă în apropiere de Timiș cum zidul de protecție este rupt și lumea adunată pe marginea șoselei se bulucea privind în prăpastie. A presupus că tânăra a ajuns înainte de vreme la capătul cursei. Deci până aici a reușit să ajungă. A tras imediat mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814245.html [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
victimei masca de oxigen apoi au ridicat-o cu grijă și transportat-o cu o targă purtată de toți cei coborâți în râpă. Mașina salvării cu sirenele pornite plecă în trombă spre Brașov. Pompierii au rămas să stingă focul din prăpastie. I-a ajutat și ploaia care nu contenea să cadă. Revenit lângă mașina sa, constată că are răni pe brațe și că este plin de nămol și frunze ude pe pantofi și pantaloni, întreaga îmbrăcăminte fiindu-i compromisă. Se va
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814245.html [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
să-și dea seama dacă era frumoasă sau nu, însă era convins că nu putea fi urâtă. Și era o copilă atât de suplă și atât de ușoară în brațele lui! Un pui rănit de lebădă căzut în urâțenia unei prăpăstii de munte, pe un timp ploios de iunie. Își propuse ca după terminarea afacerilor din Poiană să caute fata la Spitalul de Urgență din Brașov. Va găsi el unde a fost dusă. Măcar să știe dacă este în afara oricărui pericol. Chiar dacă
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814245.html [Corola-blog/BlogPost/360071_a_361400]
-
ORICÂND... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Chiar și-ntre lumi, cu gându-s tot la tine. Ce dacă-n juru-mi umbrele roiesc Și zdrențuiesc seninul pe coline. Cu un surâs prăpăstii îmblânzesc Și-mi leg de vântul stărilor o clipă Care-nspre cerul tău mă va purta Să-ți fiu aripă, să îmi fi aripă În zborul către soare... Vor conta Nuanțele de ger din ochii serii Dar nu-ntr-atât cât
AICI, ACOLO, ORIUNDE, ORICÂND... de AURA POPA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1396355395.html [Corola-blog/BlogPost/354117_a_355446]
-
a lumii înspăimântă, zguduie, devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
înspăimântă, zguduie, devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de dr. ing.
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de dr. ing. Emil Vamanu
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de dr. ing. Emil Vamanu, lucrări științifice, interviuri, activități școlare și cu tineretul etc. sunt vorbitoare despre
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
e reprezentată în primul rând, astăzi, de Majestatea Sa Regele Mihai I”. „Timp de 66 de ani, voința politică a fost impusă ca voință națională. Timp de 66 de ani, între voința națională și voința politică s-a adâncit o prăpastie. E timpul ca voința națională să lucreze pentru împlinirea singurului scop care a adus România între cele mai civilizate și prospere țări din Europa: restaurarea monarhiei. «Prin grație divină și voința poporului». Nu la momentul potrivit, nu mâine, nu în
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
angoasă rece, mă paraliză de-a dreptul, din creștet până în tălpi. -- Vedeți ceva? -- Nu mai striga, îmi șopti glasul Marei lângă umărul drept, glasurile sunt propagate în mod înșelător de ceață și nu vreau să riscăm să ajungem în vreo prăpastie! Prăpastie? Am prins-o de mână, chipurile să o ajut la drum. O, vai! Dacă scap din asta, jur că merg la biserică să aprind o lumânare! Prin negura deasă, păreau să se audă glasuri din mai multe direcții. Îmi
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
rece, mă paraliză de-a dreptul, din creștet până în tălpi. -- Vedeți ceva? -- Nu mai striga, îmi șopti glasul Marei lângă umărul drept, glasurile sunt propagate în mod înșelător de ceață și nu vreau să riscăm să ajungem în vreo prăpastie! Prăpastie? Am prins-o de mână, chipurile să o ajut la drum. O, vai! Dacă scap din asta, jur că merg la biserică să aprind o lumânare! Prin negura deasă, păreau să se audă glasuri din mai multe direcții. Îmi priveam
