107 matches
-
1991), "Confessions of an Ex-Cyberpunk", New York Times, January no. 7. Sholle, David and Stan Denski (1994), Media Education and the (Re)Production of Culture, Westport, Conn., Bergin & Garvey. Showalter, Elaine (1985), The New Feminist Criticism, New York, Pantheon. Shusterman, Richard (1992), Pragmatist Aesthetics, Living Beauty, Rethinking Art, Cambridge, Mass., Blackwell. Simons, H. W. (ed.) (1990), The Rhetorical Turn, lnvention and Persuasion in the Conduct of Inquiry, Chicago, University of Chicago Press. Solop, F.I. and N.A. Wonders (1991), "Reaction to the Persian Gulf
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar trebui să-și recunoască, pînă la urmă, complementaritatea. Pentru că, În fond, ei revendică două lucruri distincte. Primii sînt (ar trebui să fie) niște esteți ai moralei, În calitate de poeți - sau metafizicieni - ai politicii. Ceilalți sînt (ar trebui să fie) niște pragmatiști pentru care dreptatea nu se traduce neapărat prin sufragiul public și nu rezistă la sofisme. Dezechilibrul fundamental dintre cele două discursuri la noi, rezultă din rezervele diferite de prestigiu moral. Cu fiecare intervenție În care stînga este condamnată ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Silvia Cernichevici, de la Universitatea din Iași, face o amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă analizele întreprinse cuprindeau și obiecții ce își aveau originea în ideologia marxistă, important era că se oferea cititorilor români posibilitatea de a cunoaște și alte moduri de a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe care le satisface și foloasele pe care le aduce. La fel, John Dewey (1859-1952) reduce concepția asupra adevărului în știință, religie sau morală la efectele lui asupra organismelor receptoare, indiferent care sunt acestea: individ, grup, societate, generație, epocă, natură. Pragmatiștii refuză orice concepție statică și definitivă a adevărului. Ei consideră bună sau rea o credință după efectele ei asupra viitorului. Viziunea lor asupra lumii este în același timp constructivistă, voluntaristă și "failibilistă": adevărurile sunt failibile și falsificabile, relative și provizorii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914 (Pragmatisme et sociologie, Vrin, Paris, 1981). Cât despre Weber, acesta cunoștea concepția lui James din Voința de a crede (1896). Abordarea eticii religioase se inspira de aici în măsura în care ținea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unui mod particular de a acționa în comunitate", scrie el. Obiectul, câmpul și ochiul sociologului stau aici în centrul pertinenței sale. Fără îndoială, trebuie să vedem aici influența dublei formații a lui Weber, juridică și economică, două discipline practico-teoretice. Estetica pragmatistă Numeroși filozofi ai esteticii adoptă această poziție pentru a evita aporiile dialogurilor socratice (de tipul: ce sunt "opera de artă", "frumosul", "urâtul"?). Ei preferă să se aplece asupra efectelor calificate drept "artistice", "culturale", pentru a le specifica. Nelson Goodman se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
articitate" (Cometti et alii, 2000; Cometti, Art, représentation, expression, PUF, Paris, 2002; Marie-Dominique Popelard, Ce que fait l'art, PUF, Paris, 2002). Pragmatismul în economia culturii Economia culturii n-a așteptat sociologia ca să studieze culturalul dintr-un punct de vedere pragmatist. Una dintre caracteristicile majore ale (tinerei) teorii economice a culturii este tocmai faptul că nu caută să definească ontologic bunul cultural, ci să-l contureze prin modurile sale specifice de consum care nu sunt altceva decât efectele sale prin raportare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
activitatea, oboseala, excitația, extazul". Marcel Mauss, 1985, p. 301. Adaptăm aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii filozofice, ori să-l menționeze pe Mauss: "Sociologia se poate interesa de opere nu pentru valoarea sau semnificația lor, ci pentru ceea ce fac ele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii filozofice, ori să-l menționeze pe Mauss: "Sociologia se poate interesa de opere nu pentru valoarea sau semnificația lor, ci pentru ceea ce fac ele. Ele acționează asupra emoțiilor, a categoriilor cognitive, a sistemelor de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adică individuală. Această latură psihologică nu a fost analizată nici de Weber, nici de Durkheim: amândoi erau prea preocupați să mențină specificitatea abordării sociologice. Mai multă importanță i-au acordat Simmel și, de o manieră mai generală, americanii, influențați de pragmatiști, de filozofia și psihologia socială. George Mead (1863-1931), student al lui William James și coleg cu John Dewey, a fost unul dintre primii sociologi care au insistat pe rolul interacțiunii sociale în construcția eului: nu există construcție a eului fără
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pag. • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron, 268 pag. • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin, 252 pag. • Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino, 368 pag. