145 matches
-
identificată, și a cărei soluție nu va mai fi nașterea miraculoasă a moștenitorului sau uciderea zmeului, ci oferta sapiențială cartea/ scrierea, precum în splendidul fragment din predoslovia la Carte românească de învățătură, 1646, purtând titlul Toți ceia ce sâmt creștini pravoslavnici, cine va ceti ca să înțeleagă, si semnată Evstratie biv Logofet. Cităm întregul paragraf ce descrie "osârdia" căutărilor Domnitorului Vasile Lupu domn înțelept, bun observator, conștient de necesitatea absolută a învățăturii în țara sa -, tocmai pentru că este reprezentativ nu doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sus") cu lucidă autoreferențialitate, autorii epocii se cer cunoscuți și înțeleși, cu întreaga lor activitate, chemând, profesionist, la comparație calitativă și evaluare obiectivă a efortului de ameliorarea a tipăriturilor de dinaintea lor, precum "Grigorie, smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei", în Prédoslovie către pravoslavnicii creștini la Cazaniile de la București, din 1768: "am pus de au typărit, însă nu pre cum au fost izvodul, că am găsit multe greșăli și pe la multe locuri nu să înțelége. Pentru care cercați cărțile céle tipărite mai denainte și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
estimp în părțile Țărâi Românești, cu treabe domnești și a nărodului, în Târgoviște, cu cea mai de frunte și mai de-a firea vorovind, mai vârtos cu oarecare boiarin cinstit și slovesnic și a toată destoiniciia și înțeleagerea harnic, dirept pravoslavnic creștin, al doilea logotet și frate Doamnei a bunului credincios și a luminatului Domn Io Matei voivodă, cu mila lui Dumnedzău domnul Țărâi Românești, dumnealui Udriște Năsturel, carele, ca un iubitori de învățături și socotitoriu credinței ceii direapte, în mijlocul altor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
terapia acestui coșmar est-european numit colaboraționism. N-o fac rușii, n-o facem nici noi. Procesul comunismului a rămas în seama eshatonului. În loc să recunoască imediat mucenicia unor mari cărturari din închisorile comuniste - cum ar fi exemplul lui Mircea Vulcănescu -, ierharhii pravoslavnici s-au grăbit să canonizeze figuri niciodată cunoscute pentru excesul lor de sfințenie personală. La drept vorbind, nici o conștiință ecleziastică păstrunsă de substanțele narcotice ale ipocriziei n-ar fi suportat ușor cura de dezintoxicare. De aceea, nimeni nu pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neagă orice carență de raportare a comunităților rroma față de instituțiile clasice ale culturii și civilizației europene. Ortodoxia și datoria răscumpărăriitc "Ortodoxia și datoria răscumpărării" Situația Bisericii Ortodoxe - și a celorlalte confesiuni creștine - nu este foarte promițătoare. După știința mea, sinodul pravoslavnic de la București nu are nici un episcop de etnie țigănească și nici un departament misionar care să se ocupe serios de problemele acestei minorități. Lipsesc preoții cunoscători de limbă și cultură țigănească - buni duhovnici și neobosiți educatori - gata să asculte păsul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și urbană a cunoscut fie exaltarea pietistă, fie tentația gnostic-intelectuală (contraste perfect vizibile în Rusia secolului al XIX-lea). Când europeanul cultivat a căpătat deja o profundă conștiință autocritică - fiind gata să examineze eșecurile proiectelor civilizației creștine din trecut -, răsăriteanul pravoslavnic și-a menținut preferința tipic romantică pentru un trecut cosmetizat, cu o impecabilă poleială bizantină. Derivându-și autoritatea dintr-o tradiție multimilenară, teologii ortodocși au fost foarte adesea tentați să inhibe orice formă de interogație (auto)critică asupra trecutului. Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și distanță față de propriile lor dileme identitare. Întâlnirea cu străinul reprezintă întotdeauna un prilej de a te elibera de stereotipii parazite și de a adânci cunoașterea de sine. Nepăsarea față de lumea din afara microuniversului religios al ortodoxiei va dispărea numai atunci când pravoslavnicii vor scăpa de obsesiile apartenenței la o tradiție muzeală. Ireductibilul poetictc "Ireductibilul poetic" Coincidență sau nu, procesul de acumulare orizontală a cunoașterii istorice a căpătat un spectaculos avânt în a doua jumătate a veacului trecut. Atunci, posibilitatea unui război nuclear
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
