3,460 matches
-
HOTĂRÂREA nr. 2.300 din 14 decembrie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 4 ianuarie 2005 prin înlocuirea unor termeni. Articolul 8 (1) Admiterea în rezidențiat a personalului didactic încadrat pe funcții de preparator la disciplinele clinice și preclinice cu sau fără corespondent în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală se face în situația îndeplinirii condițiilor de admitere la grupa sau subgrupa de specialități respectivă. ... ---------- Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de
HOTĂRÂRE nr. 899 din 22 august 2002 (*actualizată*) privind organizarea învăţământului postuniversitar de specialitate medical, medico-dentar şi farmaceutic uman**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144278_a_145607]
-
privind realizarea de inspecții în domeniul său de activitate; ... d) autorizează studiile clinice care se efectuează, după caz, pentru produsele medicamentoase de uz uman, în conformitate cu Regulile de bună practică în studiul clinic; ... e) inițiază și/sau efectuează studii clinice sau preclinice și analize de laborator privind calitatea, eficacitatea și siguranța produselor medicamentoase de uz uman, în scopul asigurării sănătății populației; pentru această colaborează cu unități de învățământ superior, de cercetare științifică sau de sănătate publică; ... f) organizează, îndruma și controlează activitatea
LEGE nr. 594 din 29 octombrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145757_a_147086]
-
81 Ministerul Sănătății și Familiei autorizează unitățile de testare clinică în care se pot desfășura studiile clinice, cu sau fără beneficiu terapeutic, în conformitate cu reglementările în vigoare. Articolul 82 Cercetările clinice sunt inițiate în situația obținerii unui aviz favorabil în urma testelor preclinice. ----------------- Art. 82 a fost modificat de LEGEA nr. 336 din 31 mai 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 17 iunie 2002. Articolul 83 Înainte de inițierea studiilor clinice se apreciază riscurile previzibile și inconvenientele, comparativ cu beneficiile anticipate pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 14 octombrie 1999 - (*actualizată*) privind produsele medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144428_a_145757]
-
următoarele situații: a) dacă sunt folosite de persoanele fizice care tranzitează România și dacă aceste produse sunt în cantități care nu depășesc nevoile personale; ... b) dacă sunt folosite că mostre pentru autorizarea de punere pe piață în România, pentru cercetări preclinice sau studii clinice. ... c) dacă sunt destinate pacienților în vederea continuării tratamentului început în străinătate sau dacă sunt necesare în cazuri excepționale precum: calamități naturale, epidemii și cazuri de necesitate aprobate de Ministerul Sănătății și Familiei. ... ----------------- Litera c) a art. 94
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 14 octombrie 1999 - (*actualizată*) privind produsele medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144428_a_145757]
-
diagnostic, astfel că principiile de operare ale tubului RX, imagistică radiografica, procesarea filmului, programele de asigurare a calității, controlul dozei pacientului și a expușilor profesional, etc.. 25. Presupunând că pregătirea de bază în fizica radiațiilor constituie o parte a pregătirii preclinice (fizică medicală de bază sau echivalent), partea generală a cursului recomandat de radioprotecție trebuie să se concentreze pe subiectele care se adresează protecției pacientului. Un posibil rezumat poate fi conținutul ICRP 73, Protecția Radiologica și Securitatea în Medicină (ICRP, 1996
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
fizica radiației. Un procentaj de 20-30% din această durată, trebuie sa constea în sesiuni practice sau seminarii în care să se analizeze cazurile tipice prezentate în practică clinică. 30. Pregătirea în radioprotecție trebuie încurajată și trebuie acordată la sfârșitul perioadei preclinice sau în timpul perioadei clinice. A. Pregătirea specifică minimă în radioprotecție în radiologia interventionala (1) Că un exemplu de utilitate a obiectivelor educaționale specifice în prepararea activităților de pregătire, programele de pregătire trebuie să prezinte câteva tematici: ... (2) Sisteme RX pentru
