144 matches
-
secvențial de la stânga la dreapta; abordarea orientată pe activități, activitățile fiind reprezentate sub formă de noduri, iar relațiile de precedență dintre activități prin arce. Ambele abordări pot fi utilizate pentru reprezentarea grafică a activităților unui proiect și a relațiilor de precedență aferente, dar de obicei, abordarea orientată pe evenimente necesită mai puține noduri pentru reprezentarea grafică decât abordarea orientată pe activități. În cazul metodei CPM se va ține cont de faptul că grafurile nu pot avea decât un singur moment inițial
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
faptul că grafurile nu pot avea decât un singur moment inițial și un singur moment final, fără a se admite parcurgerea unor bucle sau circuite. Estimarea termenelor de realizare a activităților După reprezentarea grafică a activităților și a relațiilor de precedență dintre acestea, managerul de proiect trebuie să estimeze durata fiecărei activități, precum și durata totală a proiectului. Dacă proiectul prezintă un grad redus de noutate, estimarea duratelor activităților va avea loc în condiții caracterizate de un grad ridicat de certitudine, iar
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
duratei activităților proiectului este superioară în raport cu mărimea economiilor generate de reducerea duratei totale a proiectului. Capitolul 3. Funcțiile managementului. Particularități aferente activității de inovare | 101 3.1.2.2.3. Metoda PDM Metoda PDM (Precedence Diagram Method - metoda diagramelor de precedență) se deosebește de metodele CPM și PERT nu doar prin modul de reprezentare grafică a activităților adiacente, ci și prin diversitatea opțiunilor de relaționare a acestor activități. Aceste opțiuni implică următoarea tipologie<footnote Țăran, N., Stanciu, A., Managementul realizării noilor
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
etape ale timpului funcțional: timpul genetic, timpul ordonator, timpul dinamic și timpul de așteptare 37. Timpul genetic este cel în care individul ia cunoștință de durata pedepsei, de conținutul ei, de orarul diurn și cel nocturn. Poate fi constituit prin precedență (cînd individul este arestat preventiv), concomitență și subsecvență. Acesta este timpul informării, cînd individul ia cunoștință de ceea ce-l așteaptă în închisoare. De regulă, acest timp genetic atît pentru arestați, cît și pentru angajați este încărcat cu zvonuri despre lumea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Așa și numai așa intuise el din bun început că irepresibila lui vocație de "dascăl" își putea face pereche cu aceea de "scrietor". Și cum aproape invariabil a înțeles să procedeze? Luând-o dinspre starea sufletească axială: iubirea cu toate precedențele, metamorfozele, corelativele, antonimele sale. Le urmărea cu fascinație, metodic, pe verticală (fire, impulsuri "subliminale", cazuistică balansând între sugestiile angelice și cele de "advocatus diaboli" etc.) precum și pe orizontală (împrejurări, dispoziții intime aparținând prezentului imediat și prelungindu-se din comportamentul global
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de disgenezie din perioada veche nu vor fi, probabil, niciodată scrutate cu luciditate și bărbăție, căci confirmă incompatibilitatea lor cu ideea de istorie literară și chiar imposibilitatea unei istorii literare: trei secole de apariții întâmplătoare, neorganice, izolate, ignorând, adesea, orice precedență, o circulație precară a unor manuscrise incomplete sau viciate (fiindcă de editare rareori putea fi vorba în condițiile unui monopol bisericesc), inexistența unui mediu propice receptării, a unui număr rezonabil de știutori de slovă, suficient pentru ca reverberațiile evenimentului extraordinar al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de disgenezie din perioada veche nu vor fi, probabil, niciodată scrutate cu luciditate și bărbăție, căci confirmă incompatibilitatea lor cu ideea de istorie literară și chiar imposibilitatea unei istorii literare: trei secole de apariții întâmplătoare, neorganice, izolate, ignorând, adesea, orice precedență, o circulație precară a unor manuscrise incomplete sau viciate (fiindcă de editare rareori putea fi vorba în condițiile unui monopol bisericesc), inexistența unui mediu propice receptării, a unui număr rezonabil de știutori de slovă, suficient pentru ca reverberațiile evenimentului extraordinar al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aproape tuturor celor 400 de pagini ale cărțuliei! A. Autorul se sprijină deseori, mai mult sau mai puțin deschis, pe principii de interpretare sau de „hermeneutică” care nu reies din text, ci sunt proiectate din exterior. În articolul citat în precedență, am analizat zece dintre aceste principii, aproape pe toate regăsindu-le aici: 1) creștinii nu puteau face ceea ce dreptul roman nu lua în considerație; în alți termeni, ei nu puteau admite o separare care să nu permită și o nouă
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
