111 matches
-
-și găsească femei și în Atlantida. Nu le purta de grijă. - În Atlantida, stăpâne, nu vor putea să aibă decât tot roabe. Iar Atlantida are roabe puține, și de acea nu are robi destui. - Vrei să spui că nu-i prăsim de-ajuns?... Poate că ai dreptate.. Preotul Tefnaht surâse lăuntric, pricepând ușor tot jocul isteț al sclavului, care avea și dreptate, chiar dacă urmărea cu totul altceva. Și îl mai încîntă și gândul că i se va putea împotrivi încă o dată
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ești zeul și stăpânul nostru! Mai bine ucide-mă decât să mă desparți de omul acesta care se numește Mai-Baka!" Așa a spus Ntombi. Iar căpetenia a râs și nu ne-a despărțit. A zis așa: Dacă vă iubiți, vă prăsiți mai bine și vă vând cu preț bun!" Dar pe Valukaga l-au luat alții și nu l-am mai văzut. Căpetenia ne-a vândut unui negustor de piei de leopard. Negustorul a aflat că sunt arcaș iscusit și m-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de zgardă pe animalul dement care chelălăie. Claire Începe să râdă, un hihăit strident ca de cal. Câinele ăla e un poponar de rahat, Înjur eu, arătând spre ticălos. Hector are tupeul de rahat să pară indignat. — Câinele ăla a prăsit mai mulți cățeluși campioni decât ai halit tu mâncare caldă la cină, bodogăne el. Pur și simplu Îi place de tine. — Și mie Îmi place de tine Hector, da nu-mi vine nici cât hău să te fut. Câinelăstai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
unghie din serviciul public ce li se încredințează. Oare s-ar întîmpla turburare în timpul războiului? Desigur că nu. E drept că această liniște ar fi cumpărată cu dezordinea financiară, cu destrăbălarea administrativă, cu o mulțime de rele cari s-ar prăsi și înrădăcina repede în vechea societate germană, dar turburări nu s-ar întîmpla, tocmai pentru că elementele nesănătoase, revoluționare, ar fi la guvern. Iar daca în Franța ar fi, în același caz ipotetic, la Ministeriul de Interne d. Rochefort la Justiție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Berlin; asta ar fi fost opinia noastră statornică, nestrămutată, dacă am mai trăi în vechea Românie, cu organizația ei de bresle, cu solidaritatea de interese, cu obiceiurile ei drepte, cu datinele ei naționale. Dar din acea epocă încoace s-au prăsit în țara noastră, împreună cu ideile demagogice, și reprezentanții acestor idei, s-au prăsit soiul de oameni fără pic de simț istoric, cari au stricat tot rândul și tot bunul trai din țara aceasta, s-au prăsit secta roșie, care nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în vechea Românie, cu organizația ei de bresle, cu solidaritatea de interese, cu obiceiurile ei drepte, cu datinele ei naționale. Dar din acea epocă încoace s-au prăsit în țara noastră, împreună cu ideile demagogice, și reprezentanții acestor idei, s-au prăsit soiul de oameni fără pic de simț istoric, cari au stricat tot rândul și tot bunul trai din țara aceasta, s-au prăsit secta roșie, care nu dă-ndărăt nici înaintea crimei, secta în mijlocul căreia ignoranța și smintirea sânt titluri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
epocă încoace s-au prăsit în țara noastră, împreună cu ideile demagogice, și reprezentanții acestor idei, s-au prăsit soiul de oameni fără pic de simț istoric, cari au stricat tot rândul și tot bunul trai din țara aceasta, s-au prăsit secta roșie, care nu dă-ndărăt nici înaintea crimei, secta în mijlocul căreia ignoranța și smintirea sânt titluri de recomandație, trădarea de Domn un merit răsplătit cu recompense naționale, revolta și răsturnarea un brevet, un privilegiu pentru a deveni om mare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbească spre mulțumirea românilor despre Ștefan, Mihai și Mircea și poate să se însărcineze cu lauda marilor fapte ce chiar nici nu sunt încă cu totul îndeplinite, atunci ne apucă deznădăjduirea și, îngroziți, ne gândim că viermii nu se pot prăsi decât acolo unde e ceva putred. Dacă luptăm, lupta nu e împrotiva d-lui Frederic Dame, ci împrotiva curentului bolnăvicios în virtutea căruia niște scrieri de felul Oștenilor români pot să fie gustate. Lupta e poate zadarnică; dar în sfârșit, ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile decatu a muri pentru patria" (Bărnuțiu, 1870, p. 183). Educația patriotică, în concepția lui Bărnuțiu, este imperativ să prăsească