va da!”. Străin de orice spaimă paralizantă, fără să vorbească mai mult din cărți decât din experiență, părintele Teofil devine el însuși, pentru cei tineri sau vârstnici, un exigent model de viețuire. Detașat de clișeele scorțoase ori prăfuite ale atâtor pravoslavnici, reticent la orice soi de integrism religios, părintele Teofil este absolvent al facultății echilibrului și bunului-simț. Cred că părintele Teofil s-a născut și a crescut printre noi pentru a întări înțelepciunea Bisericii drept-măritoare. Infinitului pneumatic al ortodoxiei i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, Tome Premier, Livres I et II, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, Paris Tournai-Rome, 1927, p. 404. footnote>. Fără îndoială, marele arhipăstor capadocian este un pravoslavnic al credinței, însă credința sa nu a afectat într-un mod negativ cultura clasică care ia fost insuflată încă din copilărie. Se comportă ca un adevărat filosof atunci când dezbate și combate o erezie, când lămurește consecințele unei afirmații, când descrie
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Ștefan. Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam "Scara uriașilor" străjuită de lei înaripați, mă sprijineam de balustrada aurită și mă gândeam cu durere la prăpastia căscată între bogăția cu huzur a Apusului catolic și sărăcia amară a Răsăritului pravoslavnic, cuvântă Țamblac. Știu! i-o taie Ștefan. O să umplem prăpastia aiasta cu trupurile noastre și... și nu va mai fi prăpastie! Mai departe?!... Când le-am pomenit numele Măriei tale, dogele a strigat: "Ecce homo!" Și consilierii i-au ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o mefiență cronică față de acest corpus literar din partea teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai Încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul În vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, În România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct În fundul iadului. De partea cealaltă, Întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Ismailul au fost rupte Împreună cu toată Basarabia la 16/28 mai 1812 În urma Păcii de la București, semnată de două imperii extrem de ticăloase și de periculoase pentru noi românii: cel rus și cel otoman. Totuși, În urma pierderii războiului Crimeii de către pravoslavnicii cotropitori de la Răsărit (1853-1856), puterile europene au hotărât să taie accesul la Dunăre al acestora retrocedând Moldovei cele trei județe de mai sus În urma Congresului de Pace de la Paris. După cum se știe, soarta acestora a fost iarăși crudă după terminarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
316-321; Verșuri politice 8 asupra stemei prea luminatului și înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului, prea înălțatului și prea slăvitului, den mila lui Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io Constantin B. Basarabă Voievoda, în [Mineie], Buzău, 1698-1699, reed. în BRV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8, asupra stemii a prea luminatului și blagocistivului domn Ioan Constantin B. B. voievod și Tuturor celor ce s-or întâmpla a ceti, pravoslavnicilor și ai noștri frați întru Domnul, bucurie, în Evanghelia greco-română, București, 1693, reed. în BRV, I, 331-335. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
dornici să cunoască ponderea contribuției românilor În sprijinul comunității creștine de la muntele Athos dar și din țările balcanice aflate sub ocupație otomană. Acum mai bine de un secol istoricul rus Porfirie Uspenschi În cartea „Istoria Athosului” scria: „Nici un alt popor pravoslavnic n-a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii”. Despre schitul românilor Prodrom a scris Pr. Scarlat Porcescu pe care lam Întâlnit În anul 1985 cercetând Mănăstirea Prodrom Împreună cu Protosinghel Elefterie Ciobanu de la Bucium și Pr. C. Barnea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țarul se lăsase împresurat de turco-tătari. Nesusținuți, ei nu putuseră rezista atacului turcesc. De fapt toată vina cade asupra aceluia care n-avuse măcar ideea netedă a războiului pe care-l începuse, văzând într-însul doar un drum triumfal printre pravoslavnici care l-ar fi primit cu stâlpări. E de mirat numai cum, pe lângă generalii ruși, care-l înconjurau, experiența unor comandanți germani, ca Janus și Rönne, n-a știut mai mult decât atâta. Moldovenii nu puteau fi astfel, măcar niște
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Totoiu. Adăugăm aici și contribuțiile istoricului Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Moisescu, care se apleacă asupra relațiilor cu Rusia. De exemplu, articolele publicate în revista Bisericii Ortodoxe Române sub titlul „Bursieri români la școalele teologice din Rusia (1845-1856)” care preamăresc sprijinul pravoslavnic rus pentru ortodoxia românească. Din 1946, îndeosebi după câștigarea alegerilor, fenomenul colaboraționismului istoriografic se accentuează extraordinar, mai ales pentru că puterea comunistă cultiva oportunismul la toate nivelurile. în plus, începe o politică culturală de propagare a marxismului și sovietismului. Acum se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
