130 matches
-
la... Buzău. Întreg cronograful acesta, scris mărunțel pe mai bine de 800 de fețe și bogat în locuțiuni proprie numai limbei românești ar fi astăzi priceput ca și pe timpul în care s-au scris. Am avut nevoie să facem această precuvântare cam lungă pentru a însemna o schimbare în bine care se petrece astăzi în Ardeal. De un an și mai bine au început să iasă la lumină pe lângă foaia politică "Telegraful romîn" o foaie literară. Această din urmă, numită " Foișoara
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
palinodie, cu siguranță Geoffrey Chaucer nu a fost străin de manuscrisele religioase care circulau în Evul Mediu târziu sub titlul de Legenda Aurea (Viețile sfinților), eroinele lui fiind însă niște „sfinte ale lui Cupidon” 684 , așa cum avea să mărturisească în Precuvântarea la Povestirea notarului. „Femeile cinstite ale căror tragice vieți le povestește, eroine ale antichității clasice, făpturi care au suferit sau și-au pierdut viața din credință față de iubiții lor, sunt înfățișate ca sfinte sau martire. Este un nou exemplu al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-un proverb.” William Hazlitt, On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, p. 49. 783 Autor pe care Chaucer îl laudă în precuvântarea povestirii prin intermediul naratorului său, diacul din Oxford, și de la care mărturisește că a preluat istorioara. 784 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 343. 214 Nezăbovind din zori și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 376. 879 Ibidem, p. 377. 880 Ibidem, p. 378. 881 Ibidem. 237 însoțire: „Vedeți de-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
palinodie, cu siguranță Geoffrey Chaucer nu a fost străin de manuscrisele religioase care circulau în Evul Mediu târziu sub titlul de Legenda Aurea (Viețile sfinților), eroinele lui fiind însă niște „sfinte ale lui Cupidon” 684 , așa cum avea să mărturisească în Precuvântarea la Povestirea notarului. „Femeile cinstite ale căror tragice vieți le povestește, eroine ale antichității clasice, făpturi care au suferit sau și-au pierdut viața din credință față de iubiții lor, sunt înfățișate ca sfinte sau martire. Este un nou exemplu al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
într-un proverb.” William Hazlitt, On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, p. 49. 783 Autor pe care Chaucer îl laudă în precuvântarea povestirii prin intermediul naratorului său, diacul din Oxford, și de la care mărturisește că a preluat istorioara. 784 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 343. 214 Nezăbovind din zori și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 376. 879 Ibidem, p. 377. 880 Ibidem, p. 378. 881 Ibidem. 237 însoțire: „Vedeți de-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi Nicolae, născut la 4 iulie 1856. Avea ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
am tras, opintindu-mă, din veșnicia grăirii străbunilor toți“, cu scopul ,,aducerii către o dalbă lumină a unor culturi prăpădite sub neguri de vremi “. Cărți ca acestea, în care știința să coexiste atît de armonios cu literatura, sînt o raritate. PRECUVÎNTARE Ciudate mai par uneori niște flori ale marelui cîmp ce de hăuri de vremuri tot pîrguie roadele închipuirii poporului nostru. Sînt parcă de neînțeles obiceiuri destule și crezuri atîtea luate eresuri în lipsa cunoașterii lungilor căi ce ne pot îndrepta spre
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
revelator în ceea ce privește biografia lucrării și desăvîrșita etică a autorilor. Aș spune mai degrabă a autorului, fiind astfel mai aproape de tonul cărții, incredibil de unitar, ca în toate cazurile celebre de scriere astfel zicînd ,,siameză” și în consens cu mărturisirea din precuvîntare : ,,... gîndurile amîndurora ni s-au împletit și ni s-au învăscut așa strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori de spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niscai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
