2,533 matches
-
Fiindcă, sînt sigur de asta, scriu cu mîna! Am momente în care aș cumpăra mii de chiloți de damă și i-aș dărui, umil, la colț de stradă! Fetișism? O, nu, e un vis de-al meu să deschid o prăvălie de lenjerie intimă feminină, într-un orășel de provincie, într-o piațetă obscură, cu intrarea printr-un gang subțire și umed. Aș auzi, de la tejghea, tropăitul minuscul al cumpărătoarelor, le-aș aștepta cu sufletul la gură, le-aș servi cu
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
văzut nici un controlor, niciodată. ORAȘUL Undeva, cîndva E greu de crezut că mă aflu într-o capitală europeană la sfîrșitul anului 2002. Cineva pare să fi dat ceasul îndărăt. Ritmul Vienei rămîne unul de vals. Micul atelier al tapițerului, cocheta prăvălie a pantofarului, în centru, plină de calapoade de lemn și pantofiori de cenușăreasă pentru decor, firme de croitorie care anunță că fac orice fel de modificări, pivnițe-birturi cu lumînări și celebrele Heurige, mici restaurante ale unei familii, unde se bea
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
Unul, cam de vreo cinci ani, c-un căciuloi vernil, bolfos, se învîrtea cîntînd. Iată, mi-am zis, "manifestările amurgului la copii": Titlu de volum!! Mingi de gumă zburau, pe traiectorii imprevizibile, prin aer... Apoi la o coadă, într-o prăvălie minusculă, cumpărîndu-mi covrigi, am văzut o femeie cu șolduri dumnezeiești, ignorîndu-și-le total, mestecînd placid o bucată de pîine proaspătă. Bătea un vînt subțire, rece, laic, îmi băgasem mîinile în buzunare, mi-era puțin frig la spate, dar mă simțeam minunat
Pe străduțele astea cred că se iubește ca-n mitologie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14846_a_16171]
-
de haine pentru cei mici, navetiștii trec grăbiți deasupra șinelor de cale ferată, mărșăluind în ritmul implacabil al Timpurilor Moderne. Dacă treci pasarelă și coborî spre Calea Giulești pe o străduța fără nume, paralelă cu strada Prunaru, dai peste o prăvălie cu o firmă ruptă dintr-un alt timp: “La Mitică. Reparații încălțăminte”. * La întoarcere, poti sa zăbovești puțin pe pasarelă și să arunci o privire spre depoul circular București Călători ori spre Atelierele C.F.R. Grivița. În 1933, aici a avut
Zbor deasupra șinelor de tren by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82363_a_83688]
-
impregnate cu krak. Te invidiez că ești uns din trei în trei zile doctor honoris causa; și maică-mea speră s-ajung doctor în litere s-o vindec de plămîni - n-am ajuns. Te invidiez că ți-ai luat înapoi prăvăliile; Ezra Pound visa și el o mică tutungerie - n-a avut parte. Cînd anafura mucegăiește trebuie îngropată cît mai adînc să n-o scurme șobolanii sau cîinii, deși, la inflația asta de îngeri, ce mai contează un șobolan cu aripi
La plecarea lui Havel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82430_a_83755]
-
am frecventat pe toate și am suferit de fiecare dată când au tras obloanele. Nu știu care e secretul bucătăriei lui Fadel, dar mica lui afacere a devenit una dintre cele mai longevive. Poate să fie aerul relaxat cu care își lasă prăvălia deschisă în vreme ce el bucătărește la subsol. Când intri, nu e nimeni. Așa că îl strigi o dată, de două ori, seara chiar și de trei ori. Într-un târziu, îl auzi urcând domol scara. Fadel nu se grăbește. Nu știu dacă e
Islamul cel dulce by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82512_a_83837]
-
la căldură și ai descrie vremea mohorâtă de afară, fără teama că geamul ar putea plezni și moina să intre înăuntru. Dar să revenim. Milițienii aveau oricum mai multe drepturi decât cetățenii, decât civilii de rând. Intrau prin spate în prăvăliile alimentare și ieșeau cu pachete subsuoară, singurul lucru care le strica ținuta. Nu stăteau la coadă să nu înjosească uniforma pe care o purtau, și ca să nu audă comentariile mulțimii sastisite. Aveau salarii pe care nu le cunoșteam, aveau locuințe
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
