535 matches
-
a demontat sistematic toate tezele economiei dezvoltării, inclusiv pe cea a investiției în capitalul uman. În privința acesteia din urmă ar merita să facem un scurt comentariu. Esterly arată că educația este un factor important de creștere economică, dar nu o precondiție. Nimic nu argumentează că ea premerge dezvoltării economice sau “take-off-ului”. În plus, modul în care experții și guvernele au promovat programele educaționale a fost deficitar. Guvernele pot adopta legi ale obligativității școlarizării și obțin fonduri externe pentru a finanța joburile
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
se realizează prin comunicare directă între eșalonul superior și subordonați și vizează, în mod special, misiunea, obiectivele și finalitățile; limitările sau impunerile, pe timpul planificării. Acestea rezultă din directiva de acțiune și se referă la restricțiile pe timpul desfășurării acțiunilor și la precondițiile pentru obținerea succesului; interpretările. Acestea sunt necesare pentru unele acțiuni sau intenții necunoscute; (despre care nu se dețin informații suficiente) ale adversarului și trebuie să fie veridice și realiste; punctele tari și punctele vulnerabile. Acestea sunt analizate atât la adversar
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
urme, ori cel puțin nu și le asumă. Obiectele simbolice, cărți sau mesaje, sînt numite propuneri (1); culturile experimentate sau sistemele de receptare/transformare a mesajului, presupoziții (2) și mediul în care se operează receptarea/transformarea, exterior universului simbolic, o precondiție (3). Să spunem că (1) poate contribui la formarea lui (2) și (2) la modificarea lui (3), dar bucla este retroactivă: mediul (3) a determinat cultura (2) care a produs cartea (1). Sigur este că (1) acționează prin releul (2
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
3), dar bucla este retroactivă: mediul (3) a determinat cultura (2) care a produs cartea (1). Sigur este că (1) acționează prin releul (2) și (2) nu este activă decît prin releul (3). Sau: acolo unde lipsește presupunerea mentală sau precondiția materială, a fortiori unul și altul, propunerea simbolică va rămîne "literă moartă": curiozitate bibliografică, peripeție literară. Pentru precondiție, prin mediu se înțelege pentru început mediul geografic, fizic și social într-o țară dezvoltată fără munți și junglă, fără pătură rurală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
că (1) acționează prin releul (2) și (2) nu este activă decît prin releul (3). Sau: acolo unde lipsește presupunerea mentală sau precondiția materială, a fortiori unul și altul, propunerea simbolică va rămîne "literă moartă": curiozitate bibliografică, peripeție literară. Pentru precondiție, prin mediu se înțelege pentru început mediul geografic, fizic și social într-o țară dezvoltată fără munți și junglă, fără pătură rurală exploatată; propunerea "foquistă" (deschidere a unui focar de gherilă în munți) a anilor '60 a făcut posibilă apariția
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
angajament față de o anumită concepție "abilă" a binelui. Comunitariștii argumentează la rândul lor că liberalii presupun o concepție a eu-lui care îl separă de scopurile și atașamentele sale, deși în realitate noi suntem constituiți din acestea. Autonomia personală are variate precondiții pe care liberalii le ignoră. Însă oamenii nu pot dezvolta capacitatea de a reflecta și alege, nici să posede o arie a opțiunilor dintre care să aleagă, decât dacă trăiesc într-o cultură care sprijină această capacitate. Comunitariștii argumentează că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
chineze este reprezentată de banii veniți din afară sub forma investițiilor directe. Capitalul vine pentru a realiza profit. Ca să se întâmple acest lucru, este nevoie de anumite condiții asiguratorii. În primul rând, de stabilitate socială, am spune un gen de precondiție a investiției străine. Apoi, de reglementări care să garanteze capitalului că poate decide asupra profitului. În cele ce urmează, apare limpede corelația dintre creșterea investițiilor străine în China și condițiile pe care le-am amintit. Firește, la începutul transformărilor din
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai poate permite doar să acumuleze rezerve valutare oricât de impresionante sau să exceleze în domeniul producției, pentru că s-ar plasa, astfel, în rândul puterilor de rangul al doilea. China luptă pentru independența tehnologică, realizând faptul că aceasta reprezintă o precondiție pentru dobândirea statutului de superputere globală. În al doilea rând, decalajele dintre SUA și China în domeniul tehnologiei și al inovației sunt mari. Ele sunt amplificate și de o serie de factori psihologici. În mod tradițional, imaginea SUA este asociată
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
