1,225 matches
-
muncit a fost bun, iar când s-a privatizat, i-a dat cu șutu-n cur... -Parcă nu fac toți la fel... Sunt o apă și-un pământ...Ești în treabă, toți te-ntreabă...Te-ai pensionat, adio, mamă, și-un praz verde... Ia să se pensioneze Radu, să vezi...Acuma călare pe el...De abia mai face față...Și este, vorba ceea, o mână de om ! Când îi spun să lase mai ușor, că nu este atât de tare pe cât crede
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > ...ȘI-UN PRAZ VERDE:) Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului by Nuța Istrate Gangan on Thursday, August 11, 2011 at 2:31pm Îți închipui că nu sunt naivă să cred că articolele mele
...SI-UN PRAZ VERDE:) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359284_a_360613]
-
i-am trimis doar un mesaj amabil privitor la scrierile dumnealui (că doar trebuia să-l lovesc unde-l doare și cu genunchiul meu virtual nu puteam ajunge unde vroiam eu:)) și ...mi-am văzut de treabă. Adio și-un praz verde:) Pentru că ,zău...e loc pentru toată lumea sub cerul virtual al internetului. Referință Bibliografica: ...și-un praz verde:) / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate
...SI-UN PRAZ VERDE:) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359284_a_360613]
-
unde-l doare și cu genunchiul meu virtual nu puteam ajunge unde vroiam eu:)) și ...mi-am văzut de treabă. Adio și-un praz verde:) Pentru că ,zău...e loc pentru toată lumea sub cerul virtual al internetului. Referință Bibliografica: ...și-un praz verde:) / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
...SI-UN PRAZ VERDE:) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359284_a_360613]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REVERIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crește prețul la legume, praz Ce să faci cu-atâta penurie Între agonie și extaz, La ora mesei, în bucătărie? ---------- Adâncă pace, dulce miez De care rar avurăm parte E toată viața doar o carte Deschisă printr-un fa diez Și se va lumina de
REVERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359457_a_360786]
-
va ustura deloc, daca nu îl mestecați. Doar razuiti-l cu dinții, din când în când, pentru a elibera câte puțin suc. (Dacă usturoiul e prea tare, încercați cu unul dintre verii săi mai blânzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum, sau prazul.) în acest mod, o durere de gât se poate opri în câteva minute (merge chiar și pentru temutele dureri de gât, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reușește de fiecare dată - și e mult mai de nădejde decât
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
10 picături de tinctura de propolis, 50 grame de miere, 10 ml suc de lămâie. Se aplică pe față și se ține până se usucă. Se îndepărtează prin clătirea cu apă călduța. - Și ultima mască: se iau câteva rondele de praz fierte, mixate, se amestecă cu 5-6 picături de tinctura de propolis și 1-2 lingurițe de iaurt. Se aplică pe tenul curat 20 de minute și se îndepărtează cu apă călduța. Beneficiile sănătoase ale propolisului în sezonul rece Propolisul este considerat
10 MASTI NATURISTE CU PROPOLIS CARE ITI INTINERESC TENUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359663_a_360992]
-
Radu Paraschivescu, Oana Pellea, Andrei Pleșu, criticul Marius Chivu și mulți alții. Între „Supă de ceapă” - a Ioanei Crăciunescu, o carte superbă de poezie, și acest volum colectiv de amintiri, presărate cu multe condimente literare, cum ar fi: ciorbă de praz, găluștele cu prune, coliva îmbietoare, autorii, amfitrionii și oaspeții s-au delectat cu specialități nemuritoare. Să tot participi la asemenea lansări de carte. Poezia cepei însă, te face sa lăcrimezi din abundență, ba și să suspini din rărunchi pentru că oglindește
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
bune la colivă și plăcintă, la sarailii și baclavale sau pur și simplu cu pâine și sare, la cei mari, nelipsită fiind și ulcica de vin. Gospodarii își săpau câte o groapă în curte în care puneau cartofi pentru iernat, praz, lăsau câte o răsuflătoare pentru aerisire și așteptau mai liniștiți primăvara. Cine avea vie, făcea asemenea îngropând sticle cu vin, că se păstrează, ziceau ei, mai bine ca la butoi. Veneau apoi restul sărbătorilor, oamenii păzeau posturile, îi îndemnau și
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
osânză pentru săpun, cu care ne spăla pe noi copiii, fără să facem nici un fel de mătreață sau alte boli ed piele. Se trezea natura la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi mâna-n buzunar? Cum putut-ai să te-nduri Să mă-nseli și să mă furi? C-am spoit un an tingiri Pe la fetele subțiri, Și-am trăit prin mahala Doar cu praz și ciulama, Ca să-ți cumpăr ție, ție Rochie de cununie, Să-ți fac degetu-nflorat C-o piatră de matostat. Și tu, uite cum te ții De cuvântul al dintâi! Bine, dragă, iti mersi! Piesele sale s-au bucurat de o
