9,366 matches
-
calitative. ș...ț 9. Oportunități suplimentare trebuie să fie create pentru training în ABCD în organizațiile comunitare și pentru a spori potențialul de acțiuneimplicat în model. ș...ț 10. Trainingul adecvat pentru planificare și evaluare este cerut și înaintede atestarea practicienilor în dezvoltarea comunitară și după atestare.” Modelul Schuftantc "Modelul Schuftan" Un alt model de o circulație relativ largă în legătură cu criteriile de performanță în acțiunile DEVCOM este cel semnalat de Claudio Schuftan (1996). Domeniile de specificare a criteriilor în acest caz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este caracterizată de creativitate, originalitate, dinamism și implicare. Diferența dintre etapele teoretice și punerea în practică este una fundamentală. Din această cauză există și diferențe mari de valoare între consilierii PR, unii fiind foarte buni strategi, iar alții foarte buni practicieni. Sigur că există și cazul ideal, în care un bun strateg poate fi un bun practician. Problemele cu care se confruntă un consilier PR pe teren sunt cu totul diferite de problemele care apar în analiză. Principala problemă a aplicării
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
este una fundamentală. Din această cauză există și diferențe mari de valoare între consilierii PR, unii fiind foarte buni strategi, iar alții foarte buni practicieni. Sigur că există și cazul ideal, în care un bun strateg poate fi un bun practician. Problemele cu care se confruntă un consilier PR pe teren sunt cu totul diferite de problemele care apar în analiză. Principala problemă a aplicării unei campanii de PR este legată de factorul uman implicat. Există două tipuri de a motiva
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
sau prin instanța de judecată, sunt arătate în cuprinsul lucrării de față, însă, în cele ce urmează dorim doar să le enumerăm și să le sintetizăm pe cele cu frecvență mai mare pentru a fi mai bine cunoscute de către mediatorii practicieni și alte persoane interesate, în scopul soluționării lor pe această cale. Principalele aspecte generatoare de conflicte dintre proprietari și asociațiile de proprietari derivă din eludarea principiului fundamental din Constituție, respectiv „nimeni nu este mai presus de lege”. De regulă, disputele
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
a lui Roland Barthes sau teatrul crud al scriiturii”p.205). În final, după ce elucidează chestiunea bovarică În literatură, cum ne și așteptam, actrița propune aplicații ale conceptului În viața teatrală, exemplificînd cu teorii și concepții regizorale ale unor mari practicieni precum Jouvet, Artaud, Barba, Grotowski, Brook ș.a. Și o definiție sinteză ar fi aceea propusă de Sir Michael Redgrave și antologată aici:” Actorul se simte cu adevărat acasă la el numai cînd nu este el Însuși” ( p.275). Ar mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
filtreze trivialul vieții printr-o viziune transparentă, să dea speranță, nu doar să arate cît de sumbru e totul” (p.53). Dacă n-aș fi văzut Oedip, Purificare sau Tanacu...poate aș fi crezut că teoreticianul e de acord cu practicianul. Brook ar fi zis că „Diavolul În teatru se cheamă plictiseală”. Șerban nu e niciodată plicticos. Dar, cred eu, Îi lipsește, uneori, noima...Și măsura. Lucru inexplicabil la un artist atît de talentat și experimentat... Tot așa, vorbind despre o
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Florin Piersic, Cristina Stamate, Rodica Popescu-Bitănescu, chiar celebrul Florin Călinescu, aș risca afirmația că nu mai există de cînd APAR la televizor... Știm cu toții cît de importantă este tăcerea În teatru. Ea a fost studiată, alături de pauză, de mulți teoreticieni/practicieni. De curînd Însă, găsesc În jurnalul lui Grigurcu - risipit de ani de zile prin reviste - o observație profitabilă pentru cei ce tac, minute-n șir, pe scenă :” Există un soi de tăcere limbută, nedemnă. Ca să Întrupezi o tăcere auten tică
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
că maximum două , pe zi... Altă bizarerie : deși a rămas unul dintre marii dra maturgi ai lumii, Anton Pavlovici a cunoscut, la majoritatea premierelor textelor sale, eșecul. Era disperat, suferea teribil din cauza lipsei de receptivitate a spectatorilor, ori a superficialității practicienilor care-l jucau. După fiecare pre mieră jura să nu mai scrie teatru, dar după o perioadă, În curajat de faptul că spectacolele cu piesele lui Începeau să aibă ecou, revenea la scrisul destinat scenei. Chinului fizic la care-l
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
elevă căreia i se interzicea să vadă cum trece acce leratul...”( p.161). Ingenios găsită și comparația cu necuvintele lui Nichita Stănescu. Și justă observația că Ionesco nu distruge limbajul, ci clișeele lui . În final, la fel de interesante sunt dialogurile cu practicieni care au montat Ionesco, precum și un jurnal de repetiții la piesele scurte reprezentate pe scena Odeonului. Se spune că o carte fără erori - măcar de culegere! - devine monstruoasă : nici volumul de față nu este scutit de mici confuzii - Lecția lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cel mai important mobil al terapiei bolilor cardiovasculare. Atât pentru inhibitorii de enzimă de conversie (IEC) cât și pentru blocanții de receptori de angiotensină (ARBs). S-a demonstrat o marcată reducere a morbidității și mortalității în unele boli cardiovasculare. Deseori, practicianul se confruntă cu dilema dacă aceste droguri pot fi schimbate la același pacient. În urmă cu 6 ani Verma și Strauss au comunicat că „ARBs pot crește riscul de infarct miocardic”. Această comunicare a creat o adevărată furtună și a
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