eugeniste au problematizat reprezentarea eugeniei ca fiind În primul rând o teorie fundamentată pe reacția rasistă Împotriva proliferării efectelor negative ale industrializării necontrolate. Cartea lui Stepan despre mișcarea eugenistă din America Latină examinează critic multe dintre presupunerile istoricilor precedenți, referitoare la precondițiile necesare apariției interesului pentru eugenie - o societate industrializată, cu o clasă de mijloc educată, solidă -, precum și faptul că acești istorici au considerat că mișcarea eugenistă este indisociabil legată de un program politic cel puțin conservator, dacă nu chiar reacționar. Lucrarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
democrației, pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia unor astfel de autori, se opuneau legilor universale ale eredității, diferențierii speciei și evoluției. Eugeniștii considerau că pretențiile de autonomie ale indivizilor asupra propriilor acțiuni erau revendicări iresponsabile care ignorau precondițiile ereditare ale dezvoltării și comportamentului individual. Mai mult, democrația părea o practică periculoasă pentru că permitea ceea ce Alexis de Tocqueville a descris ca fiind „tirania maselor”. În opinia eugeniștilor, regimul democratic le permitea indivizilor mediocri să Își impună voința asupra celor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pct. 32). În sectorul bancar, Guvernul se angaja să lichideze Bancorex și să privatizeze Banca Agricolă. „Memorandumul” din 1999 conținea peste 16 pagini, mai mult de jumătate din întregul text cuprinzând condiționalitățile aferente împrumutului. O noutate sunt acțiunile de tip precondiție, fără de care împrumutul nu putea fi accesat (Anexa A). Restul paginilor cuprindeau indicatori de performanță privind activela BNR, masa monetară, sistemul bancar, plafoane de îndatorare publică, arierate, fonduri de salarii din sectorul public etc. O altă noutate era pretenția Fondului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
schemă evoluționistă. Conform acestei scheme, societățile progresează de la stadiul tradițional până la cel modern, ce reprezintă faza maturității lor. Rostow, citat de Ilie Bădescu (1996) , propune un model în care colectivitățile, în dezvoltarea lor, trec prin șase etape: societatea tradițională, apariția precondițiilor creșterii, desprinderea, drumul spre maturitate, societatea de consum și societatea postconsumeristă. Dacă societățile tradiționale sunt cele predominant agrare fiind caracterizate de o eficiență scăzută a activității agricole, progresul tehnic și industrializarea sunt premisele „precondițiilor creșterii”. Un rol decisiv în desprinderea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin șase etape: societatea tradițională, apariția precondițiilor creșterii, desprinderea, drumul spre maturitate, societatea de consum și societatea postconsumeristă. Dacă societățile tradiționale sunt cele predominant agrare fiind caracterizate de o eficiență scăzută a activității agricole, progresul tehnic și industrializarea sunt premisele „precondițiilor creșterii”. Un rol decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu, în explicațiile de acest tip „determinismul economic primează, iar doctrina sugerată este cea a unor politici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății a fost postulată încă din anii ’60. Eșecul unor instituții precum Banca Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului social ca precondiție a aplicării cu succes a programelor de dezvoltare economică (vezi dezvoltare comunitară participativă). T Telecentru - Bogdan Voicu Cea mai simplă definiție a telecentrului (t.) este cea inclusă în Dicționarul Oxford al limbii engleze, disponibil on-line: „un loc aflat, de regulă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perioade istorice, economice și sociale, și a fost fundamentată de W.W. HYPERLINK \l "Rostow" Rostow (1960). Aceste trăsături economice caracterizează toate societățile umane, fiind posibil să le identificăm și încadrăm într-una din următoarele cinci categorii: - societatea tradițională; - apariția precondițiilor desprinderii; - desprinderea (take-off); - drumul spre maturitate; - societatea de consum (o a șasea etapă este identificată de HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002 drept „societatea postconsumeristă”). Ca urmare a limitelor tehnologice în creșterea productivității și dominanței sectorului agricol în sistemele economice tradiționale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
