246 matches
-
ține pletora fanariotică la putere cu prețul Dunării, precum a ținut-o ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împămîntenirii ș. a. m. d. Rămânerea la putere a acestor oameni devine, zi cu zi, o afacere de precupețire de hotară. Precupeții Basarabiei se pregătesc a precupeți azi Dunărea, mâine cine știe ce parte a Moldovii ori a Țării Românești. Iată unde ajungem când plebea aceasta din câteșipatru unghiurile lumii își arogă dreptul de-a face politică în numele României. [14 octombrie 1881] ["ASTĂZI SE
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Bucureștilor sunt pline de figuri cu totul străine, la cari recunoști numaidecât că abia de ieri li s-a comandat de - a - și rade barba și de - a - și tăia perciunii; toate colțurile de uliță sunt pline de colportori și precupeți, pe cari nimeni nu i-a văzut pîn-în anul acesta, c-un cuvânt suntem amenințați de-a vedea și Bucureștii prefăcîndu-se într-un murdar cuib jidovesc cum sunt lașii astăzi. Ca să dea de căpătâi puzderiei acesteia de noi venetici Ministerul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
până și de hârtiuța, răspândită mai zilele trecute prin capitală, în care membrii guvernului sânt amenințați cu moartea. {EminescuOpXI 327} Această teamă nu e decât prea justificată. O aglomerație de oameni corupți și fără principii, de mușterii de portofolii și precupeți de interese ale statului cată să se teamă și de umbra lor proprie. Ne mirăm numai de cine face asemenea imputări opoziției în asemenea împrejurări. Oamenii cu scandalul de la Slătineanu, îndreptat contra unei uriașe puteri europene în momentul în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
psihologic neobișnuit. Ar fi foarte simplu, dacă procedând așa, am descoperi toate tâlhăriile, adică "o identificare a intelectului celui care gândește cu al potrivnicului său". Autorul eseului numește această metodă "geniul mimetic" al lui Caragiale care se transpune în ființa precupeților sau a jucătorilor de pariuri la cursele de cai... "ținta geniului său" (p. 161). Explicația acestei identificări este dată de E.A. Poe: "Incapacitatea de a găsi locul inconștientului, al puterii în ultima instanță, îi transformă pe oameni în nevrozați, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
minister, aglutinarea la Grupul pentru Dialog Social, atacurile furibarde la adresa Gomii, convertirea la filosemitism remunerant, iama în tembeliziuni, statutul de mânz troian al ideologiei politicamente corecte, înfrățirea de ocazie cu Vladimir Tismăneanu, statutul de ocupant periodic al sticlei și "nou precupeț" (neprecupețind nici un efort spre a se înfige la variile ciolane postmoderne, pe care, de altfel, de multe ori le și merită). (OC, IX.2006) Nu se poate spune că sufixul -mente este într-adevăr productiv, clasa de adverbe stabile și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
le va încheia tot astfel poate să ne scutească cu dragostea. Conferința se va feri desigur de a amesteca în discuții cestiuni cari să le complice și mai mult. Cât pentru români, egala îndreptățire a 600. 000 de lipitori și precupeți este pentru ei o cestiune de moarte și viață, și poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabie decât moartea lentă prin vitriol. Concedem că între acești 600. 000 va fi unul la sută care să producă ceva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de care bolește - mai ales în ce privește cultura pomilor - o mare parte a țăranilor noștri. Pe când alte popoare din țări puțin priincioase pomilor știu să facă câștiguri însemnate din poamele multe și bune ce produc, poporul nostru adese le cumpără de la precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se prelungește în articolele sale ce surprind semnificația mișcării dada - „pușcă încărcată cu zgomot pur” -, între momentul de triumf european și previzibilul sfârșit academist (Sept manifestes dada, 1925). Un precursor al modernismului autohton este T. Arghezi, cel care a contrariat „precupeții de zer critic” (Arghezismul, 1925). În prozele lui moderniste, B.-F. dinamitează retorica tradițională, cultivă „comedia limbajului”, dă o interpretare literală sau echivocă expresiilor metaforice, pastișează formula umoristică urmuziană. Textele subminează ordinea lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
