184 matches
-
iar comportamentul acestuia nu poate fi controlat pe deplin. Ceea ce putem face este să determinăm contextul și limitele care promovează un comportament pozitiv și reduc comportamentul inadecvat. 84 Bibliografie 1. Albu, Emilia, Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenți. Prevenire și terapie, Editura Aramis, București, 2002; 2. Băban, Adriana (coord.), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, S.C.Psinet, Cluj Napoca, 2001; 3. Bursuc, Bogdana, Managementul clasei. Ghid pentru profesori și învățători, Editura Alpha MDN, București, 2007
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Între 30 si 50% dintre cazuri, indică faptul că În anumite condiții, formele de depresie severă duc către actul disperat. In două studii din SUA și Anglia realizate de Achenbach și Rutter s-a pus În evidență că 10% dintre preadolescenți par a fi nefericiți, triști, deprimați. La adolescență procentul este de 40%. Un sfert dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
dintre adolescenți descriu stări depresive grave. Când aceste episoade se prelungesc dincolo de șase luni, fiind asociate cu tulburări de somn, alimentație, dificultăți de cocentrare vorbim de depresia clinică/starea depresivă. Studiile arată că aceste forme grave sunt relativ rare la preadolescenți și mai răspândite la adolescență. La preadolescență băieții sunt mai depresivi , iar la adolescență fetele suferă de crize depresive mai dese. Cauzele acestui fenomen ar putea fi: antecedentele familiale de tulburări mentale, alcoolismul, consumul de droguri , agresivitatea mai accentuată la
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ocoli tăul și ai nevoie să ajungi în alt punct al malului. Or din acest moment intrăm într-un alt domeniu al imaginarului, mai luxuriant decât cel construit în jurul grotei: locuința pe apă, barca, corabia, arca. Universalitatea pirogii (recuperabilă pentru preadolescenții anii 60 prin traduceri de literatură de aventuri sau de relatări ale diverselor expediții), diversitatea simbolică în funcție de material (animal, vegetal sau în mitologia modernă metalul), "fuziformitatea" (pentru a prelua cuvântul din traducerea românească a lui Gilbert Durand) care poate sugera
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
informațiilor anumite semnificații; ghidează elevii în stabilirea unor conexiuni logice între cunoștințele anterioare și noile informații; consiliază individual elevii în raport cu activitățile independente de acasă și din clasă; ajută elevii să extragă informațiile esențiale ale conținuturilor lecțiilor. 2. Învățarea la școlarii preadolescenți și adolescenți Pe măsură ce crește nivelul vârstei mentale (12 - 16 ani) dificultatea sarcinilor de lucru crește spre praguri superioare. Solicitările au o altă complexitate care corespunde modificărilor ce apar datorită maturizării intelectuale a elevului. Gradul de dificultate al sarcinilor de lucru
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
punând accent pe interacțiunea dintre acestea. Crearea unei hărți conceptuale solicită procese complexe de gândire, poate lua forme variate și reprezintă o reflexie a modului de înțelegere a celui care a elaborat-o. 3. Modelarea intereselor pentru învățare a elevilor preadolescenți Schimbările care au loc la nivelul factorilor care definesc personalitatea în timpul preadolescenței explică, în mare măsură permanenta fluctuație în preferințele și interesele tinerilor. Schimbările care se constată în dinamica intereselor sunt expresii firești ale unui proces de evoluție care tinde
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
ciudată a versurilor. îmi păstrez câteva caiete de-atunci. Primul poet pe care l-am citit a fost, din fericire pentru mine, Lucian Blaga (care, alături de Marin Sorescu, mi se pare poetul cel mai indicat să fie citit de un preadolescent care vrea să facă poezie) și, desigur, am scris o vreme în stilul lui. N-am să uit niciodată nebunia care a-nceput de atunci și care-a durat tot liceul. Eram amețit, halucinat de poezie. Din aproape în aproape
