106 matches
-
Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela Rățulea • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Constantin Stoenescu • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Rawls, Justice as Fairness, p. 14 sau Quong, Liberalism without Perfection, p. 14. 40 Cheryl Misak, Truth, Morality, Politics: Pragmatism and Deliberation (Routledge, New York, 2000), Robert Talisse, Democracy After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și calitative. în legătură cu cele două tipuri de abordări s-au afirmat mai multe poziții. Puriștii susțin că paradigmele și metodele nu trebuie să fie combinate; situaționiștii susțin că anumite metode sunt apropiate de specificul situațiilor și, deci, pot fi combinate; pragmatiștii apreciază că pot fi utilizate în cadrul aceluiași studiu metode integrate. Ne situăm ferm de partea pragmatiștilor, considerând nu numai posibilă, dar și benefică utilizarea combinată a paradigmelor cantitativă și calitativă. Mixarea metodelor a fost susținută încă în anii '60 de către
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
că paradigmele și metodele nu trebuie să fie combinate; situaționiștii susțin că anumite metode sunt apropiate de specificul situațiilor și, deci, pot fi combinate; pragmatiștii apreciază că pot fi utilizate în cadrul aceluiași studiu metode integrate. Ne situăm ferm de partea pragmatiștilor, considerând nu numai posibilă, dar și benefică utilizarea combinată a paradigmelor cantitativă și calitativă. Mixarea metodelor a fost susținută încă în anii '60 de către Donald T. Campbell în măsurarea trăsăturilor psihice prin aboradarea multi-metodă - multitrăsătura. Mai recent, J. C. Greene
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de slăbirea, declinul, decadența, eclipsa puterii parlamentelor contemporane"6. Avînd în vedere asemenea exigențe, autorul identifică unele aspecte grave privind degenerarea parlamentarismului contemporan, aspectele pornind din tentațiile transformiste (mai ales în cazul Italiei), dar și exagerările formaliste, ba chiar și pragmatiste. Cînd un parlament tinde să se transforme într-un organism guvernant, el sfîrșește, în mod inevitabil într-un tip de degenerare care facilitează instalarea unui guvern de sorginte prezidențială. Tot la fel se întîmplă și atunci cînd parlamentarii adoptă comportamente
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de articole electrice, de exemplu. Pentru a-și rezolva problema, copilul trebuie să se documenteze (prin vizite, anchete, lecturi) și să-și organizeze munca"263. Pe bună dreptate Rousseau insista asupra acestui principiu atît de adevărat și pe care școala pragmatistă l-a pus în lumină. El afirmă că trebuie să ocupăm copilul în așa fel încît nu numai să se simtă util, dar să-i placă, înțelegînd bine la ce servește ceea ce face. "La ce este bun aceasta? Iată de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. Dominique Maingueneau este profesor de lingvistică la Universitatea Paris XII și membru al Centrului de Cercetare Céditec. Domeniul său fundamental de specializare este analiza discursului din perspectiva teoriilor enunțării lingvistice și a curentelor pragmatiste, fiind autorul unui număr important de manuale și cărți de referință. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Initiation aux méthodes d'analyse du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
iluzia că oamenii politici sunt de încredere. Dar se așteaptă la pragmatism, ca să existe dorința de a promova proiectele europene și de a lucra împreună cu reprezentanții UE, chiar și în situația în care nu există încredere mutuală o convenție între pragmatiști nesinceri. În asemenea situații, România este sinceră și la momentul actual delegația UE percepe lipsa de încredere mult prea ușor. Spre deosebire de România, în majoritatea țărilor europene oamenii politici reușesc să-și ascundă natura lor invariabil mult prea interesată de sine