teze” pe care capitolul sau partea din capitol are rolul de a le dovedi. Acesta nu este un proces potrivit unui istoric, ci unui teolog scolastic care enunță și probează o teză. Ceea ce reconduce la „ipotezele de lucru” menționate în precedență. Să nu se creadă că aici ar fi vorba de o chestiune de prezentare sau de formă. Într-adevăr, acest proces permite să ne bazăm numai pe un text al autorului, fără a ține cont de toate celelalte, nici de
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
util să putem vedea dintr-o privire ce urmează să facem dacă alegem un fir de activitate care succede operatorului „ȘI”, respectiv „SAU”, o peratorul „SAU” este o situație rar întâlnită); operatorul poate fi un multiplicator demultiplicator al relației de precedență și are următoarea taxonomie<footnote Idem, nota 13. footnote>: - operator de ramificație. O interfață de proces poa te avea mai multe fire de activitate de tip succesor, discriminate cu ajutor ul unor evenimente prin intermediul unui operator de ramificare a firului
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de confluență. Așadar, dacă punem cap la cap informațiile prezent ate mai sus, putem contura definiția fluxului unui proces. Astfel, fluxul poate constitui un grup de activități, evenimente, operatori, interfețe de proces care sunt legate între ele prin relații de precedență temporală: precedate de operatorul SAU întrucât primul, al doilea sau ambele evenimente ar putea declanșa execuția procesului; succedate de un operator de „confluență” pe care l putem denumi J1 (de la „join”) pentru că activitățile care urmează celor două evenimente sunt aceleași
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
un caracter obiectiv, puteau fi ierarhizate, acum și plăcerile, deși subiective, sunt supuse unei ierarhizări, dar nu prin sine, ci prin capacitatea celui care le poate experimenta. Având în vedere că judecata plăcerilor este făcută prin intermediul rațiunii, asigură acestora o precedență valorică. Deja din primele două demonstrații înregistrează un câștig în favoarea practicării dreptății în detrimentul nedreptății ca utilitate, a treia demonstrație, în mod evident va repurta victoria finală prin demonstrarea faptului că doar plăcerea filosofului este autentică, pură și adevărată, iar celelelate
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
problematică, ignorând o serie de elemente semnificative pentru perceperea corectă a unei situații. • bariere cognitive: - ignoranța - apare din cauza absenței unei informări corecte; - inflexibilitatea strategiilor intelectuale sau folosirea automată, repetată a acelorași strategii de abordare a unei probleme sau decizii (stereotipul); - precedența - asemănătoare stereotipiei, constă în fixarea unui mod de acțiune care anterior a avut succes, fără a lua în calcul eventualele schimbări/modificări de situație; - substituția - apare prin înlocuirea nejustificată a unei probleme noi cu una deja cunoscută și prin aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
moment când acestea două, îndeajuns de bine definite, devin apte a se segrega. Prin dimensiunea sa estet-socializatoare, ca mod de petrecere a timpului sub emblema lui utile dulci, practica cenaclieră păstrează multiple ecouri culturale. C.l. ilustrează o mare varietate de precedențe și ascendențe: el este ruda îndepărtată și „democratizată” a banchetului din Antichitate, dar și a lecturii familiale din secolul al XVIII-lea, a salonului și seratei din secolul al XIX-lea, a reprezentațiilor de la Curte, a clubului englezesc (model de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
practic, o grilă cu dublă intrare pentru descrierea fluxului de informații (executant-activitate). Se utilizează o simbolistică adecvată făcându-se distincția între fluxurile de informații și cele de materiale, financiare, de resurse umane etc., blocurile de decizie, succesiunea operațiilor, relațiile de precedență, operațiile care manipulează date etc. Pasul 4: Releveul informațional-decizional detaliat. Fiecare activitate din organigramă este reevaluată și supusă unei analize detaliate, obținându-se un nou document analitic, numit fișa activității (codul activității, momentele de desfășurare, numărul de operații pe unitatea
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
proaspete ale mulțimilor pentru a le salva de deviațiile periculoase. Înmulțirea erorilor și a prejudecăților ar fi favorizat dezorientarea inteligenței, ducând la o dificultate majoră în atingerea adevărului prin efortul rațiunii. Să ne amintim de cuceririle progresului, care au dat precedență formei reprezentative, dispensând omul de nobila trudă a gândirii. Iar Isus, în pietatea Sa imensă, se prindea de căile inimii, instrumente ale adevărului sănătos și mai puțin exigent al efortului intelectual. Răutatea omenească, ajunsă la culme, ar fi îndepărtat orice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cartografie transdisciplinară nu reprezintă altceva decât "proiectul nebun al cartografului de realizare a coextensivității hărții și a teritoriului"40. După Baudrillard, în cultura postmodernă "teritoriul nu mai precede harta, și nici nu îi supraviețuiește. Harta este cea care precede teritoriul precedența simulacrelor care produce teritoriul", ceea ce înseamnă că reprezentarea precede și determină realul 41. Simularea realității este opusă reprezentării, aceasta din urmă trăgându-și seva din "principiul echivalenței semnului și realului (chiar dacă această echivalență este utopică, ea este o axiomă fundamentală