Get Out!. Pe un câmp din apropiere de Wincanton, Alan Margoulies îngenunchease într-un cort. Era un cort vechi, de armată, care cântărea cam cincizeci de kilograme. Prelate mari, maro, de pânză cerată se întindeau deasupra capetelor celor treizeci de practicieni îngrămădiți înăuntru. Pe câmp mai erau trei corturi, exact la fel. Fiecare își avea propria echipă de medici și, în centru, stindardul Autorității pentru Sănătate. La sosirea în tabără, Alan primise un clipboard, o hartă, o insignă, o busolă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
organizațiilor. Noile coduri care apar au avantajul celor dinaintea lor, în care problemele teoretice au fost rezolvate în practică și pe care încearcă să le dezvolte. Dar, odată apărute, există propuneri de îmbunătățire a acestora prin elaborarea unor noi versiuni. Practicienii în domeniu încearcă să reunească mai multe coduri pentru formarea unor coduri internaționale care să aducă o înțelegere comună asupra modului în care trebuie condusă viața corporativă, comercială și publică. Imensa presiune care există asupra grupurilor de mediu și a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în organizație, își îndeplinește corect atribuțiile și nu poate accesa alte activități care depășesc limita lui de responsabilitate. Principala preocupare a auditului intern se concentrează pe necesitatea verificării sistemelor de control intern pe lângă celelalte activități de audit intern. În concepția practicienilor în domeniu 35, se impune o bună înțelegere a conceptului de control intern și a modului în care acesta este implementat în practică, proces care impune ani de documentare și care trebuie să aibă în vedere următoarele: toate activitățile de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
0 ac te de co ntr ol/ ins pe cție ... ... . .. . Co mp . de au dit int er n 1 Co mp . de au dit int er n 2 CO MP ON EN TE LE S MF CI Guvernanța corporativă 172 172 Totuși, practicienii în domeniul controlului intern apreciază că emiterea cadrului normativ pentru implementarea controlului intern s-a realizat fără o pregătire prealabilă a managementului general din cadrul entităților publice. Acesta a fost pus în situația de a reorganiza sistemul de control intern pe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
norme, ghiduri, proceduri în domeniul auditului public intern (obiectiv nr. 2) Rapoarte de evaluare externă (UE, audit extern) Rapoarte peer-rewiev Standardele internaționale de audit intern Legi, alte acte normative care au influențe asupra activității de audit intern Scrisori, recomandări ale practicienilor, mass-media Analiza propunerilor Modificarea și completarea cadrului normativ Elaborarea proiectului actului normativ Avizare CAPI Aprobare și publicare Cadrul normativ general: norme generale privind exercitarea activității de audit public intern Codul privind conduita etica a auditorului intern Carta auditului intern ghiduri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în mass-media. În procesul de gestionare a riscurilor resursele sunt întotdeauna limitate și, din aceste considerente, organizațiile vor căuta un răspuns optim în problema administrării riscurilor, într-o anumită ordine de priorități, care rezultă din activitatea de evaluare a riscurilor. Practicienii recomandă responsabililor riscurilor să țină cont de faptul că riscurile nu pot fi evitate și, în aceste condiții, trebuie să aibă preocupări numai pentru a ține riscurile „în frâu”, adică pentru a le menține la un nivel considerat acceptabil, tolerat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
planificare strategică și, de aceea, trebuie integrat în sistemul de măsuri al performanței. Strategia de implementare a procesului managementului riscurilor se află în strânsă legătură cu măsurarea performanței organizației în activitatea de monitorizare a progreselor strategiei adoptate. Guvernanța corporativă 268 Practicienii americani 31 consideră că există mai multe etape de dezvoltare a activităților de evaluare a riscurilor în cadrul procesului de managementul riscurilor, după cum urmează: etapa I - în cadrul organizației practic nu se realizează evaluarea riscurilor, iar procesul managementului strategic al riscului nu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
audit va trebui, împreună cu auditorii, să evalueze Guvernanța corporativă 332 332 sistemul de control al organizației, inclusiv legătura cu IT-ul și securitatea, și să se asigure astfel că riscurile semnificative din organizație sunt stăpânite prin activitățile de control întreprinse. Practicienii în domeniu recomandă membrilor comitetelor de audit să acorde timp și un interes deosebit discuțiilor cu managerii și auditorii în privința înțelegerii funcționării sistemului de control intern. Mai mult, se recomandă comitetului de audit să stabilească așteptări specifice din partea managementului și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către părinții adoptatori post-adopție. De asemenea vom analiza conduita
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
interacțiune copil-părinte/îngrijitor din primele 18/24 de luni de viață și istoricul de plasament influențează calitatea relațiilor pe care copilul le va stabili ulterior cu membrii familiei adoptive 328. Punând în balanță datele consemnate în dosarele de adopție de către practicieni cu referire la sănătatea copiilor și datele expuse de părinții adoptatori post-adopție, concluzionăm că, în cazul în care "dosarul copilului" a reprezentat singura sursă de informare și pregătire în procesul de adopție atunci este posibil ca expectanțele părinților și gradul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
provocări cu care se pot confrunta și a importanței informării pentru a preîntâmpina acești factori de risc. Atât respingerea diferențelor cu bună știință, cât și lipsa de conștientizare a nevoii de informare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru practicienii din domeniul adopției, care trebuie să insiste pe nevoie de informare și de pregătire a părinților. Este necesar să găsească resurse de informare multiple, adecvate fiecărui adoptator sau cuplu de adoptatori. Întâlnirile din perioada pre-adopției, organizate în cadrul DGASPC nu sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]