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
anunță Mara. -- De ce, Doamne iartă-mă? -- Pentru că nu mai văd chiar nimic și nu vreau să ne pun în pericol. -- Acum mă sperii! -- Nu te speria, ești cu mine! Și ea ce era? Capră neagră în stare să sară peste prăpăstii? Îmi venea să urlu! Cine m-o fi pus să umblu pe munți, prin ceață, după fuste? Doar are balta pește destul, nu e nevoie să mergi până în Honolulu după el! Umezeala și frigul începură să mă irite mai mult
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
sociale și anturaje formale. Și tot ea se întreabă, puțin mai încolo: „De ce să aspir la fericire?” Răspunsul pare dur, dacă nu ar fi de o sinceritate tulburătoare : „Aici, pe pământ, vreau să trăiesc pe muchie de cuțit, pe marginea prăpastiei, periculos, intens, incitant, complet, să ard pe dinăuntru cu o flacără vie și contagioasă, să pot fi, după caz, tristă, veselă, melancolică, plină de energie, supărată, exuberantă, entuziastă, amărâtă,...Ei, bine, da, asta vreau să fiu, să am dreptul de
DREPTUL LA NEFERICIRE DE LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1444802997.html [Corola-blog/BlogPost/379843_a_381172]
-
țăranului român până către sfârșit de secol XX, cu toată strădania Bisericii de a-l inocula. Dincolo de tejgheaua-hotar, Tușa Anuța zâmbea. Poate pentru că mă vedea fericit precum un copil, poate pentru că își visase mama. Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
stâng, pe pomete. Și după ochii, catifelați și blânzi, ochi de căprior. Orice s-ar spune, ochii nu se schimbă o dată cu vârsta. Poate doar ei rămân neschimbați în degringolada vieții. Orișicât, îl iubisem vreme de zece ani iar apoi o prăpastie de pește treizeci, un imens deșert pe care l-am străbătut, uneori gândindu-mă la el, alteori uitând cu desăvârșire că-mi marcase în mod covârșitor existența. Bineînțeles că nu i-am spus niciodată. Lucrăm împreună, în aceeași clădire de pe
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dragoste_veche_tableta_cezarina_ada_cezarina_adamescu_1351327898.html [Corola-blog/BlogPost/346541_a_347870]
-
mimat un scuipat pentru că el e ucigașul tatălui meu, lăsîndu-mă orfan cu pe cei 9 frați ai mei, toți sub 18 ani. Acest Teodor Șușman a ucis în mod bestial trei oameni, ale căror cadavre le-a aruncat în niște prăpăstii ale Munților Apuseni, unde n-au fost pînă astăzi găsite de nimeni. Sînt niște morți fără morminte. Ucigașul lor a fost dezgropat și i se pregătește un mormînt creștinesc, zice-se, deși acest om numai creștin n-a fost (cînd
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
morții s-a apropiat au putut să o înfrunte cu ajutorul Bunului Dumnezeu.” În cartea sa, Părinți și copii scriitorul rus Ivan Turgheniev a pus următoarele cuvinte în gura unui personaj: ,,Viața fiecărui om atârnă de un fir de păr, o prăpastie fără fund i se poate căsca la picioare în orice clipă, iar el își mai născocește și singur tot soiul de neplăceri și își otrăvește singur existența.” ,, Cum se îndură un tată de copiii lui, așa se îndură Domnul de
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1480245731.html [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
număr de telefon să poată anunța părinții ori instituția al cărei angajat era omul... Ei au făcut asta abia a doua zi, aproape de prânz... Și telefonul? Unde s-a pierdut telefonul? Au scotocit mulți oameni zona... din șosea până în fundul prăpastiei... Să-l fi însușit vreunul din oamenii care au văzut mașina răsturnându-se? Să-l fi făcut „proprietate personală” vreun lucrător de poliție ori de la pompieri? Absurd! Oamenii aceștia au destul suflet, mai ales în situații tragice ca aceasta”, aprecia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]