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și să trimită toți copiii acasă; dar lui don Calabria i s-a părut o cruzime să descarce asupra acestor băieți sărmani o altă povară insuportabilă. Astfel, atunci când mobilizarea a fost generală și au fost înrolați și recruții respinși în precedență, don Calabria a încercat în toate felurile să ceară să fie respinși câțiva frați. Pentru fratele Luigi Adami, s-a dus personal să vorbească cu medicul ofițer, comandantul spitalului militar. Acesta, bărbat corect, imparțial și liniar datoriei, l-a licențiat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
alte articole, impuse de Dreptul Canonic pentru Congregațiile clericale. Aceste articole, în realitate goleau spiritul evanghelic, lăsând să se vadă doar un schelet exterior juridic și birocratic. Iată unele articole speciale: art. 11: «În toate actele comune i se cedează precedența preotului... urmează frații»; art. 146: «Conducerea ordinară a fraților aspiranți va fi încredințată unui preot»; art. 193: «Asistentul și consilierii generali trebuie să fie preoți...»; art. 225: «Nimeni nu va putea fi ales la oficiul de superior local, dacă nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai ales, reduse la numitorul metodologic comun: recitirea. Într-un elan de certă ținută borgesiană, „vărul” Shakespeare scrie ca și cum ar citi, eventual ca și cum ar cita. Ineditul Hamlet de-al doilea devine un breviar al literaturii, un angrenaj care ingurgitează avid precedența în vederea resuscitării. Piesa Vărul Shakespeare sintetizează și limpezește o serie de fixații ale operei lui S.: există aici nu numai un „Shakespeare după Shakespeare”, ci și un „Sorescu după Sorescu”. Figuri de creatori primordiali apar, de altfel, în diverse poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Trei dinți din față: remarcabil adică nu atât ca roman, cât ca roman al lui S. Lipsește, comparativ cu primul, tensiunea jocului între subversiune și scrierea „pe linie”. S. este autor al unei creații prin excelență interogatoare. Raportul său cu precedența - una din chestiunile fundamentale pe care le ridică orice univers literar original - comportă o cromatică bogată, cu o serie de nuanțe fine, imposibil de prins în schema simplistă, binară, nou/vechi, pe care a încercat să o impună modernismul. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
e cel mai bun de până acum. Reamintesc argumentele acestei aprecieri. Nu avem atât de multe dicționare de literatură română ca să nu putem estima cu relativă ușurință calitatea celui mai nou apărut. Demne de luat în seamă sunt îndeosebi două precedențe: Dicționarul ieșenilor, apărut în 1979, care cuprindea literatura română până la 1900; Dicționarul clujenilor sau Dicționarul Zaciu, apărut în patru volume în anii 1995-2001, dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
mâna la gură/ avertizându-l că va face mizerie." În această înscenare a confesivului, discursul fragmentar și disonant e construit atent, are o retorică ce merge la fix, dar, pe de altă parte, uneori e ușor previzibil diluându-și efectele. Precedența poeților din propria-i generație o scutește pe Miruna Vlada de prea lungi tatonări și face vizibile culoarele poetice rămase libere, dar, în același timp, îi și limitează opțiunile. Aceeași sensibilitate (ultragiată?) feminină - unul dintre motto-uri este un vers
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
ca eu se teme, parcă, a trece între copertele definitive ale unui volum. Să fie, oare, un simplu, întâmplător joc pronominal?". A doua chestiune importantă ridicată este Inovația tradiției, adică tipul de relație stabilit (manifest sau nu) între avangardiști și precedență, durata avangardelor, precum și efectele pe termen lung ale provocărilor lor și ale schimbărilor de accent și chiar de cod literar. Incursiunea în fenomenul avangardelor ajunge la concluzii complexe prin paradoxurile lor: "Cunoscută prin sistemul de instrucție și educație, prin asimilare
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
cu seriozitate și nu după vorba lui Camil Petrescu, luată din gura lui Cațavencu: Ťsă avem și noi faliții noștri!ť, vorbă ce ne poate apăsa fie și în subconștient" (p. 1008). Contestă posibilitatea de a găsi în literatura română precedențe ale Renașterii și Barocului numai de dragul de a ne sincroniza retrospectiv, apreciind că "protocroniștii noștri par a sări dincolo de cal", anulând specificul evului mediu românesc. Se întreabă în 1987, intrigat de această extindere naționalistă, revendicativă, a protocronismului înspre origini: "De unde
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]