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a lui ca om... Educatorii au datoria să urmăreasă: activitățile în care este implicat elevul, dezvoltarea sa fizică și psihică, dezvoltarea vorbirii, dezvoltarea atenției, percepției, memoriei, gândirii, imaginației, formarea personalității, devenirea lui socială. Ei sunt responsabili de evoluția elevului mic, preadolescentului, adolescentului. Unii elevi reușesc, alții eșuează. Ce explicații s-au dat reușitei și eșecului? Unii au spus că eșuează elevii cu deficiențe, cu tulburări psihice. Dacă un copil are o sănătate precară, procesele lor psihice nu vor funcționa la parametri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și pe gri. Fuste și jachete din denim și chiar câteva perechi de șosete s-au revărsat din punga aceea, iar eu am rămas holbându-mă la ele: erau acolo haine cât pentru Întreaga garderobă a patru sau mai mult preadolescenți. Cine dracu’ erau Cassidy și Caroline? m-am Întrebat eu cu ochii la catrafuse. Ce persoană care se respectă poartă jeanși Tommy Hilfiger - În nu mai puțin de trei culori? Probabil că aveam un aer total abulic, pentru că Leanne s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
când găseam câte o bluză fără mâneci sau câte o jachetă mai mare care mă Încăpeau, dar faptul că tot ceea ce purta Miranda avea mărimea zero constituia o oarecare problemă. De cele mai multe ori distribuiam hainele oricui știam că are fiice preadolescente, singurele care aveau vreo șansă să Încapă În toate catrafusele alea. Îmi Închipuiam fetițe cu trupuri de băiețandri plimbându‑se de colo‑colo În fustițe Prada și În rochițe Dolce e Gabbana cu breteluțe‑spaghetti. Dacă găseam ceva cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
idealiste, progresiste sau retrograde ea presupune întotdeauna opțiunea valorică. De aceea, între convingeri, idealuri și concepția despre lume și viață există o foarte strânsă interdependență împreună constituind un complex motivațional de prim ordin al personalității. 1.5 Particularități psihofizice ale preadolescentului Perioada preadolescenței (10-15 ani) este cea de tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul nu mai este copil, dar este pe departe de a fi
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
tranziție, vârsta cu cele mai intense transformări și modificări, atât în plan fizic cât și în cel psihic. La această vârstă individul nu mai este copil, dar este pe departe de a fi un adolescent sau matur, el este un preadolescent. În această perioadă se constată o accelerare a creșterii somatice. Dezvoltarea tumultoasă psihosomatică este impulsionată de maturizarea și intrarea în funcție a mai multor glande cu secreție internă. Între acestea glandele sexuale au un rol deosebit. Preadolescentul prezintă o creștere
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
el este un preadolescent. În această perioadă se constată o accelerare a creșterii somatice. Dezvoltarea tumultoasă psihosomatică este impulsionată de maturizarea și intrarea în funcție a mai multor glande cu secreție internă. Între acestea glandele sexuale au un rol deosebit. Preadolescentul prezintă o creștere rapidă în înălțime, creșterea se relevă mai ales la membre: picioare, mâini lungi; se dezvoltă musculatura, ceea ce dă impresia de forță; la băieți se schimbă vocea; fizionomia feței suferă și ea schimbări, se vor prefigura linia și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
se dezvoltă musculatura, ceea ce dă impresia de forță; la băieți se schimbă vocea; fizionomia feței suferă și ea schimbări, se vor prefigura linia și trăsăturile pe care le va avea ca adult. Din cauza acestei creșteri tumultoase rezistența la efort a preadolescentului este încă redusă, fiind predispuși la surmenaj fizic. Dezvoltarea intelectuală se manifestă în aceea că gândirea se desprinde tot mai mult de concretul intuitiv, obiectual și operează în plan logic cu noțiuni, legi, teoreme. La această vârstă elevul operează cu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
această cale se lărgește tot mai mult orizontul cunoașterii și se adâncesc sensurile cunoștințelor asimilate. De asemenea, în această perioadă, se realizează o stabilizare relativă a trăsăturilor de personalitate. Se stabilizează sinceritatea, corectitudinea, simțul onoarei, spiritul de independență și responsabilitate. Preadolescentul dorește să fie considerat adult. Își corectează anumite trăsături, obiceiuri, deprinderi negative, realizează o ierarhie a valorilor, manifestă preferințe. Este vârsta prieteniei însă alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
manifestă preferințe. Este vârsta prieteniei însă alegerea prietenilor este încă destul de întâmplătoare. Își descoperă propriile posibilități, manifestă interes pentru tot ceea ce pune la încercare forțele sale și permite evidențierea lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și dispozițiile. Dintre manifestările negative care caracterizează preadolescența amintim: grosolănia, duritatea, indolența, irascibilitatea, încăpățânarea. Pentru a le evita sau a le tempera este nevoie de o educare a sentimentelor și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