bolborosește rugăciunea dublă a scrisului nostru. o femeie al cărei neam se pricepea să cheme, la drumul mare, năpîrcile și să arunce cu piatra în geamuri luminate. un bărbat care-ar fi putut să vîndă lumînări, rachiu și mătănii în prăvălia tatălui, așteptînd să-i fie purtat cadavrul într-un vagon plin cu stridii spre ținutul barbarilor. stau lîngă mangalul stins și privesc cerul ca o burtă vînătă în care bolborosește rugăciunea dublă a scrisului lor: ,despre oameni știm că se
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
fermecător "zice âda>, zice âdomnu' Pop, fii capitanul nostru!>" Erai un puști fermecător, la fel de spectaculos ca și marea. 331 Cîțiva bătrîni urcă în autobuz cu sacoșe pline cu amintiri Oamenii bătrîni cumpără amintiri și miros cum miroase trecutul. Stau în fața prăvăliei cu flori cu un ghiveci cu mușcată în mînă. Să îl ofer unei femei care încă rănește? Să îl așez pe locul de lîngă mine și să-i povestesc ceva complet tîmpit, dezmățat? Faptele de vitejie din birturi? Gloria răvășită
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
să înainteze, prin "îngrămădeala" de țărani, mahalagii, negustori și călători, "spre inima orașului", pătrunzînd pe Podul Tîrgului de Afară și ajungînd "pe lîngă surpăturile înalte ale Curții Vechi", mișunînd, printre milogi și calici, "pe ulițe lungi și întortocheate, în care prăvăliile stăteau lipite una lîngă alta" ș.a.m.d. Ultimele două capitole aduc o deschidere perspectivică remarcabilă, cu final tipic pentru Dumitriu. Un anume sentiment spațial și o anume viziune spațială, ieșite din peisajul său originar, natal, devenit suportul metafizicii lui
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
cum a declarat Gigi însuși cu cîtva timp în urmă, el nu dă bani la stat ca să fie risipiți, preferă să facă din ei acte de binefacere. Prin generalizarea principiului binefacerii de tip Becali, statul ar ajunge să-și închidă prăvălia, fiindcă n-ar mai avea ce redistribui pentru pensii, sănătate, învățămînt. Încerc să-mi imaginez o țară condusă potrivit principiilor lui. Pensionarii nu ar mai aștepta poștașul o dată pe lună, ci după o viață de muncă s-ar duce la
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
teribilă. Mașinile s-au înmulțit, iar motocicletele erau și așa multe. Neexistînd noțiuni ca "prioritate" și "cedează trecerea", europeanul poate sta mult și bine pînă traversează bulevardele și chiar străzile mai mici. Străzi pe care se înghesuie mii de mici prăvălii, mai ales în centru. Fiecare casă e un magazin sau chiar un restaurant, unori doar cu 2-3 mese. Locuința e în spate, treci prin ganguri lungi și înguste sau urci la etaj. Am observat că magazinele sînt grupate oarecum pe
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
lui Ventura, altul a căzut pe un fotoliu de la frizeria Hollywood exact peste Pimentel pe care tocmai îl rădea Joaquim Brici-Ascuțit, un al treilea s-a cufundat în albia de rufe a Miquelinei Fortes, altul a fost trimis tot în prăvălia lui Ventura, l-a întâlnit în drum pe primul care se întorcea și s-au prăbușit amândoi pe un pat dublu, Angelo îi dădea înainte cu picioarele, cu mâinile, cu capul, camonii erau zvârliți prin tot ce se putea numi
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
imaginea sculptorului s-a alterat în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri pentru momîi de piatră sau de bronz pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor, iar exegeți, pînă mai ieri doar scribi narcisiaci și autiști, au intrat direct în solda celor care
