160 matches
-
Este structura mentală a politicii românești, simbioza Între - hai să nu spunem un dictator - un stăpân și curtea sa. Acest model funcționează și a funcționat tot timpul. Vladimir Tismăneanu: Asta ne apropie de Rusia. Mircea Mihăieș: Sigur, suntem o națiune pravoslavnică. Vladimir Tismăneanu: Simon Sebag Montefiore, care vine dintr-o faimoasă familie de filosofi sefarzi englezi, a scris recent o carte despre care toată lumea spune că e extraordinară. Se cheamă Stalin: The Court of the Red Tsar. Nu credeam că mai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui Pârvu (răpus, cu „volintirii” săi, după o dură confruntare cu armata otomană la Comana), C. își continuă, în iarna lui 1770, călătoria asumată, pentru ca în aprilie același an, să se alăture, la Petersburg, soliei moldo-vlahe care solicita sprijin din partea „pravoslavnicei” țarine în cauza românilor. Cu un discurs notabil - și modern -, banul depune stăruințe, mai târziu, și ca reprezentant la convorbirile purtate cu prilejul Congresului de la Focșani (1772), unde pleda pentru independența Țărilor Române sub un protectorat al Marilor Puteri, ca
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
friguri. Spunea că s-ar fi născut Într-un sat vecin. Nu preciza care. Și că părinții lui s-ar fi tras dintr-o stirpe aleasă. Tatăl său cică ar fi fost pe jumătate polonez, pe jumătate ucrainean, iar mama, pravoslavnică. De multe ori a fost văzut dând târcoale bisericii catolice și făcându-și cruce nu cu două degete Împreunate, cum se Închina tot satul, ci cu toată palma, de aceea sătenii Îl porecliră Papistașul. De ce se oploșise la Brodina, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Valeriu Perianu Această junglă rotundă este olimpiada conviețuirii unde se nasc urmași refolosiți din violuri împerecheate legal între specii dispărute și oameni animale politice legume poetice insecte atee și microbi de rit vechi Deasupra tuturor teoriilor maimuțele pravoslavnice țin post masturbându-se să păstreze virgină ereditatea care le-a degenerat în oameni.
Teoria darwinistă. In: ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_565]
-
Bisericii Românești, ediția a II-a, vol. II, București, 1928, p. 327 215 I. C. Negru, Mitropolitul Dosoftei, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, anul XXXIII, Iași, 1959, p. 114 95 Dumnezeu, deoarece prin cărți sfinte se impune credința pravoslavnică și din ele își scoate biserica lui Dumnezeu știința și așezămintele. Înainte de a merge la tipar domnul opri Cazania ca să mai fie revăzută o dată”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol II. 3, p. 84-85 footnote>. Comanda nu a fost onorată din cauza
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tipărit numai pentru moldoveni, ci pentru toată seminția rumânească. A adăugat că, Gheorghe Duca ,,cu mila lui Dumnedzău Domn și oblăduitoriu a toată Țara Moldovei, trimite milă, pace, sănătate la toată seminția românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui Gheorghe Duca, pe care-l compară cu regele David și cu împărații Constantin cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și guvernatorul Bucureștiului, generalul Hristofor Comneno, acesta urmând să aleagă doar locul cel mai potrivit și să întocmească hârtiile necesare. Șoimul a apreciat ideea ca fiind benefică pentru prosperitatea orașului și s-a arătat deosebit de încântat de această dovadă de pravoslavnică mărinimie. ▪Acvila tocmai a aprobat trimiterea unor tineri români la Colegiul Richelieu din Odessa și la Școala de cadeți din Sankt Petersburg. Dorește să formeze o oștire locală apreciată cam la douăzeci de mii de panduri și cătane. Dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și a altor persoane cu poziții laice sau ecleziastice importante în acțiunea de „eliberare” a Constantinopolului, cu fluturarea promisiunii că vor juca un rol dominant în viitoarea configurație a Europei de sud-est, după înfrângerea turcilor și victoria deplină a credinței pravoslavnice asupra Islamului. Și mai cred iarăși că Acvila nu ținea să-l contrazică pe omul care-i suportă toate cheltuielile, ale sale, ale ofițerilor și ale armatei sale. (Și comerțul marchitanilor ruși scutiți de orice vamă merge atât de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Așa ceva nu s-a mai întâmplat. Și este foarte grav că s-a putut întâmpla. Rușii spun și scriu cuvinte solemne, cum că ei doresc doar eliberarea bieților creștini de sub stăpânirea păgână și emanciparea acelui teritoriu sub oblăduirea unei stăpâniri pravoslavnice. Ca și cum noi am fi niște bieți turciți sau islamisiți. Se mai spune că acest teritoriu românesc ar fi primit și un nume. Ah, Iancule! Ai auzit tu de vreo țară basarabească rusească? FINAL PASAJ RETRAS Iancu lăsă scrisoarea și privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