variantacea mai credibilă a fapte lor. În mărturiile lor se insistă deseori pe sintagmele „am văzut cu ochii mei“ și „am auzit cu urechile mele“. pentru a dovedi soborului că reputația lui a fost grav amenințată din cauza destrbălării soției, Velco, precupeț, are nevoie de martori. Persoanele alese sunt implicate direct în povestea vieții lui. Un vecin din mahalaua Ceauș Radu întâmplător a surprins-o pe Sava în brațele amantului în cârciuma de peste drum și i-a livrat soțului întreaga poveste chiar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poveste chiar înainte de a depune mărturie în fața mitropolitului. Gheorghe mărturisește „în frica lui Dumnezeu“ ceea ce „eu cu ochii miei am văzut într-o casă de cârciumă în mahalaua Olténilor, făcând păcatul curviei cu Iordache postăvar, pă Sava, soția lui Velco precupeț“. Gheorghe este un martor de primă mână, un martor ocular indispensabil în judecarea pricinii; dar și Nicolae, jămblar din mahalaua Popescului, este tot un martor ocular care se implică direct în sancționarea femeii păcătoase, predând-o străjii orașului, după cum singur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la 19 noiembrie 1781, Calin din mahalaua Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie“ își necinstește părinții și trăiește rău cu soția. Reclamația vine din partea tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug“ ca să-și „vină în simțire“, deoarece amenință că își va încuia nevasta în casă și îi va da foc. In sta lat la poarta Bisericii parohiale, jugul poate fi văzut ca un stâlp
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume care evidențiază opoziții de mărime, vechime, situare geografică etc. între topicele denumite: Obcina Mare-Obcina Mică, Olt- Olteț, Craiova- Craiovița, București-Bucureștii Noi, Precupeții Vechi-Precupeții Noi, Amărăștii de Sus- Amărăștii de Jos, Bolintinul din Deal- Bolintinul din Vale etc. S-a observat că, pentru diferențierea numelor proprii de cele comune, se apelează în mod prea insistent, uneori exclusiv, la criterii logice și semantice. S-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de poziție amintite contribuiau
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
zău, mămușoară, și ți-oi plăti cât mi-i cere, că mi s-a urât cu el așa.” (P.Ispirescu, 49) și prin pronumele relativ ce precedat de prepoziție: „Cum a auzit Negoiță toate astea, și-a desfăcut coșurile la precupeți cu ridicata pe ce a putut rupe...” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 183) Circumstanțialul modal de conformitate Când are dezvoltare infrapropozițională, se subordonează termenului regent prin prepoziția după, și prin locuțiuni prepoziționale specifice: potrivit (cu), conform (cu), în conformitate cu, care impun substantivului determinant
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se situează cel mai aproape de umorul negru și câteodată trist al autorului de distopii din Enciclopedia armenilor și din Bonjour, popor! Întrepătrunderea literaturii cu existența reală e un fapt dintre cele mai caracteristice prozei lui Bedros Horasangian. Vorba mustoasă a precupeților se ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
e surprins În acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor [...] acompaniază concertul prin fără fir”, „scrîșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pîini În brutăria dimineții”, „sîngele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cum am văzut, tema Închiderii („În mucegaiul birourilor”) și a pierderii gustului pentru aventură Într-un „veac al mediocrității”, continuarea se sprijină tocmai pe o astfel de tematică a deschiderii, a căutării, a multiplicării punctelor de contact cu universul caleidoscopic: „Precupeții ridică obloanele somnului”, „se desfășoară ca o cale ferată privirile glasurile”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „ochii se desfac ca șantiere cu lacuri”, „se deschid parcurile ca oglinzi de răcoare”, „oceanele țările se ating În sălile de concerte”, „se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imediate, spontane, proaspete a imaginilor lumii și a fluxului interior al trăirii, astfel Încît traiectul urmat de privire este un neîntrerupt lanț de uimiri În fața unor spectacole mereu