802 matches
-
de diverse ranguri de conducători ai țării, în mare parte de „rase străine”, de „surtucari” ai satelor și alții din „clasa consumatorilor improductivi”. Iar acest element național, „geniu național” îi spune Eminescu, trebuie îngrijit și respectat, căci, citează el din Pravila lui Vasilie Lupu: „Cel ce-și viclenește moșia și neamul mai rău decît ucigașii de părinți să se certe”. În acest scop trebuiau luate măsuri administrative vizavi de străini. De pildă, evreii. Pe atunci erau emigranți recenți, mulți veniți ilegal
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
aprindă candelele în fiecare miez de noapte, să fie primul acolo când venea preotul slujitor. După aceea venea la stareț, lua blagoslovenie de toacă și de clopot și Părintele stareț de atunci nu dormea, era treaz, la apel, era în pravilă. Acuma are o mașină cu opt locuri, cu bagaj în spate și-ntr-o dimineață se duce după sticle, a doua zi are nevoie de mătură, apoi de coada măturii și tot se plimbă și tot se plimbă, mai merge
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, cântecul de smerenie nebunesc și profan. Dumnezeu a uitat să mai vină să stăm iar de vorbă despre facerea lumii, oasele nopții trosnesc nebunatic când iarna cu mâini somnoroase se-agață de crengile plopilor Copaci fără cuget, nebuni
NOAPTE GREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362119_a_363448]
-
punem de-o pace, nu d-un război, Că-s dăstui să-mproște noroi. Bătrâna doamnă îi privi rând pe rând. Și apele-n râuri tăcură preț de un ceas! „Voi sunteți un sânge, un suflet, un gând! Sunteți moștenirea de pravili ce las! Nu vedeți că am nevoie de voi la hotar Să păziți fiece slovă, fiece cânt? De dați cu piciorul la ce primirăți în dar, Veți fi umiliți de întregul pământ. Ce-mi pasă mie că ești ardelean Cu
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
spre Cer. Întâmpinând greutăți în dezlegarea acestei chestiuni, el întreabă în această privință pe oamenii înțelepți și pricepuți, apoi citește, după îndrumările lor, cărțile de povățuire duhovnicească în chestiunea mântuirii, stăruind să urmeze, fără nici o abatere, prin faptă, adevărurile și pravilele pe care le-a auzit și le-a citit. Zilele trecute m-am întâlnit cu Părintele Elisei, și cum aveam o problemă duhovnicească care mă frământa de ceva timp, am spus că e momentul să-i iau un interviu Părintelui
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ IUBIREA DE VRĂJMAŞI? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365298_a_366627]
-
glas e cață-caterincă. Și chem să-mi vină primăveri / să-mi dea din verdele lor pur: / un timp de ieri, un timp de azi, / pe cel de mâine o să-l fur.). Îmbrăcat „cu-odăjdiile firii“, e preotul ce oficiază „din pravila iubirii / același vechi și tânăr ritual“, dăltuind din vis o „altă casă de iubit, / cu zid de piatră diafană / în care iar te voi zidi, femeie-ană“, dar, concomitent, și„soldatul de plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, ... Citește mai mult noapte greaFrâng între degeteazima dospită-n covata uitatăa sufletului greu bântuit de furtuniși,de pe fruntea sfârtecată a nopțilorși viselor mele,smulg doruri lascive,nimfele grele ale pierzăriica să le-arunc în hăul umplutde ochii nebuni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
închisorilor: Nichifor Crainic, Radu Gyr și alții; prin învățare de limbi străine, prin îmbogățirea cunoștințelor, folosind scrisul cu acul: pe pereți, pe pingele, pe centuri, ca și prin comunicările dintre celule prin alfabetul Morse etc. Toate acestea alcătuiau o întreagă Pravilă a Claustraților, rânduită pentru realizarea purificării prin suferință, a catharsis-ului creștin, folosind metodele consacrate de veacuri ale marilor asceți și mucenici creștini, spre a se pune temelie nepieritoare Împărăției Cerurilor pe pământ, inclusiv în celulele temnițelor devenite altare de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
