187 matches
-
cu persoanele cu dizabilități în anumite situații și depind în mare măsură de profilul și de nevoile persoanelor. Spre exemplu: ● Planificarea centrată pe persoană ● Sprijin activ, centrat pe persoană ● Autodeterminare și dreptul de a alege pentru propria viață ● Stereotipii și preconcepții față de persoanele cu dizabilități, în special intelectuale și psihosociale; Metode și programe de reducere a stigmei - atât din partea altor persoane, cât și a stigmei internalizate, pe care deseori persoanele cu dizabilități o dobândesc față de ele însele ● Mecanisme
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
memorabile înțelegerea lumii după chipul Treimii Dumnezeiești. Relația dintre mine și tine este incompletă dacă nu are un martor, în care se reflectă, care o confirmă și dă mărturie despre ea. - Într-o altă ordine de idei, care sunt principalele preconcepții, prejudecăți și greșeli în relația cu un duhovnic? Ce se poate cere și aștepta de la un duhovnic? - Este, într-adevăr, un subiect foarte complex și extrem de important. Am să mă opresc, deocamdată, la două aspecte, care îmi vin în minte
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
să vorbim între noi cu psalmi și cântări de laudă și duhovnicești. Să discutăm lucruri care ne-ar stimula intelectul și ne-ar înnoi simțămintele umane dintre noi. Și asta indiferent de gradul de educație ori de vârstă și dincolo de preconcepțiile noastre. Cui oare profită faptul că ne spionăm și ne bănuim mereu unii pe alții? De ce vrem să-i controlăm pe alții? De ce, oare, suntem tentați să punem la îndoială mereu buna credință a celuilalt? De ce oare ne surprinde inteligența
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
mai autorizați, J. A. Mariott, spunea că Europa a fost confruntată cu o problemă orientală din timpuri imemoriale” și că, “în esență, problema este neschimbată. Ea a pornit de la încleștarea din ținuturile Europei de sud-est, încleștare între obiceiurile, ideile și preconcepțiile vestului și ale estului”. Mariott, după cum se vede, dă o definiție foarte largă chestiunii orientale și acceptă definițiile lui Morley și Edouard Driault, cu rezerva că sunt incomplete. Morley definea chestiunea ca o “încâlceală întrețesută, schimbătoare, de interese conflictuale, popoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o scrisoare a domnitorului către feldmareșalul Șeremetiev prin căpitanul Lapedatu. Deci, o scrisoare trimisă celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un spirit justițiar, de o franchețe și o intransigență a opiniilor care deseori au șocat. Strânse în trei volume (Foiletoane, 1979-1984), acestea au făcut încă o dată dovada unui critic iconoclast, gata să ia în răspăr aserțiunile predecesorilor sau să contrazică preconcepțiile confortabil instalate în conștiința publică. Astfel, în pofida aparențelor, nu Titu Maiorescu este maestrul polemicii în perimetrul românesc, ci Constantin Dobrogeanu-Gherea, fiindcă, spre deosebire de cel dintâi, el știe să dialogheze cu adversarul. „Maiorescu e oracular, Gherea e socratic.” De asemenea, Perpessicius nu
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
că-i vorba despre dinamica țapului ispășitor, care după eveniment îi caută un genitor. Să-l ai în mînă pe instigator în carne și oase creează un sentiment de ușurare. Reconstrucție meșteșugită, pentru a se potrivi cu schema preconcepută a preconcepției, conform canoanelor polițiste ale istoriei la viitorul anterior. Asta a făcut la noi Marcuse, "inspiratorul lui Mai 1968". Studenții parizieni l-au descoperit în iunie. A doua observație: oricît de neverosimil ar părea, în miezul acțiunii, actorii și martorii aderă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și procedează prin inducție, spre deosebire de complicele său deductiv, doctorul Watson. De aceea, raționând ca un istoric, Watson descoperă cu Întârziere ceea ce Holmes Îi prezintă ca fiind elementar, dragă Watson! Aceste două moduri de comportament nu sunt antagoniste, ci complementare, deoarece preconcepțiile și cunoștințele lui Watson orientează percepția lui Holmes, ba chiar induc acea sensibilitate ce Îl conduce la identificarea semnelor pertinente. Nu există nici ruptură, nici etanșeitate Între aceste două forme de cunoaștere complementare. Watson nu e deloc nătângul care Înțelege
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