spiritul sacrificial în conștiința copiilor, devotamentul lor pentru patrie și venerația lor pioasă pentru pământul natal (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Pedagogia românismului presupune necesarmente și educația militară a tineretului: "educatiunea are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu patru clase primare; de aci directori de servicii ce abia se știu iscăli. În toate ramurile vieții intelectuale și a statului, în toate încheieturile organice ale națiunei s-a încuibat paraziți; tocmai centrele organice sunt cuiburile în cari se prăsesc și se înmulțesc. Dar asta n-ar fi nimic. Existența tuturor acestor oameni costă bani; banii sunt munca cuiva. Precum însă aproape singurul producător în țara noastră e țăranul, trei din patru părți a poporului, susținerea întregei xenocrații se traduce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile decatu a muri pentru patria" (Bărnuțiu, 1870, p. 183). Educația patriotică, în concepția lui Bărnuțiu, este imperativ să prăsească spiritul sacrificial în conștiința copiilor, devotamentul lor pentru patrie și venerația lor pioasă pentru pământul natal (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Pedagogia românismului presupune necesarmente și educația militară a tineretului: "educatiunea are se cresca in fiacare alumnu seau invetiacelu si unu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcut canale și diguri mici, precum și canale de evacuare, fixat și strîns vane, refăcut și întreținut digulete, despotmolit canale; introducerea și evacuarea apei în orezarii; săpat cu cazmaua colțurile parcelelor, pregătirea terenului pentru însămînțarea orezului în uscat și în apă. - Prăsit pe rînd, între rînduri și peste tot în cîmp, sere, plantații și pepiniere cu planetul, săpăliga sau sapă; deschis rigole în solarii și sere. - Confecționat panouri pentru solarii, fixat panouri sau folii de polietilena, întins sîrmele de susținere. - Tratat și
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
pentru îngrijirea scroafelor lactante. - Tăiat, legat și capitat coceni cu mijloace mecanice, capitat fînuri cu mijloace mecanice. - Tocat mecanic din mers concomitent cu balotatul furajelor grosiere; adunat mecanic baloți. - Încărcat cu motostivuitor. - Executat drenuri absorbante, cîrtita pe panta. - Lucrări de prăsit cu freze și cultivatoare în cultura mare și legumicultura. - Lucrări de sortat produse agricole, de recoltat produse agricole cu mașini de complexitate medie : FZB, E-649, KKP-1,8, TLZV-4, E-301, LKV-4 Ț, ERT-5, Z-609, JSK-2,1, MRS-3, MSC-1, MSC-2
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
ai făcut că i-ai luat muierea, că văru’ Radu se înțelegea mai bine cu Mahomed al II-lea. Dar atunci, Mărite Domn, ai luat din Valahia și vreo 17000 de țigani, de-și zîc rromi acum, că s-au prăsit din cetatea Sucevii până la Roman și Covurlui. De-au ajuns țâganii domni din ceia mari și-n cetatea lui Bucur. Că spunea Dumitru Sechelariu, boier mare dîn Bacău: “Moldova-i a mea, Băsăscule!” Ce nici Măria Ta n-ai îndrăznit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Se opuneau și convertirii celor netăiați împrejur la iudaism pe motiv că se pierde puritatea neamului ales de Iahwe, dar citind Tora vezi că ei erau un amestec de seminții care s-au perindat prin acele locuri și s-au prăsit prin încrucișări mai mult decît deocheate. În limba română cuvîntul fariseu are sensul de lichea, ipocrit, mincinos, fățarnic și voi arăta mai încolo de ce are la noi această semantică. După descoperirea manuscriselor de la Qumran, s-a făcut multă lumină în ceea ce privește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și în toate! Gugumanii pricepuți în plăsmuiri ne spun că indo-europenii, adică neamul aryas ar fi venit din India prin secolele XVlll-XVll î.e.n. și ar fi populat toată Europa, tot lăsînd la fiecare popas cîte o clocitoare de unde s-au prăsit neamurile omenești. Deși au cunoscut textele sanscrite încă de la mijlocul secolului XlX, acești falsificatori care au născocit indoeuropenismul, o țin tot sus și tare pentru că orice minciună nu are moarte dacă este repetată la infinit. Săracii aryas, nici nu au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nespusă, fiindcă, neauzind bine, nu s-a dat în lături la trecerea auto-ului militar și răspunsese energic