reînnoite. Și iată: „agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor”, „și iată precupeții ridică obloanele somnului”, „iată vînzătorii de fructe Își strigă noutățile”, „și iată-te la casablanca ești fără lucru”, „iată grînele bumbacurile ca amulete” - sînt versuri extrase abia din primele secțiuni ale poemului Ulise. În Brățara nopților ele nu sînt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în spate corvezi grele și ocări nemeritate. Nu se gândise vreodată că i-ar fi fost mai bine pe meleaguri străine. Fusese de câteva ori pe la talciocul și iarmarocul din târgul de peste deal. Dar se înspăimântase când văzuse gloata de precupeți, zarafi și slujbași vicleni. Năravurile dănțuiau în tot locul. Se temuse să mai treacă pe sub poarta orașului, pentru ca neomenia să nu îl ia sub stăpânire. Se culcase în fiecare seară, mulțumindu-i lui Dumnezeu că îl așezase departe de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
proces oribil i-a fost intentat lui G. Călinescu, căruia i se reproșa că "Istoria literaturii..." n-ar fi altceva decât "o cinică sfidare și batjocorire disprețuitoare a sângelui românesc", un "talmud deghizat" etc. etc. O carte total neașteptată: "Noii precupeți", de Adrian Gavrilescu (Ed. Compania). S-o credem până la capăt? Să n-o credem? N-am putea afirma că, pe tema "Intelectualii publici din România" nu s-a discutat și răs-discutat; însă, ori în cheie parodic-pamfletară, ori la polul opus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în piață, unde cumpără pe bani lucruri de la cei care au nevoie să vândă ceva, iar altora, care au nevoie să cumpere, le vând acele lucruri, iarăși pe bani. Așadar - am spus eu - această nevoie conduce în cetate la apariția precupeților. Sau nu precupeți îi numim pe cei care șed în piață îndeletnicindu-se cu vânzarea și cumpărarea, în timp ce pe cei care colindă cetățile îi numim neguțători? De bună seamă. Dar mai sunt și alți oameni, cred, cu alte slujbe, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cumpără pe bani lucruri de la cei care au nevoie să vândă ceva, iar altora, care au nevoie să cumpere, le vând acele lucruri, iarăși pe bani. Așadar - am spus eu - această nevoie conduce în cetate la apariția precupeților. Sau nu precupeți îi numim pe cei care șed în piață îndeletnicindu-se cu vânzarea și cumpărarea, în timp ce pe cei care colindă cetățile îi numim neguțători? De bună seamă. Dar mai sunt și alți oameni, cred, cu alte slujbe, cei care, din pricina minții
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai bune, priț-preț! Iaurgiu: Iort prospăt! Iort! O femeie: Porumbielu fiert! Porumbielu - porumbiel! Găzar: Gaz! Gaz! Ai la gaz! Săpunar: Siepun! Siepun! Precupeț: Strugureii - strugurii de Dealu-Mare! Of! ce mai razachie! Alt precupeț: Pepeni-epeni! Boșari di Braila! Boșan! Oțetar: Oțet... oțet! Zarzavagiu: Ceapa, mararu, pătrunzelu! Dovlecei noi, dovlecei! Precupeți: Pui de găină, pui, pui! Bragagiu: Hai la braga rece... Șampania bună, ce mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ce mai mielușea! Unu cu priț-preț: Priț-preț! Ce mai bune, priț-preț! Iaurgiu: Iort prospăt! Iort! O femeie: Porumbielu fiert! Porumbielu - porumbiel! Găzar: Gaz! Gaz! Ai la gaz! Săpunar: Siepun! Siepun! Precupeț: Strugureii - strugurii de Dealu-Mare! Of! ce mai razachie! Alt precupeț: Pepeni-epeni! Boșari di Braila! Boșan! Oțetar: Oțet... oțet! Zarzavagiu: Ceapa, mararu, pătrunzelu! Dovlecei noi, dovlecei! Precupeți: Pui de găină, pui, pui! Bragagiu: Hai la braga rece... Șampania bună, ce mai șampanică! Unu cu chifle: Trei chifle zece bani! Trei chifle
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
femeie: Porumbielu fiert! Porumbielu - porumbiel! Găzar: Gaz! Gaz! Ai la gaz! Săpunar: Siepun! Siepun! Precupeț: Strugureii - strugurii de Dealu-Mare! Of! ce mai razachie! Alt precupeț: Pepeni-epeni! Boșari di Braila! Boșan! Oțetar: Oțet... oțet! Zarzavagiu: Ceapa, mararu, pătrunzelu! Dovlecei noi, dovlecei! Precupeți: Pui de găină, pui, pui! Bragagiu: Hai la braga rece... Șampania bună, ce mai șampanică! Unu cu chifle: Trei chifle zece bani! Trei chifle zece bani! Un telal: Haine vechi! Cumpărăm! Un vânzător de ziare: Universul! Adevărul!, Dreptatea! Epoca!, Timpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]