încât ele să fie conforme cu așteptările lor. Cercetătorii din științele comportamentale au depus mari eforturi pentru a pune în evidență calitatea credințelor și expectanțelor de a se auto-realiza. Ei s-au preocupat mai cu seamă de modalitățile în care preconcepțiile influențează evoluția și rezultatele interacțiunii, demonstrând că un observator ce a demonstrat inițial expectanțe greșite despre o altă persoană (actorul), va acționa, în baza acestor expectanțe în așa fel încât va determina actorul să i le confirme prin comportamentele sale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate explica patternul mai vast al metodologiilor folosite În științele sociale. Mai mult decât atât, În ultima vreme până și cercetările federale au adoptat metoda studiilor de caz. Cartea de față oferă o a treia posibilitate, și anume aceea că preconcepția privitoare la metoda În discuție este nefondată. Potrivit acestei posibilități care v-ar putea intriga, relevanța constantă a metodei sugerează că i-am Înțeles greșit plusurile și minusurile; poate că este nevoie de o nouă perspectivă. Prezenta lucrare Încearcă să
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nonficțională, cronică a unui sejur de câteva luni în sudul Italiei, în 1990. Nu e un jurnal propriu-zis, ci un reportaj literar, cu scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu un umor de finețe. SCRIERI: Anna
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
sine Îi generează teoria. Metodologic vorbind, el este „Întemeiat” În propriul fenomen. Corin Braga: Și mai e ceva. Mirarea nu este naivă. Ea este mai degrabă o formă de deconstrucție foarte lucidă a prejudecăților, Înțelese nu neapărat În sensul unor preconcepții malefice, ci În sensul stereotipurilor prin care gândim În mod curent. Aceasta este, probabil, atitudinea ideală, care se Încadează În relativismul postmodern, cea de scepticism față de scenariile explicative proprii sau colective, care induc un răspuns Înaintea unei Întrebări sau pun
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adăugare și ele corespund unei pedagogii intruzive, care intră În conștiința studentului și-i impune anumite lucruri. Sculptura și psihanaliza corespund În schimb unei pedagogii care presupune mai degrabă atragerea studentului, eliminarea părților care constituie niște piedici, a stereotipiilor și preconcepțiilor, a scenariilor explicative de care vorbeam anterior. Scopul unor asemenea metode ar fi eliberarea de blocaje și osificări, cucerirea unei mobilități care să permită reevaluarea și construcția de sine. Care trebuie să fie Însă raportul dintre metodele pedagogice prin impunere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de relativismul posibilităților actuale de a opera cu concepte absolute în acest domeniu supus atâtor tipuri de constrângeri, inclusiv de tip cognitiv. Perspectiva lui Shulsky este una esențial critică, deși acest tip de abordare riguroasă și metodică pare să dăuneze preconcepțiilor romantice vizavi de acțiunile spionajului sau misterului care învăluie modul aparte de operare în această activitate sensibilă. Însă tocmai „demitizarea” operată de o lucrare științifică de un asemenea calibru are o semnificație deosebită pentru societatea civilă și mediul academic din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a întreprins o examinare a receptării operei lui Arghezi, procedând la reconsiderarea polemică a exegezei argheziene. În jurul lui E. Lovinescu (1975) oferă o nouă lectură a operei unui autor față de care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
abandonat în favoarea teoretizării dogmatice, care diminuează fiorul poetic al piesei. Lucrările dedicate istoriei românești comunică un sentiment statornic de patriotism, construcția vădește rigoare, personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme căreia narațiunea i se subordonează. Rachierița, dramă a dedublării, este considerată o reușită a teatrului istoric scris de L. Întâmplările înfățișate, având drept punct de plecare cronica lui Ion Neculce, se petrec în secolul al XVII-lea, sub
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
concrete din sălile de curs părând nu o misterioasă terra incognita, ci o zonă mizerabilă, lipsită de importanță și de fenomene semnificative pentru alcătuirea și dezvoltarea curriculumului. Cartea lui Jackson a zdruncinat această prejudecată, poate cea mai gravă dintre toate preconcepțiile educaționale. Ea consta în credința că nu există decât „educația care se vede”, practicată, în esență, în școală și în familie. Jackson demonstra însă că pe lângă „educația vizibilă” exista și „educația invizibilă”, pe care nu s-a sfiit s-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin creație și prin receptare, indiferent de natura materialului colportat prin comunicare. Inițiativa de a compune sistematica prezentă în Poezia medievală în limba română se situează firesc în prelungirea ipotezelor anterioare ale criticului, care are curajul să pornească de la o preconcepție fermă. O teorie specifică a poeticității, ca și una extensivă a literarității predetermină totdeauna lectura sa critică. El privește dinspre partea lecturii, a funcțiilor și a mobilurilor ei, răspunzând unor motivații și înclinații elementare ale speței. Ca și în cazul