le-au avut și bunicii acestuia. Cu alte cuvinte, condițiile sociale și politice, ca și cele economic-tehnologice limitate au blocat posibilitățile oamenilor de a manipula și controla, în mod continuu, mediul înconjurător, în scopul de a obține creștere economică, drept precondiție a dezvoltării. Precondițiile desprinderii sunt structurate în secolele XVII-XVIII, ca urmare a transpunerii în plan economic a diferitelor invenții și cuceriri tehnologice (revoluția industrială), care au dus la creșterea productivității muncii, creștere economică, extinderea comerțului, industrializare și creștere în complexitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și bunicii acestuia. Cu alte cuvinte, condițiile sociale și politice, ca și cele economic-tehnologice limitate au blocat posibilitățile oamenilor de a manipula și controla, în mod continuu, mediul înconjurător, în scopul de a obține creștere economică, drept precondiție a dezvoltării. Precondițiile desprinderii sunt structurate în secolele XVII-XVIII, ca urmare a transpunerii în plan economic a diferitelor invenții și cuceriri tehnologice (revoluția industrială), care au dus la creșterea productivității muncii, creștere economică, extinderea comerțului, industrializare și creștere în complexitate a societății (începe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o politică de îngrădire a Uniunii Sovietice care să o determine în cele din urmă să facă implozie, prăbușindu-se sub greutatea propriului sistem -, doctrina lui Richard Nixon (președinte în perioada 1969-1974) nu mai face din schimbarea societății sovietice o precondiție a negocierilor. Cu toate acestea însă, relațiile dintre cele două superputeri revin la un trend ascendent din punctul de vedere al violenței odată cu izbucnirea războiului din Afghanistan, după ce URSS atacă și invadează Afghanistanul în iarna anului 1979. Momentul marchează începutul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asumpții despre stat și motivația acțiunii sale, trebuie să arate cum constrângerile structurale generează rezultatul așteptat. O asemenea teorie este cea a balanței de putere. Astfel, într-un mediu anarhic, caracterizat de auto-ajutorare, statul are drept scop suprem supraviețuirea, ca precondiție pentru atingerea tuturor celorlalte scopuri. Pentru aceasta, el va căuta să-și sporească puterea, ceea ce nu înseamnă neapărat maximizarea ei. Puterea nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea securității. La nivel de sistem, din acțiunile statelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este nevoie în primul rând ca nici un stat să nu fie atât de puternic încât să neglijeze voința tuturor celorlalte. Altfel, eventualele sancțiuni hotărâte împotriva sa în momentul în care ar deveni agresor nu și-ar atinge scopul. Această primă precondiție pentru eficiența securității colective ține de structurarea sistemului internațional, fapt care îi apropie pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din felurite state. O a doua precondiție pentru securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute securitatea și stabilitatea internațională. O asemenea viziune ar presupune faptul că nu trebuie să existe Mari
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
colectivă să funcționeze, este necesar ca marii participanți ai sistemului internațional să nu intenționeze schimbarea ordinii. Succesul unui sistem de securitate colectivă depinde și de modul în care se manifestă elitele din statele cu putere mare. Potrivit unei a treia precondiții, elitele în discuție trebuie să dovedească solidaritate în păstrarea securității internaționale. Viziunea comună necesară trebuie să fie tradusă în fapt, iar pentru ca eforturile să ducă la obținerea rezultatelor dorite este nevoie de încredere reciprocă, de convingerea că și ceilalți fac
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu făceau parte din sistem; state revizioniste precum Japonia, Italia sau Germania au rămas nepedepsite în acțiunile lor expansioniste; statele membre, mai ales principalii garanți ai sistemului - Franța și Marea Britanie -, nu au putut/vrut să-și onoreze angajamentele. Altfel spus, precondițiile pentru succesul unui sistem de securitate colectivă - cu privire la structurarea sistemului internațional, la viziunea comună a elitelor și la solidaritatea acestora în impunerea concepției comune - au rămas neîndeplinite. După război, statele învingătoare au hotărât să acorde o nouă șansă securității colective
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
limbă, religie și alte trăsături contribuie la războaie, în timp ce similaritatea acestor dimensiuni facilitează pacea (Ibidem). În sprijinul acestei perspective, unii exponenți ai realismului clasic (vezi, de pildă, Morgenthau, 1964, pp. 216-223) au observat că „fundamente morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace” (Levy, 1998, pp. 657-658). Proliferarea conflictelor interetnice în perioada imediat următoare „războiului rece” a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaie interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu oferă o explicație multicauzală și completă asupra fenomenului conflictual în relații internaționale. Însă combinarea perspectivelor teoretice care ar lua în considerare cât mai multe variabile cauzale posibile oferă posibilitatea de a elabora explicații complexe referitoare la cauzele războaielor și precondiții pentru instaurarea păcii durabile. Noua generație de războaie Schimbările structurale la nivelul sistemului internațional asociate cu sfârșitul „războiului rece”, precum și dezvoltarea tehnologică rapidă au determinat o serie de cercetători în domeniu să mediteze asupra efectului transformator pe care l-ar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]