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a măritat cu un ardelean băiat de prăvălie la Drăgășani, pe nume Anania. Popa Ion le-a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul albastru cu roșiile muscate cu panseluțele căsuței mele de pământ în urma lor nu mi-a rămas decât acest papagal albastru poliglot vorbind o mie de limbi neînțelese de mine pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind mare, în 1958, s-a apelat la aceeasi trăsura, în spectacolul Gaițele, regizat de Vlad Mugur. (24) Anii au trecut, librăriile au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În vitrina erau cărți scrise de autori sovietici, lucrări cu care, elevii erau torturați în programa școlară, cu eroi și exemple
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a măritat cu un ardelean băiat de prăvălie la Drăgășani, pe nume Anania. Popa Ion le-a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul albastru cu roșiile muscate cu panseluțele căsuței mele de pământ în urma lor nu mi-a rămas decât acest papagal albastru poliglot vorbind o mie de limbi neînțelese de mine pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind mare, în 1958, s-a apelat la aceeasi trăsura, în spectacolul Gaițele, regizat de Vlad Mugur. (24) Anii au trecut, librăriile au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În vitrina erau cărți scrise de autori sovietici, lucrări cu care, elevii erau torturați în programa școlară, cu eroi și exemple
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
alții care nu fuseseră până atunci. Am avut un an pauză, timp în care am putut lucra pentru familie. Ne-a mers destul de bine ca meseriași; am lucrat la un atelier de reparații pălării bărbătești. Mai erau două ateliere de prăvălii dar țăranii ne-au preferat pe noi. Toate împrejurimile Silistrei, de jur împrejur, erau clienții noștri. Când m-au luat pe mine, în 1944, întrebau: “da`, unde-i băiatul?” Li s-a spus că-i luat la muncă, și mi-
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
încurcat cu o “boarfă”, scuzați-mi expresia, și mi-a spus: “Solo, nu ajunge pentru doi”, că aia cerea ca să meargă la sfârșit de săptămână la hotel de cinci stele, și era o cheltuială. Mia spus: “ori tu rămâi în prăvălie, ori eu rămân, cum hotărăști.” Îi spun: “Tu rămâi. Mie ce-mi dai?” Păi, zice, “îți dau cam 55000 de șekeli.” “Bine”, i-am spus, “primesc!” și i-am spus sincer: “vreau să comand și eu instrumentar din Germania.” Mă
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
au ajuns la concluzia că cel mai ușor ar fi să prade un magazin alimentar de pe str. Dej. Ca să nu întâmpine greutăți, au supravegheat atent ritmul clienților care intrau și ieșeau. Pe la ora 12, I.V. a intrat și el în prăvălie, a cumpărat o banană, prilej numai bun să constate că în casa de marcat sunt bani. La ora 16 au dat atacul: au intrat, au cerut două sticle de bere, iar când vânzătoarea s-a întors cu spatele să-i
Agenda2003-40-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281546_a_282875]
-
și Max Schönberger de pe str. Huniade (în prezent, L. Blaga). Cel mai mare magazin de produse textile, cel al Fraților Deutsch, își aștepta cumpărătorii cu o gamă largă de stofe, țesături, pânze, perdele, covoare etc. Haine se găseau și în prăvăliile specializate ale Fraților Francz, M. Neumann, M. Freud și Fiii, iar stofe, în magazinul lui Adalbert Lechner. Ulrik Hinterseer comercializa mănuși îmblănite și pentru ținuta de seară. Încălțăminte de sezon se vindea în punctul de desfacere al Cooperativei Meșteșugarilor Pielari
Agenda2003-51-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281840_a_283169]
-
Hinterseer comercializa mănuși îmblănite și pentru ținuta de seară. Încălțăminte de sezon se vindea în punctul de desfacere al Cooperativei Meșteșugarilor Pielari și în magazinul lui Johann Weinberger. Cei ce doreau să ofere cadouri mai deosebite puteau opta pentru celebra prăvălie a lui Kecskeméti Sándor, unde găseau aparate de fotografiat, binocluri, lămpi cu spirt, parfumuri și produse cosmetice. Creme, pudre și alte preparate de înfrumusețare se găseau și la farmacistul R. Jahner din cartierul Fabric. Bijuterii, lănțișoare și ceasuri se cumpărau
Agenda2003-51-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281840_a_283169]