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sau proteză, problemă ontologică sau socială etc.), virtualitatea capătă noi sensuri. În mare, virtualitatea e o extindere de virtus-uri, o altă categorie a existenței care nu se poate reduce la nici unul dintre elementele care o compun. E interesantă această poziție pragmatistă și anti-esențialistă, care insistă pe rezonabilitatea abordării: se respinge disoluția corpului în spațiul virtual, insistându-se mai degrabă pe extinderea percepției și a „faptului de a fi în lume“. La fel de interesantă este și respingerea, de pe poziția cogniției situate, a unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Ambiguitatea termenului limbaj este generată și de multiplicarea perspectivelor de definire. În acest sens, Charles Morris 18 semnalează că pentru "formalist" limbajul desemnează un sistem axiomatic, pentru "empiricist" relația necesară dintre semne și obiectele pe care le denotă acestea, iar "pragmatistul" are în vedere un tip particular de activitate de comunicare. Cele trei accepțiuni circumscriu de altfel dimensiunile semiozei, sugerându-se astfel statutul privilegiat al limbajului între obiectele de studiu ale semioticii. Pentru Algirdas-Julien Greimas 19, ambiguitatea termenului este cauzată, în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDA-MARIA ARDELEANU. Dominique Maingueneau este profesor de lingvistică la Universitatea Paris XII și membru al Centrului de Cercetare Céditec. Domeniul său fundamental de specializare este analiza discursului din perspectiva teoriilor enunțării lingvistice și a curentelor pragmatiste, fiind autorul unui număr important de manuale și cărți de referință. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Initiation aux méthodes d'analyse du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în dezvoltarea metodei "echilibrului reflectiv", Rawls 13 adoptă și modifică un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cele despre principiile generale ale inferenței, necesită câteva explicații suplimentare. Astfel, Goodman susținea că în concordanța obținută rezidă toată întemeierea necesară și totodată posibilă pentru principiile inferențiale care au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
récemment Jean-Jacques Wunenburger. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
n 1833) �n �ncercarea de a ob?ine catedră de istoria ?tiin?elor, el poate conta pe ajutorul moral ?i material al admiratorilor s?i francezi ?i englezi, printre care, Stuart Mill ?i lexicograful Emile Littr� joac? un rol decisiv. Pragmatist �nainte de toate, Comte separ? �n mod deliberat studiul fizic al fenomenelor de metafizic?. El afirm? c? validitatea ?tiin?ific? a cunoa?terii trebuie s? se sprijine pe observa?ia f?cut? �n mod ?tiin?ific ?i, măi general, pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1991), "Confessions of an Ex-Cyberpunk", New York Times, January no. 7. Sholle, David and Stan Denski (1994), Media Education and the (Re)Production of Culture, Westport, Conn., Bergin & Garvey. Showalter, Elaine (1985), The New Feminist Criticism, New York, Pantheon. Shusterman, Richard (1992), Pragmatist Aesthetics, Living Beauty, Rethinking Art, Cambridge, Mass., Blackwell. Simons, H. W. (ed.) (1990), The Rhetorical Turn, lnvention and Persuasion in the Conduct of Inquiry, Chicago, University of Chicago Press. Solop, F.I. and N.A. Wonders (1991), "Reaction to the Persian Gulf
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Silvia Cernichevici, de la Universitatea din Iași, face o amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă analizele întreprinse cuprindeau și obiecții ce își aveau originea în ideologia marxistă, important era că se oferea cititorilor români posibilitatea de a cunoaște și alte moduri de a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ar trebui să-și recunoască, pînă la urmă, complementaritatea. Pentru că, În fond, ei revendică două lucruri distincte. Primii sînt (ar trebui să fie) niște esteți ai moralei, În calitate de poeți - sau metafizicieni - ai politicii. Ceilalți sînt (ar trebui să fie) niște pragmatiști pentru care dreptatea nu se traduce neapărat prin sufragiul public și nu rezistă la sofisme. Dezechilibrul fundamental dintre cele două discursuri la noi, rezultă din rezervele diferite de prestigiu moral. Cu fiecare intervenție În care stînga este condamnată ca fiind
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]