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REVERIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crește prețul la legume, praz Ce să faci cu-atâta penurie Între agonie și extaz, La ora mesei, în bucătărie? ---------- Adâncă pace, dulce miez De care rar avurăm parte E toată viața doar o carte Deschisă printr-un fa diez Și se va lumina de
REVERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340808_a_342137]
-
rafinamentul și distincția fără rival a autohtonelor. Oamenii locului, cu mai mult de o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri, vânzând pe rupte produse necunoscute lumii la vremea aceea, precum: ciușcă, praz, ouă de curcă, iaurt de bivoliță, opinci și gaz lampant. Abilitățile de negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
copii; alegerea legumelor și a fructelor proaspete și neprocesate, cât mai des. Se recomandă consumul zilnic de minimum o porție de legume verzi și/sau o porție de legume sau fructe portocalii. Exemple de legume verzi: fasole verde, broccoli, varză, gulie, praz, salată verde, mazăre verde, spanac, dovlecei, sparanghel, varză de Bruxelles, ruccola și ierburi aromatice verzi (pătrunjel, mărar, mentă, busuioc, frunze de țelină etc.). Exemple de legume și fructe portocalii: morcovi, dovleac, caisă, mango, nectarină, piersică, portocală, mandarină, clementină. A se
ORDIN nr. 541 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295089]
-
sa. Mai are de făcut doar sosul care trebuie turnat deasupra bobului. Bob gătește rar, doar cu această ocazie și e foarte apreciat de toți din familie. Va pune la fiert și sarmalele de post, împachetate de aseară, mâncărica de praz cu măsline și prunele cu orez. Pentru împărțit, a frământat și a copt cozonac de post cu nucă și cacao și Gheorghe i-a cumpărat de la Vedea, covrigi împletiți presărați cu mac. Azi se trezi cu noaptea în cap, pentru
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
fibră" din grupa celor păstăioase Pe cele condimentare, dar și solano-fructoase ! Roșia-sfeclă, morcovul cu carotenul, vitamina Ridichile, păstârnacul, pătrunjelul, țelina Cele tuberculifere : bogate în amidon Cartofii din multe soiuri : furajeri, sau pentru om Apoi legumele bulboase, nelipsite pentru noi : Sparanghelul, prazul și ceapa ; și nelipsitul usturoi ! Cele solano-fructoase (sau bace), sunt pătlăgele : Roșii, galbene, violete, vinete, verzi-gogonele. Alături întâlnim ardeii, ce-s căutați : de la cei grași, La gogoșari, cei lungi, sau iuți, aduși din sate la oraș. Legumele păstăioase (proaspete sau
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
rafinamentul și distincția fără rival a autohtonelor. Oamenii locului, cu mai mult de o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri, vânzând pe rupte produse necunoscute lumii la vremea aceea, precum: ciușcă, praz, ouă de curcă, iaurt de bivoliță, opinci și gaz lampant. Abilitățile de negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
fecioară cu sînge taciturn... Ce vremuri schimbă cheia și pescuiesc drapele! Parcă mai ieri făina o tot schimbam pe gaz... Fii tu deci paratrăsnet la cioburi mari de stele, cînd hoți de ghindă țara o vînd pe-un blid de praz. Eu unul merg la Troia, să vînd acolo fluturi, trimiteți-mi rădvanul cînd vreți să mă întorc, miros în vînt istorii și mă-nfășor în scuturi pe lumea ce se-nchină la căpățîni de porc. (din volumul “Duminica poemului mut
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
cafenele în zgomote de trombon și tobe afroasiatice, vuvuzelele de la antene cântă melodia pe care au învățat-o la grădiniță: ia mai cântă lăutare, jos cutare, sus cutare, apoi moluri, bazare, piețe, gospodine, miros de mici, alegeri, deputați, gogoșari, varză, prazul oltenes, ponta, poante, la i.c.r. se joacă filmul radiatorul, lumea e simplă, are pistoalele încărcate cu ură, frânghiile săpunite, cuțitele ascuțite cu vârfurile îndreptate spre amanții înșelați, așteaptă pe la colțuri numărătoarea inversă din apocalipsă, trăind, iubind, refuzând, pierzând
SONET FĂRĂ RIMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346421_a_347750]
-
un comis din vremea lui Aron Turcitul. Azi adunăm necazuri cu lopata, fiecare pe locul stabilit. Vă orientați după miros. N-avem probleme nici cu sirene, nici cu Diogene Dioclețianul. Puah, ce nulitate, oftă un venusian venit din Fecioara, vrem praz de azi. Soldatul Șapcă , strănepotul vestitului popă se închină pe ascuns. Lavoisier savura o savarină de la cantină. Pe o tăblie scria- Shaorma de la Taorma. Dar nu o citea nimeni, era cu litere pruneiforme. LANGOȚII, LANGOȘII, LANGOȘII CABARET, urla radioul. Cine
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
alimentare, multe aducându-le din Bulgaria. Cine-i trecea pragul casei, scotea pentru ospăț tot ce avea mai bun. Când avea mai puțin, punea alături de mâncarea servită, la marginea mesei pe șervețele albe din pânză brodată, pește sărat, ceapă, ridichi, praz...ca pe orice masă de om simplu și primitor. Pe lângă munca mea, uneori o însoțeam pe mătușa Marusa la plecările ei în Bulgaria. Astfel am avut în gând tentația de a mă căsători cu fata unor prieteni de-ai mătușei
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]