96 matches
-
oamenilor trebuia să-i spun cardinalului tot ce se cuvenea spus. — Credincioșii din Japonia... nu mai Biserică. Nu mai au nici misionari care să-i încurajeze, să le dea putere și să le servească drept pildă. Dacă Sfântul Scaun este preabuna mamă care-și ocrotește credincioșii, atunci nu are îndatorirea de a-i lua în brațele sale blânde și pe ei? Nu seamănă ei cu mielul rătăcit de turmă de care vorbește Biblia? Dacă pentru a căuta mielul rătăcit restul turmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
moartea ce mă știe Ca pe o noapte de doruri visătoare, Și-mi plânge-n suflet roua de dureri; Despart din trupuri stele căzătoare Și port destinul albastrelor poveri, Iar viața mea e plină de legende Ce le-au creat preabunii ergumeți Prin baruri înserate-n albele blesteme Sfărmând cuvintele-n pocaluri de drumeți. Ei n-au știut de ce se lasă noapte, De ce privirile sunt albele chemări, De ce văzduhul pare dus pe ape Cu steaua lumii destrămată-n zări. De ce se
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
recenziei se oprește și asupra datelor autobiografice, în care Patria și Mama ocupă lo curi principale: «Pierzând pe mama Mi‐a rămas Patria» (Caut umbra). «Mama mea viața‐ntreagă , Stând la masă, ea și eu, Se așează între mine și Preabunul Dumnezeu» (Autobiogr afie). Femeia, în genere, este motiv literar de permanentă preocupare a poetului : « Vreau să te văd, femeie, Sau vino să mă vezi, Mi‐ e dor de iarba crudă A ochilor tăi verzi» (Vreau să t e văd). Sau
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
protagonistului povestirii de față. Anton era un tânăr de douăzeci și șapte de ani, destul de fericit și, pe deasupra, neînsurat. Acesta locuia singur într-un apartament micuț de la nelipsitul mezanin - foarte frumos și elegant, după părerea arhitecților, în general -, închiriat de preabuna lui soră, căci el, deși lucra ca simplu funcționar la minister - o slujbă, de altfel, chiar utilă oamenilor și întrucâtva vrednică de cinste -, cu o leafă bunicică pentru nevoile sale de zi cu zi, își cheltuia aproape toți banii la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Începea. „Vila DNEI DOMVILLE din Richmond. DNA DOMVILLE și GEORGE ROUND descoperiți.“ [„- Motivul pentru care «v-am răspuns obraznic», doamnă, stă pur și simplu În respectul pe care vi-l datorez și În respectul pe care Îl datorez verișoarei mele, preabuna dumneavoastră fiică. — Ai uitat că te-am informat acum șase luni cum poți să Îți exprimi cel mai bine respectul acesta? — Ținându-mă la distanță, lăsându-vă să uitați de existența mea și Încurajându-vă să sperați că și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
el, chit că nu prea știa ce avea de făcut. Nu ar fi crezut niciodată că dervișul rotitor e un vânzător de kebab. Încă se vorbea despre taică-său, el însuși sufit, care avusese o prăvălie printre armeni, lângă biserica Preabunei Marii, unde era foarte prețuit. Murise zâmbind, pe când punea gălbenușul peste o porție de berenj, la o masă cu oaspeți. Bucătarul și femeia în casă duseseră farfuriile amestecate cu lacrimi, însă nimeni nu știuse nimic până la sfârșit, când puseseră fructele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
protagonistului povestirii de față. Anton era un tânăr de douăzeci și șapte de ani, destul de fericit și, pe deasupra, neînsurat. Acesta locuia singur într-un apartament micuț de la nelipsitul mezanin - foarte frumos și elegant, după părerea arhitecților, în general -, închiriat de preabuna lui soră, căci el, deși lucra ca simplu funcționar la minister - o slujbă, de altfel, chiar utilă oamenilor și întrucâtva vrednică de cinste -, cu o leafă bunicică pentru nevoile sale de zi cu zi, își cheltuia aproape toți banii la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aceasta este considerabilă. Astfel, ca prefixe, slv. nea înlocuit pe lat. in-, ceea ce a dus la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
am alunecat; sau, cu gânduri viclene și cu ușurință deșartă, ne-am întinat; sau, cu orice chip de greșeală, am păcătuit, din aducere aminte și din obiceiul cel rău și cumplit; iartă-ne nouă și lasă toate, întru tot îndurate, Preabunule și Mult-milostive. Și ne dăruiește, Bunule, deșteptare și putere, ca să facem voia Ta cu bună plăcere, în chip desăvârșit. Ca, din răutatea cea din noapte și întunecată, cu vederea luminii, prin pocăință, să ne schimbăm și în lumină, cu bună-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfințește pe dânșii cu mila Ta, și-i acoperă de bunătatea Ta, Preabunule Stăpâne. Amin. Dumnezeule al dragostei, Ție sunt dator a- Ți mulțumi pentru dulcele simțământ al dragostei și ocrotirii, de care mă bucur. O, Cel ce ești izvorul tuturor bunătăților, revarsă binecuvântarea și binefacerile Tale peste acela pe care inima mea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și să fim recunoscători pentru viața ce ne-ai dat-o prin ei. De aceea, Te rog să-mi ajuți să le fiu supus ascultător și să nu fac nimic care să-i amărască și să-i întristeze. Răsplătește-le Preabunule, cu darurile Tale pentru dragostea și grija neadormită ce întotdeauna o au pentru mine. Apără-i de toate nenorocirile și întristările. Dă-le viață lungă, fericită, liniștită și cu bună înțelegere. Fă-i părtași binecuvântării Sfinților Tăi. înmulțește roadele ostenelilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
