801 matches
-
că se la aducă la judecata, atunci judecătoria poate să propună juramentu partei ce a făcutu cererea. Titlul III PENTRU TOVĂRĂȘII SECȚIA 1 Pentru osebitele feliuri de tovărășii și pentru regulile loru. Articolul 17 Contractului de tovărășia se reguleda după pravila civilă, după pravilile cele în parte ale negoțului și după tocmelile tovarasiloru. Articolul 18 Pravila cunosce trii feluri de tovărășii negutatoresci, adică: tovărășia în nume cuprindetoru, tovărășia în comandita, si tovărășia anonimă. Articolul 19 Tovărășia în nume cuprindetoreste aceea ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
aducă la judecata, atunci judecătoria poate să propună juramentu partei ce a făcutu cererea. Titlul III PENTRU TOVĂRĂȘII SECȚIA 1 Pentru osebitele feliuri de tovărășii și pentru regulile loru. Articolul 17 Contractului de tovărășia se reguleda după pravila civilă, după pravilile cele în parte ale negoțului și după tocmelile tovarasiloru. Articolul 18 Pravila cunosce trii feluri de tovărășii negutatoresci, adică: tovărășia în nume cuprindetoru, tovărășia în comandita, si tovărășia anonimă. Articolul 19 Tovărășia în nume cuprindetoreste aceea ce făcut prin contractu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
făcutu cererea. Titlul III PENTRU TOVĂRĂȘII SECȚIA 1 Pentru osebitele feliuri de tovărășii și pentru regulile loru. Articolul 17 Contractului de tovărășia se reguleda după pravila civilă, după pravilile cele în parte ale negoțului și după tocmelile tovarasiloru. Articolul 18 Pravila cunosce trii feluri de tovărășii negutatoresci, adică: tovărășia în nume cuprindetoru, tovărășia în comandita, si tovărășia anonimă. Articolul 19 Tovărășia în nume cuprindetoreste aceea ce făcut prin contractu doue seu mai multe fete, si care are dreptu scopu negotiulu sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sută pînă la trei mîie lei la cutia arestatiloru. Judecătoria competența va putea se'i osindesca, după intemplari, sau la tote aceste împreună, sau numai la una, sau la doue. Articolul 46 Afară de cele trei feluri de tovărășii susu numite, pravila mai cunosce întovărășirile negutatoresci în impariasire. Articolul 47 Aceste întovărășiri privescu la una, sau la mai multe lucrări de negotu; se intocmescu pentru lucrulu de întreprindere, în formele învoite, după partea ce se cuvine fie-cărui și după condițiile asediate între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pînă unde s'a suitu ori s'a coborîtu. Articolul 70 Aceste osebite cursuri se dovedescu prin adeverirea mijlocitoriloru de scambu și a samsariloru după regulile ce se voru întocmi de administrație. SECȚIA ÎI Pentru mijlocitori și samsari Articolul 71 Pravila cunosce pe mijlocitorii de scambu și pe samsari că nisce fete inlesnitore a fapteloru de negotu. Articolul 72 Mijlocitorii de scambu și samsarii se află prin tote orașele unde este bursă de comerciu, si se oranduiescu de Domnu. Articolul 73
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nisce fete inlesnitore a fapteloru de negotu. Articolul 72 Mijlocitorii de scambu și samsarii se află prin tote orașele unde este bursă de comerciu, si se oranduiescu de Domnu. Articolul 73 Numai mijlocitorii de scambu asedati în formă cerută de pravila, au dreptulu de a mijloci la negotiatia sau vendarea și cumpărarea zapiseloru Statului și a altoru asemene; de a sevirsi pe socotela altuia negotiatia politeloru sau a bileteloru la ordinu, si a tuturoru țidulelor ce se potu negotia și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
negotia și de a le adeveri cursulu. Articolul 74 Sînt samsari de marfuri, samsari de asigurări, samsari dragomani și inchirietori de corăbii, samsari de transportu pe uscatu și pe apă. Articolul 75 Samsarii de marfuri, asedati în chipulu cerutu de pravila, au numai ei dreptulu de a fi mijlocitori la vendarea și cumpărarea marfuriloru și de a le adeveri cursulu; - samsarii de o potriva cu mijlocitorii de scambu, sevirsescu vendarea și cumpărarea materieloru metalice. Articolul 76 Samsarii de asigurări alcatuescu contractele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