pe Olt Care a fost mai înainte satul boierului Domniei Mele Nan Udobă, pe care cu dragoste Și cu multă osândire, După voia Domniei Mele, l-a închinat Mai sus zisei monăstiri. “ ( Semnează. Pauză. ). Acum dute, poții să pleci! Și pravila în documentele monăstirii s-o treci! STAREȚUL SOFRONIE O s-o păstrăm cu sfințenie, Și o citim la fiecare denie Să amintim întregului norod De Mircea Mare Voievod! Care din dragoste de țară cu iubire A ctitorit aici o sfântă monăstire
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
simplă, si curată: pentru viața asta toată, „Iartă, tata!” îți spun ție; spune și tu „Iartă, tata!” - Și așa, din tată-n tata, spovedania asta, sus, Va urca, cu vină toată, drept pe crucea lui Iisus - Fără de cuvinte multe, fără pravila deșarta - Ci cu lacrima din viața asta toată: „Iartă, tata!” „Iartă, tata!”, „Iartă, tata!” - nici cuvântul n-a ieșit, Si tu-mi ierți întreaga viață de-i greșită, înmiit - Și mă mângâi doar cu dreapta, si pe creștet, si obraz
IARTĂ. TATĂ... de JIANU LIVIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351599_a_352928]
-
simplă, si curată: pentru viața asta toată, „Iartă, tata!” îți spun ție; spune și tu „Iartă, tata!” - Și așa, din tata-n tata, spovedania asta, sus, Va urca, cu vină toată, drept pe crucea lui Iisus - Fără de cuvinte multe, fără pravila deșarta - Ci cu lacrima din viața asta toată: „Iartă, tata!” „Iartă, tata!”, „iartă, tata!” - nici cuvântul n-a ieșit, Si tu-mi ierți întreaga viață de-i greșită, înmiit - Și mă mângâi doar cu dreapta, si pe creștet, si obraz
IARTĂ. TATĂ... de JIANU LIVIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351599_a_352928]
-
de vasalitate față de Uniunii Sovietice ci merge mai departe și prin dictat constituțional, devine și părintele Regiunii Autonome Maghiare: „În Republica Populară Romînă se asigură autonomie administrativ-teritorială populației maghiare din raioanele secuiești, unde ea formează o masă compactă” și această pravilă rusească este consemnată în constituția din 1952, în articolele 19, 20, 21 De articolul 21 ungurii și secuii nu au prea ținut seama, iar adjunctul ministrului de interne al României, de atunci, Janos Vincze a îndepărtat toate oficialitățile române din
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
să le reexplice îmbuibaților și complicilor lor, veri de ce neam ar fi, analiști sau intelectuali, ce înseamnă a trăi bine, adică nu prin reprezentanți și aleși, ci tu, tu: Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
să ies odată și odată și să nu mor așa”. Zii așa și fă cruce la pat cu toată neputința ta, cunoscându-ți smerenia, nu ascunzându-te de Dumnezeu cu rușine îngâmfată ca Adam, că „vai iar nu-mi fac pravila”. N-o vrut Dumnezeu pravilă de la tine, dar spune ce-ai mai făcut, zii ce mai simți și cere binecuvântare peste tine. Nu te rușina. Nu zi că Domnul nu mă va binecuvânta pe mine care nu-mi fac pravila
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și să nu mor așa”. Zii așa și fă cruce la pat cu toată neputința ta, cunoscându-ți smerenia, nu ascunzându-te de Dumnezeu cu rușine îngâmfată ca Adam, că „vai iar nu-mi fac pravila”. N-o vrut Dumnezeu pravilă de la tine, dar spune ce-ai mai făcut, zii ce mai simți și cere binecuvântare peste tine. Nu te rușina. Nu zi că Domnul nu mă va binecuvânta pe mine care nu-mi fac pravila. Cere și Domnul te va
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
pravila”. N-o vrut Dumnezeu pravilă de la tine, dar spune ce-ai mai făcut, zii ce mai simți și cere binecuvântare peste tine. Nu te rușina. Nu zi că Domnul nu mă va binecuvânta pe mine care nu-mi fac pravila. Cere și Domnul te va binecuvânta și când vei cunoaște asta, vei suspina și vei plânge și vei binecuvânta pe El și așa încet vei ajunge să simți nevoia să mai stai cu acest Dumnezeu bun și iubitor de oameni