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță, 448 pag. • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop, 266 pag. • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag. • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria Filosofie au mai apărut (selectiv) • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a concentrat asupra unei folosiri diferite a cuvântului adevărat în viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești filozofi au formulat teoria pragmatistă a adevărului. Oamenii, în mod deosebit filozofii, pot fi fascinați de o anumită folosire a unei expresii și înclinați să formuleze definiții și teorii care să reglementeze această folosire, îngustând-o în acest fel. Cei care au luat contact cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dicționare, sunt utilizate, de obicei fără nici un fel de precizări și rezerve, expresii ca „filozofia limbajului“ sau „teoria semnificației“ pentru elaborări ale lui Wittgenstein. Se afirmă, de exemplu, că în scrierile sale mai târzii ar fi fost elaborată „o antiteză pragmatistă“ față de semantica realistă a Tractatus-ului. Pivotul acestei noi concepții l-ar reprezenta identificarea semnificației expresiilor limbajului cu folosirea lor. Sunt prezentate și discutate apoi diferite obiecții față de acest punct de vedere.47 Impresia cititorului va fi că Wittgenstein a formulat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Stoica-Constantin, 252 pag., 250.000 lei • Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino, 368 pag., 164.000 lei • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță, 448 pag., 131.000 lei • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop, 266 pag., 1.200.000 lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unei folosiri diferite a cuvântului adevărat în viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care 264 GÂNDITORUL SINGURATIC funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești filozofi au formulat teoria pragmatistă a adevărului. Oamenii, în mod deosebit filozofii, pot fi fascinați de o anumită folosire a unei expresii și înclinați să formuleze definiții și teorii care să reglementeze această folosire, îngustând-o în acest fel. Cei care au luat contact cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dicționare, sunt utilizate, de obicei fără nici un fel de precizări și rezerve, expresii ca „filozofia limbajului“ sau „teoria semnificației“ pentru elaborări ale lui Wittgenstein. Se afirmă, de exemplu, că în scrierile sale mai târzii ar fi fost elaborată „o antiteză pragmatistă“ față de semantica realistă a Tractatus-ului. Pivotul acestei noi concepții l-ar reprezenta identificarea semnificației expresiilor limbajului cu folosirea lor. Sunt prezentate și discutate apoi diferite obiecții față de acest punct de vedere.47 Impresia cititorului va fi că Wittgenstein a formulat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
2001, p. 307. 14 Foarte instructivă în acest sens este pledoaria lui Karl Popper pentru teoria adevărului ca o corespondență cu faptele și împotriva altor teorii ale adevărului, pe care el le numește „subiective“, teoria coerenței, teoria evidenței și teoria pragmatistă. ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 309 Un argument al lui Popper împotriva teoriilor subiective ale adevărului este că acestea nu pot fi puse în acord cu anumite folosiri ale termenului, cum este cea care poate fi caracterizată astfel: „Ăo
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
său cu privire la relația dintre ideologie, societate și politică. Este vorba despre concepția negativă, despre concepția neutră și despre concepția pozitivă asupra ideologiei. Există, evident, și o perspectivă epistemologică asupra ideologiei (ce include, la rându-i, trei concepții: obiectivistă, relaționist-relativistă și pragmatistă), dar nu voi insista aici asupra ei16. a) Concepția negativă asupra ideologiei În rândul teoreticienilor sociali și politici, există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 17
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
O abordare teoretico-politică (Iași: Editura Institutul European, 2009), 157. 5 Teun A. van Dijk, Ideology. A Multidisciplinary Approach (London: Sage Publications, 1998), 11. 6 Am încercat o sistematizare analitică a concepțiilor proprii perspectivei epistemologice cea obiectivistă, cea relativist-relaționistă și cea pragmatistă și, respectiv, perspectivei teoretico-politice și sociale cea negativă, cea neutră și cea pozitivă în Daniel Șandru, Reinventarea, 48-116. 7 Steve Fuller, The New Sociological Imagination (London: Sage Publications, 2006), 22. 8 Cornelius Castoriadis, The Imaginary Institution of Society (Cambridge, MA
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
să renunțe la orice fel de principii morale în justificarea democrației - este una greșită 42. Pe de altă parte însă, proiectul poate fi descris ca fiind, cel puțin parțial, și unul metaetic, de vreme ce el asumă o poziție metaetică de tip pragmatist. Iar metaetica este, la urma urmei, alături de filosofia morală normativă, o ramură a filosofiei morale. Despre justificarea moralismului De ce consider că moralismul reprezintă o metodologie la care filosofia politică este justificată să recurgă? Există o versiune lungă și una scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Theory, Social Science, and Real Politics", în Political Theory: Methods and Approaches, (ed.). David Leopold și Marc Stears, Oxford University Press, Oxford, 2008, pp. 49-69. Talisse, Robert B., Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics, Routledge, New York, 2005. A Pragmatist Philosophy of Democracy, Routledge, New York, 2007. --. Democracy and Moral Conflict, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Taylor, Craig, Moralism: A Study of a Vice, Acumen, Durham, 2012. Taylor, Robert, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness, University Park, Pennsylvania
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela Rățulea • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Constantin Stoenescu • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Rawls, Justice as Fairness, p. 14 sau Quong, Liberalism without Perfection, p. 14. 40 Cheryl Misak, Truth, Morality, Politics: Pragmatism and Deliberation (Routledge, New York, 2000), Robert Talisse, Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]