surori, de la grădina cu flori și iar veneau copiii, cu clopoțìii și după ei veneau flăcăii satului, spunând cum e cu brazii și cu paltinii - și din nou domțători’ cu patruvocile școlarilor, ca să pună un strop de creștinătate În păgânătatea pravoslavnică a Mănenilor - bine zicea Moș Iacob ceea ce zicea și din care eu nu Înțelesesem nimic pe loc, ci mai târziu, mult mai târziu, fiindcă Îmi spuseseră părinții: Mănenii aveau colindele lor, „păgâne” și amestecate, doar câte un vers, cel mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am intenția să-i decepționez. Nici pe aceea de a-i Înșela. Provin dintr-o națiune creștină, domnule Lesage, și pentru mine asta Înseamnă ceva. Ce imagine au astăzi persanii despre națiunile creștine? Preacreștina Anglie, care-și Însușește petrolul lor, pravoslavnica Rusie, care le impune voința ei, potrivit cinicei legi a celui mai puternic? Care sunt creștinii pe care i-au cunoscut până acum? Șarlatani, aroganți, oameni fără Dumnezeu, cazaci. Ce idee vreți să-și facă despre noi? În ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar basarabencele sufletele lor erau sfâșiate între repulsia față de puterea bolșevică și convingerea intimă (de fapt, speranța) că sovietele n-au reușit totuși să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de dincolo de Nistru și stabilite (pentru totdeauna, credeau ele) în Basarabia cum căzuseră în genunchi și se rugaseră ca Dumnezeu să nu le surpe viața. Și dacă bolșevismul nu ucisese credința, atunci, în '40, poate că vechea Icoană a Rusiei Pravoslavnice încă dăinuia în zilele noastre. Sau, în orice caz, ar fi putut să reînvie. Așa că bietul lor suflet, refugiat în Vechiul Regat precum odinioară sufletele izgonite de Revoluția bolșevică în Emigrația Rusă la Paris și în alte mari orașe din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
neobicinuindu se...a se ține școale de învățătură era multă prostie,...Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii și a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a părut Așezământul lui Grigore Ghica voievod?” Mi-a plăcut peste măsură spusa lui vodă „Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii și practica cuvintelor...” Treabă cu dichis, părinte, ce mai?! „Așa cred și eu. Vezi că și mitropolitul Moldovei, Nichifor, vine, la 6 iunie 1749 (7257), cu o noutate. Citește-o, te rog!” Din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
răni". Când pe acol-o copiliță Își căuta o oiță Ce - atuncea se ridica Pierdută din turma sa. Zori de ziuă se revarsă Și eu ochii n-am închis, Cum să-i închiz când se varsă Într-atîta pară nestins. No. 66 Pravoslavnică creștină, Mult ești dulce, mult ești bună, Bună ești și foarte dulce Ș-oi să mor dacă mă duce. Intru-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 461
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
răni". Când pe acol-o copiliță Își căuta o oiță Ce - atuncea se ridica Pierdută din turma sa. Zori de ziuă se revarsă Și eu ochii n-am închis, Cum să-i închiz când se varsă Într-atîta pară nestins. No. 66 Pravoslavnică creștină, Mult ești dulce, mult ești bună, Bună ești și foarte dulce Ș-oi să mor dacă mă duce. Intru-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 464
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
subțire, albăstruie a lăcașului. Sub bolțile largi de piatră se auzeau corul și clinchetul cădelniței preotului. Pe preșurile moi, abia călcau pașii dascălului, care stingea luminările arse până la coadă, făcând ceara ghemotoc în palmă. Babele băteau câte trei cruci mari, pravoslavnice, cădeau în genunchi la icoane, rostind îndelung rugăciuni vechi, știute numai de ele, sărutau podoabele altarului și se trăgeau către naos, în umbra stranelor. Ochii lor bătrâni, plini de ape, albi în pânza aceea de lumini amestecate, străluceau mărunt, clipind