mojiciei lor. În casă la mama, soldații au vândut mobilele și s-au mutat cu paturile în curte, atâția păduchi de lemn prăsiseră. Doamna Zincuța Manu avea de vecin pe col. Pfeiler, care locuia în casele Lukasiewicz; acesta i-a bătut copiii și i-a împușcat cei doi câini din curte, fiindcă făceau prea mult zgomot. Zincuța l-a fotografiat despuiat pe balconul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copiii de giaba la altoi, nu le mergea în pământul ala rău, nu creștiau și să umpliau de mușchi. Dacă a văzut popa, președintele scolii, că nu merge au vândut grădina în sat între Rosalim Cânduleț și Aurel Șolomon, unde prăsiam altoi și școala le vindea în fiecare primăvară altoite cu fel de fel de soiuri. Pe timpurile alea se punea mare preț pe pomi și aducea și un câștig frumos pe pomi altoiți. Nu știu de ce n-au cerut iei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vărul meu, Serghei Nabokov, care s-a născut la Batovo În La Chambre du Revenant Își imagina o stafie convențională, iar eu Îi Împărtășeam preceptorului sau guvernantei mele bănuiala că un străin misterios a fost găsit spânzurat de plopul care prăsea o specie rară de fluturi. Este firesc ca pentru țăranii locali RÎleev să fi fost pur și simplu „Spânzuratul“ (poveșenîi sau viselnik); dar În familiile de la conac, un straniu tabu Îi Împiedica pare-se pe părinți să identifice stafia, În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și a cărui falncă și-a accentuat cuta regală când și-a coborât privirea Într-o parte, spre sfioasa inserare a florii. Multicolorii fluturi Oak Eggars care căutau hrană printre tufișuri erau total deosebiți de ai noștri (care oricum nu prăseau pe stejari) și aici specia Speckled Woods nu mișuna prin pădure, ci prin gardurile vii și avea pete roșiatice, și nu gălbui. Cleopatra, un fluture Brimstone galben-citron cu portocaliu, cu o Înfățișare tropicală, care bătea languros din aripi prin grădini
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o familie de douăsprezece persoane. A fost cam greu. Am facut patru clase primare. Atât. Pe când eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne învață cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prăsit la alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
copiii mere, bomboane, zahăr pătrațele și nuci. N-o s-o uit niciodată. Eu crescusem mai mare și eram de ajutor la creșterea fraților mei mai mici. Vară mergeam la muncă câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne întreceam la prăsit. Tata mereu cântă cântece duioase. Ele se numeau: Iisuse călător, Cruce sfântă, părăsita, Pasăre măiastra, Pe drum cu spini încununat, Blândul Pastor și altele. El cântă și lacrima de duioșia cuvintelor care-L înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
prin câmpi, șoseaua!... D. CIUREZU Originalitatea poeziilor lui D. Ciurezu stă în interpretarea haiducismului printr-un simț de sine viguros și optimist: De câte ori trec sara prin colnic Spre Golul-Drincii-n sus, la răgălii, Se vânzolesc în mine patimi vii Și pe prăsea strâng pumnul meu voinic. Chiotele și gesturile vitejești din poezia populară, convenționale acolo, sunt dezvoltate plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung pe brâu, se pierde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt custura până în prăsea/ și fiecare strop de sânge scânteia” ș.a.m.d.). Sunt mărturisite afinități și cu Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine, E. A. Poe, iar din lirica autohtonă pot fi percepute influențe care trimit la Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat și mai
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
perioada de desfășurare a campaniilor agricole toți locuitorii apți de muncă din sate și comune, inclusiv cei care lucrează în industrie, construcții, comerț sau alte activități, specialiștii de orice profil și membrii lor de familie sunt obligați să participe la prăsit și alte lucrări de întreținere a culturilor de recoltare, transport și depozitare a produselor, lucrări de irigații, desecării, eliminarea excesului de umiditate, curățirea și îmbunătățirea pășunilor și fânețelor naturale și alte asemenea acțiuni, potrivit programelor de lucru aprobate. ... (3) Persoanele
LEGE nr. 1 din 6 aprilie 1982 a retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152500_a_153829]