voie, mai de nevoie, de Europa. După Turcia urmează Imperiul habsburgic, după dânsul cine mai știe. Scopul fictiv al războiului și scopul adevărat sunt diametral opuse."147 De altfel, Rusia țarilor, chiar agonizând a înlocuit rapid motivația misionară a creștinismului pravoslavnic cu ideologia marxist-leninistă a "revoluției mondiale". Sunt dovezi clare că, după înfrângerea Germaniei naziste, Stalin voia să pună stăpânire pe întreaga Europă. Și a ajuns, dejucându-i-se planurile, nu doar până în inima Imperiului Habsburgic, decedat, între timp, ci chiar până în cea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nou "om nou", sau poate autorul prevedea o eră post-umană. L-o fi citit pe Michel Foucault... Adevărul e că ideologia americană și-a găsit repede noi dușmani, în fundamentalismul islamic, în comu nismul capitalist chinez sau în reînviatul tradiționalism pravoslavnic rus, așa că democrația de piață americană a avut continuu ce macera, provocînd războaie devastatoare și inutile și intrînd ea însăși într-o criză structurală din care încă nu se știe cum va ieși. Fukuyama se recomanda drept un post-hegelian (ca
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sunt și celelalte părți sud-estice, pro-ruse, dar și acolo pare că se cere altceva. Sistemul administrativ este foarte centralizat, deși așa-zisul Partid al Regiunilor, fost al lui Ianukovici, a cîștigat alegerile taman pe baza promisiunilor privind descentra lizarea. Sunt pravoslavnici, luptă și mor cu crucea în mîini și cu preoții alături... De ce nu a anticipat Uniunea Europeană potenția lul de revoltă al Kiev-ului și de ce acționează cu atîta întîrziere, cînd încă de la organizarea Campionatului European de fotbal împreună cu Polonia se putea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Dar, cu toate acestea și multe altele, am simțit că sunt un popor vital, că istoria lor nu e întîmplătoare și că probabil vor renaște. Rușii pot răbda de foame, dar nu le iese din cap ideea imperială. Sunt creștini-ortodocși, pravoslavnici, mujici, au elite remarcabile în toate domeniile și niște ochi de un albastru înghețat, care învie cînd aud despre"Mama Rusia". Foamea lor principală e de spațiu, dar nu mai au populația necesară pentru a-l controla. Moscova se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Mariupol, Slaviansk, două treimi din populație nu dorește alipirea la Rusia, potrivit unui studiu al Institutului pentru Studii Sociale și Analize Politice din Donețk. 2. Sărind în cealaltă extremă, rușii pot ocupa întreaga Ucraină, sau măcar sud-estul și Kievul (Ierusalimul pravoslavnicilor), printr-o operațiune fulger, speculînd bîlbîiala din cancelariile occidentale, mai ales că e greu de crezut în reușita unor alegeri democratice recunoscute de toate părțile pe 25 Mai a.c. Ar fi totuși o operațiune foarte costisitoare. 3. Federalizarea țării, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Bine au vrut fi să nu fie născutu acesta om (CSIV.1590−602: 22v) g. Și așa noi depreună n-am vrut peri (CSXIV.1609−18: 114r) (13) Că de nu vrea fi întunecat cu acea vârcolăcie, de făcea rău pravoslavnicilor, aimentrea el era bun (MC.1620: 65v-66r) (14) Iată banii carii în sacii noștri desupra eram aflațiden pământul Cananului înapoi am adus ție, cum am vrut fi furați derept aceaia de la casa domnu-tău argint sau aur? (PO.1582: 155-156) Dublarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bijuteriile din aur și mătasea, e o bună dansatoare și o nevastă chibzuită. în general "persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, evreice etc.) sînt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual". Dar pentru că "nu se cade pravoslavnicului să se împreune cu femeia eretică", însurătoarea cu o jidoavcă era "de ocară" în comunitatea tradițională. De aici potențialul dramatic al unei astfel de iubiri, o dramă persistentă de altfel, pentru că printr-un (incredibil!) decret din 1940 se stabilea categoric
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
banale. Comentariul lui Livius Ciocârlie: "Heidegger se arată așa cum era de fapt. Posibil. Dar cum să răspunzi când ăntrebările ăprofundeă ce ți se pun ți se par naive sau exaltate? Recunosc ansa că observația, la care nu mă așteptam din partea pravoslavnicului I.A., da de gândit". Păcat că nu ni se spune an ce sens... Nu ne putem reține a nu oferi anca un citat, cu toate ca și până acum am citat din abundență: "Deși intens, Nietzsche al obosește pe Cioran până la
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]