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un fabulos succes în ultimii șaizeci de ani - este îndatorat viziunii creștine despre om. Teologiei îi revine sarcina de a regândi proiectul comunitar al Bisericii în chiar aceste împrejurări, care nu suportă cu ușurință verdicte irevocabile. Oricât a fi de pravoslavnice din punct de vedere religios, societățile răsăritene n-au reușit să ofere un model de conviețuire amiabilă, în care frica și mizeria să nu concureze autocrația sau corupția, și în care libertățile individuale să nu fie interzise prin „dreptul” celui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu stat major cantonat la Ploiești, ocupat cu petreceri și desfătări, nu pe câmpul de luptă, după ce i se recunoaște României independența și drepturile firești asupra Dobrogei-fiică, Rusia vrea tocmai Dobrogea! Dar cum Rusia era și at unci creștină, ba pravoslavnică „cedează României Dobrogea dar în s chimb îi ia (ce?) Belgradul, Ismailul și Cahulul care, chipurile, îi fuseseră retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Pari s în 1856. Iar dacă Moldova mai are astăzi, în 2009, ceva din fostul județ Cahul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pregătea intens terenul pentru o nouă rupere din trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare, jinduind a pune granița pe Siret, dacă nu să cucerească toate "proprietățile" din zonă ale Imperiului Otoman, spre a reface, chipurile, vechiul Bizanț sub sceptrul ortodoxiei pravoslavnice. Joseph de Maistre pricepuse limpede că, sub pretextul "onoarei" (ce fel de onoare?), Rusia ruina o provincie a Moldovei. Iar începutul ruinei s-a declanșat, după câțiva ani de "diplomație", la 28 mai 1812, țarul renunțând la granița pe Siret
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
securitatea europeană a fost deja aruncată în aer. Rusia militarizează spații largi, inclusiv Marea Neagră, unde a instalat deja echipamente anti-acces și se pregătește să instituie și o zonă de interdicție aeriană, devenind astfel o mare rusească, în baza unei ideologii pravoslavnice, iredentiste și revizioniste. Peisajul securității regionale și internaționale s-a schimbat, nici nu mai putem gîndi în termenii unei lumi binare, ci ai uneia multipolare, aflată permanent într-o competiție acerbă, o nouă realitate a puterii chiar în aceste "periferii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Ar fi trist să ne lăsăm ademeniți, uitând că am îndurat apăsarea tiraniei stepelor, indiferent că a purtat blazon țarist sau stemă sovietică (deportări, execuții, spolierea resurselor, schingiuirea identității). Noi nu suntem compatibili nici cu viziunea fundamentalist religioasă a Rusiei pravoslavnice. Nu întâmplător, conform firii noastre mai liniștite, am optat pentru creștinismul răsăritean mult mai tolerant, și anume cel propovăduit de Bizanț. Să ne amintim că nu ne mai permitem nicio greșeală... Conduși de o elită mediocră, nu am reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și, foarte aproape de momentul convertirii, au intentat un proces de divorț. În documente ele sunt încă identificate după vechea confesiune purtând apelativul de „papistașa“, „botezata“ sau fiind menționat locul de origine, de obicei, „țara nem țeas că“ și trecerea la „pravoslavnica credință“. Pedeapsa se folosește din plin pentru impunerea compromisului. bărbați și femei primesc cam același tip de pedepse. Cea mai simplă, dar și cea mai răspândită este bătaia. Privarea de libertate apare și ea frecvent, atunci când soborul are nevoie de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
precum Teodosie, mitropolitul Ungrovlahiei se definea la finalul unui important volum tipărit și prefațat, adăpostindu-se exemplar în lucrul împlinit (Triod, Buzău, 1700). Imaginea nu este departe de aceea prin care se identificase Radu Greceanu în dedicația către Brâncoveanu din Pravoslavnica Mărturisire, Buzău, 1691, ca "mult de bine-vă voitoriu și gata a sluji": cât de frumoasă definire de sine în fața celuilalt, cititorul contemporan, dar și posteritatea recuperând cu emoție reperele unei lumi exemplare unde cel ce scrie este "mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]