optimizatoare, stiluri democratice ale relațiilor profesori- elevi, buna funcționare a clasei ca grup social. d) Factorii psihologici. Factorii psihologici sunt de natură internă și țin de personalitatea elevului. Un loc aparte între acești factori îl ocupă inteligența. 2.7 Motivația preadolescentului pentru activitatea școlară Interacțiunea nenumăraților factori externi și interni poate genera atitudinea preferențială a elevului față de anumite obiecte de învățământ. Dintre factorii externi amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor școlare, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorului, cunoașterea importanței
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și al insuccesului - trăite de elev în urma aprecierii lui de către profesor și a conștientizării poziției sale competitive în clasă - nivelul de aspirație format în funcție de capacitatea de autoestimare. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale preadolescenților față de anumite obiecte școlare. Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Paralelismul între preferințele și performanțele elevilor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fi mai important. Multe din performanțele obținute la obiectul important se datorează faptului că acesta coincide cu obiectul preferat. Obiectul important dar nepreferat este învățat mai mult sau mai puțin sistematic și profund, în funcție de nivelul de dezvoltare a sentimentului datoriei. Preadolescenții își exprimă chiar regretul că nu reușesc să se atașeze de unele din obiectele socotite „de mare viitor“. Preadolescența marchează transformarea motivației superficiale, care provoacă de obicei o mobilizare generală și nediferențiată a activității, în motivație mai profundă și mai
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mai multe trebuințe - în primul rând din cea de performanță, de autorealizare și de cunoaștere - se formează, se structurează trebuința intrinsecă de a învăța (B. Zörgö). Capitolul 3. Metodica cercetării 3.1 Scopul și obiectivele cercetării Prin această lucrare, „Motivația preadolescenților pentru învățare - între expectanță și performanță școlară“ se evidențiază așteptările elevilor în raport cu activitățile școlare și abordează un anumit context motivațional și anume - motivația pentru învățare în preajma tezelor cu subiect unic. S C O P U L lucrării este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
așteptările elevilor în raport cu activitățile școlare și abordează un anumit context motivațional și anume - motivația pentru învățare în preajma tezelor cu subiect unic. S C O P U L lucrării este acela de a evidenția nivelul motivației pentru învățare al preadolescenților în pragul tezelor cu subiect unic și pentru tezele cu subiect unic. O B I E C T I V E L E lucrării sunt: O 1 : evidențierea ponderii formelor motivației: intrinsecă, cognitivă, extrinsecă și afectivă în procesul învățării; O
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
medii între 6 și 699, e - elevi cu medii între 5 și 599, iar a+ b+ c+ d+ e reprezintă totalul elevilor, populația investigată. P O P U L A Ț I A Populația investigată cuprinde subiecți din mediul urban, preadolescenți, băieți și fete, elevi ai două clase, a VIII-a C și a VIII-a D, care sunt într-un moment important al vieții de elev, moment în care activitatea de învățare ar trebui să ocupe loc primordial în ierarhia
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
la vârsta preadolescenței ar trebui ca dominantă să fie motivația cognitivă, intrinsecă precum și interesele cognitive și cele legate de viitorul lor. Ei ar trebui să fie preocupați de viitor și nivelul lor aspirațional să fie în concordanță cu această preocupare. Preadolescenții ar trebui să se bazeze pe propriile lor forțe, să se străduiască să se afirme prin propriile lor aptitudini și capacități. Fiecare dintre cele 10 întrebări ale chestionarului, întrebări cu răspunsuri evantai evidențiază motivația intrinsecă, cognitivă precum și interesele cognitive dar
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de răspuns care evidențiază dezinteres pentru „a cunoaște“, „a ști“, deci lipsa motivației și totodată lipsa totală de efort în a învăța, au optat 10%, 17,5% respectiv 5% dintre elevi. Calculând media procentelor obținem următoarele rezultate: 59,16% dintre preadolescenții investigați sunt interesați să descopere noul, să se informeze, să se depășească pe sine, deci sunt motivați intrinsec și cognitiv; 30% dintre subiecți ar dori să cunoască mai mult dar caută calea cea mai ușoară în sensul că nu-i
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]