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
diagnostic, astfel că principiile de operare ale tubului RX, imagistică radiografica, procesarea filmului, programele de asigurare a calității, controlul dozei pacientului și a expușilor profesional, etc.. 25. Presupunând că pregătirea de bază în fizica radiațiilor constituie o parte a pregătirii preclinice (fizică medicală de bază sau echivalent), partea generală a cursului recomandat de radioprotecție trebuie să se concentreze pe subiectele care se adresează protecției pacientului. Un posibil rezumat poate fi conținutul ICRP 73, Protecția Radiologica și Securitatea în Medicină (ICRP, 1996
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
fizica radiației. Un procentaj de 20-30% din această durată, trebuie sa constea în sesiuni practice sau seminarii în care să se analizeze cazurile tipice prezentate în practică clinică. 30. Pregătirea în radioprotecție trebuie încurajată și trebuie acordată la sfârșitul perioadei preclinice sau în timpul perioadei clinice. A. Pregătirea specifică minimă în radioprotecție în radiologia interventionala (1) Că un exemplu de utilitate a obiectivelor educaționale specifice în prepararea activităților de pregătire, programele de pregătire trebuie să prezinte câteva tematici: ... (2) Sisteme RX pentru
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
imagistice, și în special al celor bazate pe rezonanța magnetică [51, 85], numărul malformațiilor arterio-venoase cerebrale descoperite incidental a crescut semnificativ, aducând astfel un nou subiect de dezbatere asupra oportunității atitudinii terapeutice agresive asupra acestor leziuni aflate într-un stadiu preclinic de evoluție. Astfel, deși există un consens general asupra faptului că toate malformațiile vasculare cerebrale care au sângerat necesită tratament agresiv, sunt diferențe majore de opinie în ce privește managementul malformațiilor nerupte [48]. Tratamentul microchirurgical al malformațiilor arterio-venoase constă în excizia sub
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
26]. TUMORILE ORBITALE IOAN SZABO, BIANCA SZABO CONSIDERAȚII DE TERMINOLOGIE Bogăția limbii române face ca să dispunem de doi termeni sinonimi pentru desemnarea unui proces tumoral aflat în orbita oculară, respectiv termenul de „orbital” și cel de „orbitar”. Ambii au circulație preclinică și clinică răspândită și se pot considera corecți gramatical. Noi utilizăm termenul de „orbital” (și nu „orbitar”) pentru următoarele considerente: - DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (Edit. Academiei Române, 1994) conține cuvântul orbital (p. 726) cu două sensuri. Unul din sensurile cuvântului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și asupra creșterii unor structuri, precum membrana bazala sau matricea extracelulara. Exemplul cel mai tipic al acestui proces este regăsit în rinichi unde membrana bazala poate crește de câteva ori în grosime, iar expansiunea mezangială este evidentă încă din fazele preclinice (premicroalbuminurice) ale bolii renale diabetice. Acest proces este descris pe larg în capitolul ... „Boală renală diabetica”. Aici menționam numai că hiperglicemia și AȚII stimulează genă TGF-β1 pe calea PKC și MAPKC (Mitogen Activate Proteinkinase), fiind o citokină cu activitate puternică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
cu vectori virali au avantajul de a fi înalt imunogene și de a induce și un oarecare răspuns heterolog. Rezervele în raport cu această soluție sunt imunitatea preexistentă a gazdei pentru vector (adenovirus sau virus vaccinal) și reacțiile adverse. Mai multe studii preclinice au arătat valoarea imunoterapeutică a vaccinurilor cu vectori. Un recombinant de virus vaccinal care exprima proteinele E6 și E7 a generat răspuns citotoxic și antitumoral (He și colab., 2000). Un trial de fază II condus de European Organisation for Research