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
de credință sau, mai corect spus, de reprezentarea socială potrivit căreia profesorul eficient este produsul interacțiunii dintre trăsăturile înnăscute de personalitate și tactul pedagogic izvorât din intuiție și că, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesită o pregătire suplimentară (specială). Preconcepția anterioară poate fi contracarată prin apelul la argumente psihopedagogice concretizate în studiile dedicate carierei didactice, care atestă că rolul suportului informațional, al pregătirii metodice și al antrenamentului practic, incluse în programul de formare inițială, este fundamental. O analiză științifică a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Deoarece prezentul volum se adresează pregătirii unei categorii speciale de cadre didactice, atât din învățământul superior (profesorii de la Facultățile de Drept, Administrație Publică, Științe Politice, Economie), cât și din învățământul preuniversitar, care predau discipline cu caracter juridic, este importantă depășirea preconcepției intens vehiculate că informația și măiestria practică și științifică (în domeniile administrativ, politic, istoric, juridic etc.) sunt suficiente pentru a defini indicatorii și condițiile de performanță a unui profesor în această direcție de studiu. Este însă primejdios să se pună
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Evaluarea capacității de diferențiere Frankenstein (1970b, 1981) definește diferențierea ca fiind capacitatea de a identifica asemănări și diferențe între diferite fenomene (atribute personale, evenimente, obiecte) pentru a percepe dimensiunile relative și obiective ale realității și pentru a nu suferi influența preconcepțiilor, a stereotipurilor și a modelelor de activitate cognitivă și evaluativă. Am ales să investighez această capacitate analizând tendința de generalizare. Generalizare înseamnă includerea unui anumit element într-o categorie. Ea necesită ignorarea temporară a complexității și a diferențelor dintre toate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care o înconjura, ajunsă la momentul potrivit pentru a fi înlocuită de o mișcare mai vie și mai dinamică, adică însăși Biserica. Prejudecata aceasta presupune în cel care o repetă o crasă ignoranță a izvoarelor. Este adevărat că uneori această preconcepție datează din chiar timpul Bisericii de la început și se pare că reiese din unele pasaje ale Noului Testament, dar totodată e la fel de adevărat că aceste scrieri sunt polemice, iar polemica nu a fost niciodată calea cea mai eficientă pentru a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
avut curajul de a se abandona propria ipoteză de lucru și de a încerca să se surprindă concluziile care izvorăsc direct din texte. Este posibil, am putea spune, să se întreprindă o cercetare istorică, fără a avea în sine o preconcepție, o Vorverstädnis, cel puțin inconștientă, care să orienteze cercetarea? Nu este preferabil ca, din inconștientă, ea să devină conștientă și să asume forma unei ipoteze de lucru? „Obiectivitatea” istoricului nu ar fi o iluzie? Nu ar fi mai bine să
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
lumile posibile”); drept urmare, se declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale a diferitelor culturi plecând de la ideea că b) prin operațiile silogistice ale unui intelect asociat experienței se poate obține o imagine acurată a lumii, lipsită de prejudecăți sau preconcepții, obiectivă 1. În noul climat de euforie și optimism amplificat de noile descoperiri ale geografilor sau medicilor europeni, modernitatea a gestat anumite patologii, dintre care merită numite kitsch-ul estetic și utopia politică 2. Cascadele empatiei romanticetc "Cascadele empatiei romantice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adaequatio pentru a introduce noțiunea poetică a adevărului ca eveniment sau „survenire” (als Geschehen). Hermeneutul german a oferit o descriere fenomenologică a comprehensiunii în termeni care exclud obiectivitatea, descriind cunoașterea ca pe o „confirmare pe care o poate primi o preconcepție”1. Situat în aceeași perspectivă, M. Polanyi adaugă radicalei sentințe gadameriene (es gibt hier keine „Objectivität”) următoarea afirmație: „procesul descoperirii inductive este, de fapt, o oscilație între mișcarea analizei și a integrării, în balanța cărora predomină integrarea”2. Cunoașterea tacitătc
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]