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
nu-i acorzi nici o importanță și vei sta cu El și atunci aceasta nu va mai fi o problemă și astfel de întrebări vor dispărea, că Duhul te va învăța ce este rugăciunea. Asta să facem. Lăsați, scoateți de tot pravile din mintea voastră dacă ele vă împovărează și vă despart de Dumnezeu și „mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui”. Faceți asta dimineața, seara și de câte ori vă aduceți aminte de El și El nu ne
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
aprindă candelele în fiecare miez de noapte, să fie primul acolo când venea preotul slujitor. După aceea venea la stareț, lua blagoslovenie de toacă și de clopot și Părintele stareț de atunci nu dormea, era treaz, la apel, era în pravilă. Acuma are o mașină cu opt locuri, cu bagaj în spate și-ntr-o dimineață se duce după sticle, a doua zi are nevoie de mătură, apoi de coada măturii și tot se plimbă și tot se plimbă, mai merge
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele, picture acestor icoane.Un exemplu elocvent este mănăstirea Nicula. O cronică s-a alcătuit după
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n spate. Grija de țara-ntreagă, hotar nestrămutat, Și grija să rodească ogorul cel arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi văd românul, de viață, mult schimbat; De glia țării sfinte prea mult s-a-ndepărtat. Se simte ca și cum n-ar mai avea nimic - Nici hora, nici credința, nici dorul cel mai mic. Întoarce-te române cu fața la apus! Citește
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ( parodie după " IARNA PE ULIȚĂ " de George Coșbuc ) A-nceput mai ieri să cadă, Ordonanțe peste stat, Viața ne-au cam bulversat, Se dă liber prin pravilă , La furat! Nu e soare, nici nu-i bine... Iar în piață nervi și fum, Oameni vin buluc pe drum, Vor să nu devină Țara, Praf și scrum! Tineri sunt... Mii de pancarde... La Grindeanu vin țipând, Și se-mping
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
un vas bun pentru a progresa pe calea desăvârșirii spirituale. Astfel, l-a luat sub aripa sfinției sale, inițiindu-l în tainele ascunse ale urcușului spiritual. În al doilea rând, după o cercetare amănunțită, maestrul i-a rânduit ucenicului o mică pravilă pentru începători. Cu timpul, bătrânul a observat că tânărul este dornic și înflăcărat de a avansa mai repede pe calea ascezei și i-a dat o pravilă corespunzătoare. Dar, tânărul nostru nu era împăcat cu conștiința sac ă face destul
MAESTRUL ŞI UCENICUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353454_a_354783]
-
doilea rând, după o cercetare amănunțită, maestrul i-a rânduit ucenicului o mică pravilă pentru începători. Cu timpul, bătrânul a observat că tânărul este dornic și înflăcărat de a avansa mai repede pe calea ascezei și i-a dat o pravilă corespunzătoare. Dar, tânărul nostru nu era împăcat cu conștiința sac ă face destul și atunci a mai adăugat el câțiva psalmi și metanii, repetând constant "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!". În acest fel, tânărul avea conștiința împăcată că se ostenește
MAESTRUL ŞI UCENICUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353454_a_354783]
-
fost întocmit cel „dintâi cod silvic tipărit în limba românească”. Până atunci domeniul silvic era subordonat prevederilor stricte ale vechiului cod silvic bucovinean, dat în numele împăratului Iosif al II-lea sub numele de „Orânduiala de pădure, rânduiala de codru sau pravila codrului”, care era tipărit pe două coloane în limba germană și română (cu litere chirilice). Este de remarcat că Bucovina cunoaște o perioadă de reală înflorire, atât sub aspect economic cât și cultural. Se dezvoltă industria și agricultura. Iau amploare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit. Cu blândețea
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]