țării Românești Între 1568-1574;1574- 1577) Întărește lui Necula vătaf, ocine și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu, İo Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Zona Motrului și un oarecare Dragotă sunt amintiți Într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mihai Viteazul, În 1593.Redau documentul mai jos: - Din mila lui dumnezeu, İo Mihail voevod și domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul marelui și preabunului Petrașco voevod. Dă...domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragotă din Lupoae și copiilor lui, oricâți Îi va da dumnezeu, ca sî-i fie ă ocină la Lupoae, partea lui >...oricât se va alege, din câmp și din munte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mihai voevod. Într-un alt document din octombrie 1593 este amintit Nicula fiul lui Lațco. Redau documentul mai jos: 1593(7101) Octombrie 25, București. - Din mila lui dumnezeu, İo Mihai voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului, răposatului İo Petrașco voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Nicula, fiul lui Lațco din Glogova și cu fiii săi, căți Îi va lăsa dumnezeu, ca să fie ocină din jumătate de sat din Baia și din Jiliștea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cancelaria domnească a țării Românești din 1594 se amintește din nou de Necula. Exemplific cu documentul de mai jos: 1594. (7102) İulie 1, București. - Din mila lui dumnezeu, İo Mihail voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului İo Petrașco voevod „și” domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necula cu fiii lui, câți Îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie jumătate de moară cu vadul din sat la Corcova, pentru că a cumpărat Necula de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Românești, Necula era logofăt.Este vorba de cumpărări de moșii și de robi țigani. Documentul Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos: 1596.(7104) Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plinului, enormului: zona posibilităților maxime, spațiul În care se trăiește repede (toate pasiunile sînt violente și „repezi” la Heliade) și În mod urieșesc. Poetul acesta care nu cunoaște sentimentul limitelor scrie: „cornet prea fioros”, „glas prea-cobitor”, „vifore prea-geroase”, „legi preadrepte”, preabunul tată” etc, marcînd pragul de sus al stărilor, condiția maximă de existență a obiectelor. Dar acest prea nu sugerează, oare, și o depășire a suportabilului, un sublim pe punctul de a deveni contrariul lui? Nu, Heliade nu presimte această primejdie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de iubirea divină, poetul ocolește „vămile pustiei”, nu crede în singurătatea îndoliată de pe via dolorosa sau în zodia destrămării, iar privirea nu i se încețoșează de umbra păcatului. Tonalitatea versurilor ocolește dojana, ba mai mult, nu degajă asprime „ioanică”. Figura „preabunului Ioan”, cel ce vorbește de Apocalipsă „deasupra cârdului de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Șterge greșelile noastre! Iartă-ne nouă! Miluiește-ne pe noi! Tu esti Oblăduitorul nostru! Ajută-ne nouă împotriva neamului celor tăgăduitori!” (GG) Bal All"h Mawl"-kum wa-huwa ƒayr al-n"œirn (3, 150): „Ci Dumnezeu este Stăpânul vostru, preabunul Mântuitor!” (GG) ...Öumma raddu ’îl" All"h Mawl"-hum al-′aqq ’a l" la-hu al-≤ukmu wa-huwa ’asra‘u al-≤"sibn (6, 62): „...apoi vor fi duși înapoi la Dumnezeu, Stăpânul lor, Adevărul. Nu a lui este Judecată? El
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
te conjur, Întoarce-ți dragul pe-un mai vrednic drum, Decît spre cea pe care firii-i e rușine S-o recunoască-a ei. FRANȚA: Foarte ciudat, Că ea ce pînă-acum ți-era odor, Miez laudei și vîrstei un balsam, Preabuna, dragă, în așa scurt timp A fapt ceva grozav, cît s-o dezbrace De-ale favorii falduri. Sigur, vina ei Trebui' să fie contra firii-atît, Că-i monstruoasa,-ori dragostea, ei dată, Greșală-i ceea ce să cred de ea, Ar fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]