se orinduesce îi dă voia, si slobozenia poate să fia într'aceeași vreme mijlocitoru de scambu, samsaru de marfuri sau de asigurări, si samsaru dragomanu inchiriatoru de corăbii. Articolul 79 Samsarii de transportu pe uscatu și pe apă, asedati după pravila, au numai ei dreptulu, la locurile unde voru fi așezați, de a mijloci la tocmelile de transporturi pe uscatu și pe apă; daru, la nici o intemplare și sub nici unu felu de pricinuire, nu potu face lucrări de a le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de marfuri, de asigurări, sau de ale dragomaniloru inchirietori de corăbii, însemnați la articolile 75, 76 și 77 Articolul 80 Cati au făcutu falimentu, nu potu să fia mijlocitori de scambu, nici samsari, de nu se voru fi restatornicitu după pravila. Articolul 81 Mijlocitorii de scambu și samsarii suntu datori a tenea unu catastichu întocmitu după formele hotărâte prin Art 9 Suntu datori a însemna într'insulu pe fia-care di, și după randulu dateloru, fără raseturi, adăugiri intra randuri nici strămutări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
este acela ce lucreda în însuși numele seu sau sub o numire tovarasesca, pe sema și socotela celui ce 'lu a însărcinatu. Articolul 88 Datoriele și drepturile comisionarului care lucreză în numele unui insarcinatoru, privindu-se despre acesta, se cuprindu în pravila civilă a terei la capulu alu 19, Partea a III pentru vechiletu, si acesta pînă se va alcătui condica civilă cea nouă. Articolul 89 Totu comisionarulu ce a făcutu înaintări de bani pe sema de marfuri pornite către dinsulu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pînă la împlinirea sorocului hotaratu prin ceiu din urmă paragrafu alu art. 236 Acea parte se va împărți între toți creditorii priimiti de buni, dacă cei sălășluiți în streinătate nu au îngrijitu a adeveri creditele loru, potrivitu cu rânduielile acestei pravili. - Asemene reserva se va face și pentru creditele acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire. Articolul 309 Nici o plată nu se va face de către sindici, de catu numai după înfățișarea zapisului în originalu. Sindicii voru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
PENTRU NEGOTIULU MARITIMU Titlul U I Pentru corăbii și alte vase de mare Articolul 349 Corăbiile și alte vase de mare sînt lucruri miscatore. - Cu tote aceste ele sînt rînduite spre plata datoriiloru vedetorului, si mai alesu a acelora ce pravila cunosce și hotaresce de privilegiați. Articolul 350 Sînt privilegiate, și după randulu în care sînt asedate, datoriile însemnate aci mai la vale, adică: - 1. cheltuelile judecatei și altele, făcute spre sevirsirea venderei corabiei și împărțirea prețului ei; - 2. tacsa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
suma ce va trece peste pretulu aceloru lucruri, se platesce cu dobîndă după cursulu pieței. Articolul 475 Tote împrumuturile pe sema unei încă netocmite chirii de corabie, cumu și pe sema cascigului ce se nadejduesce din mărfuri, sînt oprite de pravila. - Imprumutatorulu, la acestă intamplare, are dreptu a cere ca să i se platesca numai capetele fără nici o dobîndă. Articolul 476 Nimini nu poate împrumuta ala-grosa pe corăbieri sau pe omenii de mare pe sema simbriei loru. Articolul 477 Corabia, sculele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de catu prima cea tocmita. Ori care dintr'înșii se va dovedi că a întrebuințatu viclesugu, va cădea sub judecată corecționala. Secția III Pentru părăsirea maritimă Articolul 527 Părăsirea maritimă este actulu prin care asiguratul, la unele intemplari hotărîte de pravila, parasesce pe sema asiguratorului proprietatea lucruriloru asigurate, și cere tota suma tocmita pentru asigurare. Articolul 528 Lucrurile asigurate se potu părăsi candu cadu în manile vrajmasiloru, - candu se naufrange corabia, candu se isbesce corabia de stînci sau se inomolesce pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
după priimirea vestirei de perdaniile intemplate sau de prinderea și de ducerea corabiei la tote cele-l-alte părți ale lumei. Trecendu aceste soroce, asigurații nu voru mai fi priimiti a face părăsire. Articolul 533 La impregiurarile în cari este iertatu de pravila a se face părăsire, si la ori-ce alte intemplari primejduitore pentru asiguratori, asiguratulu este datoru să incunosciinteze formalu asiguratorului vestirile ce a priimitu în sorocu de trei dile de la priimirea vestirei. Articolul 534 Dacă, după trecerea unui anu socotindu-se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Asiguratulu, prin formală incunosciintare cuprinsă în Art. 533, poate ori se facă părăsirea cu somație catra asiguratoru de a plăti suma asigurată în soroculu hotaratu prin contractu, ori sa'și pestrede dreptulu de a face părăsirea la sorocele hotărâte de pravila. Articolul 538 Asiguratulu, facendu părăsirea, este datoru a arăta tote asiguraile ce a făcutu sau elu însuși, sau prin alții cumu și pe cele ce însuși a poruncitu a se face, și banii ce s'a inprumutatu ala-grosa sau pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