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
tratamentul ablativ standard. Cel mai important răspuns pozitiv a fost reducerea infiltratului inflamator peritumoral (Davidson și colab., 2003). Răspunsul a fost mai bun la pacientele cu nivel înalt al limfocitelor CD4, CD8 și CD 17 asociat leziunii. Un alt experiment preclinic a utilizat ca platformă pentru vectorizarea E7 fuzionată cu proteina de șoc termic (HSP 70) un parvovirus adenoasociat (Liu și colab., 2000). Efectul antitumoral a fost demonstrat in vitro. Vaccinuri vector au fost construite cu tulpini bacteriene atenuate care vectorizau
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu vectori virali au avantajul de a fi înalt imunogene și de a induce și un oarecare răspuns heterolog. Rezervele în raport cu această soluție sunt imunitatea preexistentă a gazdei pentru vector (adenovirus sau virus vaccinal) și reacțiile adverse. Mai multe studii preclinice au arătat valoarea imunoterapeutică a vaccinurilor cu vectori. Un recombinant de virus vaccinal care exprima proteinele E6 și E7 a generat răspuns citotoxic și antitumoral (He și colab., 2000). Un trial de fază II condus de European Organisation for Research
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
tratamentul ablativ standard. Cel mai important răspuns pozitiv a fost reducerea infiltratului inflamator peritumoral (Davidson și colab., 2003). Răspunsul a fost mai bun la pacientele cu nivel înalt al limfocitelor CD4, CD8 și CD 17 asociat leziunii. Un alt experiment preclinic a utilizat ca platformă pentru vectorizarea E7 fuzionată cu proteina de șoc termic (HSP 70) un parvovirus adenoasociat (Liu și colab., 2000). Efectul antitumoral a fost demonstrat in vitro. Vaccinuri vector au fost construite cu tulpini bacteriene atenuate care vectorizau
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sunt determinate oligogenic sau poligenic, fiecare dintre aceste gene având o penetranță fenotipică redusă. Genele candidat pentru bolile autoimune codifică pentru proteine implicate în derularea sau reglarea răspunsul imun (exemplu, antigene de suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada preclinică variabilă, determinismul complex și penetranța redusă a alelelor de risc cresc dificultatea descifrării componentei genetice a bolilor autoimune. Componenta genetică a bolilor autoimune este analizată prin:- utilizarea modelelor animale pentru bolile autoimune. Artrita reumatoidă este una dintre cele mai comune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale statinelor în prevenția secundară a AVC-ului sunt datorate mecanismelor antiinflamatorii, antitrombotice și stabilizatoare ale plăcii de aterom (44). Strategiile de neuroprotecție în fața fenomenului de ischemie și reperfuzie cerebrală sunt în curs de diversificare, fiind necesare mai multe studii preclinice ce reproduc efectele AVC pe creierul îmbătrânit (45). Mobilizarea precoce și alimentația corectă sunt elemente esențiale alături de o strategie medicamentoasă adecvată (46). 39.5. Evoluția și prognosticul post-AVC la vârstnici Deoarece AVC la vârstnici reprezintă o patologie cu multiple mecanisme
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
chirurgical cât și datorită efectelor anesteziei generale [69]. Boala hepatică decompensată crește riscul complicațiilor postoperatorii (insuficiență hepatică acută, infecții inclusiv sepsis, sângerări, cicatrizare deficitară, disfuncții renale). Riscul operator depinde de gradul disfuncției hepatice, de tipul intervenției chirurgicale și de starea preclinică a pacientului. Stratificarea cantitativă a riscului perioperator la pacienții cu ciroză utilizează scorurile ChildTurcotte-Pugh (CTP) și Model for End-Stage Liver Disease (MELD). Scorul CTP a fost inițial utilizat pentru predicția mortalității după chirurgia de șunt portocav, dar actualmente este utilizat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