scăpați cu viață — s-au refugiat peste munți. În 1774 mai exista în Nicula un singur călugăr ortodox; după toate probabilitățile acesta este anul în jurul căruia mănăstirea Nicula a intrat sub administrație greco-catolică. Deși ca mănăstire propriu-zisă, cu călugări și pravilă monahală, nu a funcționat decât 13 ani, între 1935 și 1948, ea a continuat să rămână obiectiv de pelerinaj prin icoana Maicii Domnului", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Biserica de
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
format din rândurile fiicelor boierilor neîngăduit de legea țării, dar pretins de poziția și aspirațiile sale. Ca orice abuz de facto, el trebuia justificat de jure și pentru aceasta, se pare, că Domnul a cerut și a impus ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
dar pretins de poziția și aspirațiile sale. Ca orice abuz de facto, el trebuia justificat de jure și pentru aceasta, se pare, că Domnul a cerut și a impus ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut în 1593 în localitatea
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
a forța casele în întunericul noptei, răpind fete și făcând mai multe asemenea grozăvii”. Dragostea și beția, circumstanțe ușurătoare Unii istorici ai dreptului, precum S.G.Longinescu susțin că apucăturile lumești ale lui Vasile Lupu și-au pus amprenta și asupra Pravilei sale în privința modului de pedepsire a anumitor fapte. Astfel, dragostea a fost trecută și „poate că Vasile Lupu însuși să nu fie străin de această rânduială printre împrejurările ușurătoare”. Potrivit legiuirii sale: „Cela ce va face vreo greșeală fiind îndemnat
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
dragostea a fost trecută și „poate că Vasile Lupu însuși să nu fie străin de această rânduială printre împrejurările ușurătoare”. Potrivit legiuirii sale: „Cela ce va face vreo greșeală fiind îndemnat de dragoste, mai puțin să va certa de cum spune pravila”; „Cela ce va fi biruit de dragoste și de va tâmpina vreo fată mărgând pe drum și o va săruta, nu se va certa nice cum, cum au făcut un muncitor dela Athina, ce l-au chemat o Pisistratos, carele
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
dascăli nu se va certa răpitorul, de vreme ce iaste un lucru care are fi turbat de dragoste; iar alții și mai mulți și mai credincioși dascăli zic, cum să să cearte cu certare ușoară, după cum va fi voia giudețului”. Tot în Pravila lui Vasile Lupu găsim printre cauzele care micșorează pedeapsa, pe lângă mânie, vârstă, somnambulism sau dragoste și beția. „De vreme ce dă învățătură pravila, de zice cum toată greșeala de are fi de mare și de să va face la vremea de beție
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
și mai credincioși dascăli zic, cum să să cearte cu certare ușoară, după cum va fi voia giudețului”. Tot în Pravila lui Vasile Lupu găsim printre cauzele care micșorează pedeapsa, pe lângă mânie, vârstă, somnambulism sau dragoste și beția. „De vreme ce dă învățătură pravila, de zice cum toată greșeala de are fi de mare și de să va face la vremea de beție nu să va certa deplin...și mai vârtos vinul ce va fi băut, văzându-l limpede și frumos la față și
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
amintesc de dezvoltarea pomiculturii, relevă, codificat, permanentă regenerare a naturii și a societății; - cartea deschisă și balanța cu talgerele în echilibru vorbesc despre Mănăstirea Govora, monument istoric aflat la marginea așezării, cât și despre faptul că aici s-a tipărit Pravila în vremea lui Matei Basarab. Anexă 9 STEMA ORAȘULUI HOREZU, JUDEȚUL VÂLCEA Anexă 9a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului HOREZU, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema orașului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut tăiat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
Articolul 1 În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, începând cu data de 23 noiembrie 2015, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 375 de ani de la tipărirea Pravilei de la Govora. Setul de monetărie va conține monedele românești aflate în circulație de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani și comemorative de 50 bani (Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vladislav I Vlaicu și 10 ani de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266837_a_268166]