care se dezvoltă de-a lungul mai multor ani sau decenii, în funcție de etiologie [5] și în care se pot individualiza mai multe faze distincte:faza moleculară, în care au loc modificările genetice, care conduc la transformarea malignă a hepatocitelor;faza preclinică, având la rândul său două perioade: o perioadă în care tumorile sunt atât de mici, încât nu au expresie clinică și nici imagistică și o a doua perioadă (faza preclinică diagnostică), în care tumorile sunt încă asimptomatice clinic, dar detectabile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
modificările genetice, care conduc la transformarea malignă a hepatocitelor;faza preclinică, având la rândul său două perioade: o perioadă în care tumorile sunt atât de mici, încât nu au expresie clinică și nici imagistică și o a doua perioadă (faza preclinică diagnostică), în care tumorile sunt încă asimptomatice clinic, dar detectabile prin metode imagistice;faza simptomatică, în care apar manifestările clinice, dar în care tumorile au deja dimensiuni considerabile, în general peste 4,5 cm;stadiul tumoral, în care volumul tumoral
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
1982; Yoon et al., 1979). Trebuie menționat totuși că apariția simptomatologiei bolii (decompensarea metabolica acută) în urma unui episod infecțios (viral sau bacterian) nu are nici o legătură cu declanșarea procesului autoimun caracteristic patogeniei DZ tip 1. Astăzi, se știe că perioada preclinica a DZ de tip 1 este lungă, de ordinul lunilor sau chiar anilor. De aceea, relația stabilită între apariția diabetului de tip 1 și unele infecții virale recente (parotidita, rubeola, mononucleoza infecțioasă, infecții cu virus citomegalic etc.) ar trebui interpretată
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
baza ideii de a testa pacienții cu DZ nou depistat (înainte de inițierea insulinoterapiei) pentru prezență sau absența autoanticorpilor anti-insulinici (Palmer et al., 1983), dovedindu-se prezenta acestora la pește 20% dintre pacienți. Apariția precoce a anticorpilor anti-insulinici, încă din etapele preclinice asimptomatice ale DZ tip 1, a sugerat faptul că insulină per se ar putea acționa că un autoantigen. Confirmarea acestei ipoteze a venit din studii pe animale (șoareci NOD) la care clonele autoreactive de limfocite Ț CD8+ recunosc un epitop
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
unor decizii privind viitoarea carieră profesională și va permite evitarea unor situații în care coexistența diabetului ar reprezenta un risc inacceptabil (de exemplu, statutul de donator renal). În sfârșit, poate cea mai atrăgătoare perspectiva este cea a aplicării în faza „preclinica” a diabetului a unor diferite metode intervenționale care să oprească distrugerea celulelor β, obținându-se în acest fel o veritabilă prevenție primară a DZ tip 1. Dacă avantajele predicției DZ tip 1 sunt evidente, realizarea practică a acestui deziderat pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
În momentul în care procesul distructiv autoimun anti-β-celular a fost declanșat (autodeclanșat sau declanșat de factori exogeni), nu se mai poate vorbi de o acțiune preventivă ci de una terapeutică. După cum menționam, diabetogeneza T1DM are loc în întregime în perioada preclinică a bolii. În momentul exploziei clinice a diabetului, aproape tot ce era de distrus în insulele Langerhans este deja distrus. Ipoteza că un tratament ulterior aplicat în această perioadă poate stopa procesul autoimun anti-β-celular este iluzorie. Raportarea unor remisii tranzitorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
1956, ca urmare a carantinei stricte asupra câinilor importați. Această legătură o face și medicul veterinar român MITITELU (1985). Se poate vorbi deci de o origine infecțioasă a bolii și de transmisibilitatea ei. Boala pare a fi transmisă în faza preclinică sau de incubație. S-ar putea vorbi de unul sau mai mulți viruși, în sensul cunoscut al determinării aceluiași sindrom de către viruși diferiți. Evidențele epidemiologice argumentează această teorie. Totuși, până în prezent nu a fost pus în evidență un virus specific
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]