părintele vieții monahale de obște, gândul lui Dionisie Exiguul s-a îndreptat către patriarhul monahilor. La cererea unei comunități de călugări, în frunte cu starețul Gaudențiu, el transpune din grecește lucrarea arhimandritului Marcel, Istoria aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul. În precuvântarea lucrării se arată cinstea de care se bucură Înaintemergătorul, ca cel mai mare dintre prooroci și, totodată, ca o pildă unică de trăire monahală. Plecând de la aceia care „nu se rușinează să înjosească prin vorbe urâte ceea ce ar trebui să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de necontestat în istoria publicisticii medicale românești, cu toată existența sa efemeră. Aici ne interesează, în special, reflectarea unor aspecte legate de Ospiciul Neamț. Redactorii Nosographului, dr. D. Ulle, medic primar, și dr. M. Moscovici, medic secundar, menționează, chiar în precuvântarea inserată în primul număr, că apariția publicației este determinată de cazuistica foarte bogată de la "ospitalul" și ospiciul pe care, ambii, îl serveau în comun. "Fiecare din aceste ospitale având un No. de 80 crivate, și singurul ospital din Neamțu de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vânătoare (Sinodul VI ecumenic, canon 51; Facere:10, 9-10; 20-21; Sinodul I ecumenic; Mihea 7, 2). Orice slujitor al bisericii care se ocupă cu vânătoarea este oprit și aspru pedepsit. Pescuitul este îngăduit și clericilor. (Ioan: 21, 3-14)". 106 Vezi "Precuvântare către drept-credincioșii cititori" la ediția Bibliei tipărite, în 1854, de către episcopul Filotei al Buzăului în care acesta deplânge neștiința de carte a preoților din vremea sa, datorată în bună măsură școlilor, lipsei manualelor, materialului didactic, programelor analitice, cărților de cult
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ROMANIA DEMETRIO MARIN PUBLIUS OVIDIUS NASO MISTERUL RELEGĂRII LA TOMIS TEZE ȘI IPOTEZE Traducere din italiană de Corina-Gabriela BĂDELIȚĂ Prefață de Traian DIACONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei / 7 Notă asupra ediției / 27 • PRECUVÂNTARE / 31 • SOLUȚII PROPUSE PÂNĂ ÎN PREZENT / 33 1. De natură morală / 34 2. De natură religioasa / 36 3. De natură politică / 38 • REEXAMINAREA PROBLEMEI RELEGĂRII / 45 1. Confesiunile poetului: carmen et error / 53 2. Delicte cărora li se aplică relegarea / 66
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la Universitatea din Foggia, pentru colaborarea sa cordială cu noi și, de asemenea, către doctoranda noastră Corina Bădeliță, eminentă italienistă, pentru traducerea acestei lucrări în limba română. DEMETRIO MARIN Ovidiu a fost exilat pentru că s-a opus regimului lui Augustus? PRECUVÂNTARE În toamna anului în curs 1958 se împlinesc exact 1950 de ani de când în viața, fericită până atunci, a acelui tenerorum lusor amorum s-a produs, după cum se exprimă poetul însuși, o lovitură de fulger pe cer senin: pe când se
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
rai”. Oricum, laudele la adresa colecției lui Vasile Alecsandri au cuprins cel puțin secolul al nouăsprezecelea: în privința oportunităților estetizante. Intrase în obiceiul multora s-o citeze în împrejurări culturale de seamă. S. Fl. Marian, de pildă, făcea referințe la ea în Precuvîntare la Ornitologia populară română: „A mai vorbi despre însemnătatea literaturei populare cred că nu este de trebuință, căci în ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pui Toader, unde vezi Ana pui Safta și s-a mântuit, ești deja autor. Îți mai rămâne s-o pui pe românește, pentru care treabă rogi pe un prieten si opul e gata. Bună glorie - și nu-i scumpă. Această precuvântare nu ni s-au părut de prisos pentru a ști în ce mediu intrăm când vom vorbi despre nouăle producte ale muzei d-lui Dame. 6 {EminescuOpX 7} Piesele amândouă au fost aplaudate de public și chiar nici nu ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice. Precuvântarea la Idee repede constituie un adevărat manifest al naționalismului istoriografic de factură romantică, în care F. Aaron rezumă, în câteva pagini scrise cu patimă, suișurile și coborâșurile duhului național în istorie. Odată cu Aaron, care poate fi considerat drept inauguratorul romanticismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
daco-romane. Teza sintetică nu este, totuși, o ruptură față de paradigma puristă a Școlii Ardelene, ci mai curând o revizuire a acesteia. Elementul dominant, de fapt singurul care contează și care este arborat ca simbol identitar, este cel roman. Încă din Precuvântarea volumului, care conține miezul programatic al manualului, Xenopol afirmă că întreaga identitate națională a românilor "se bazează pe ideea că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255 din 18, 20 și 21 iunie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
PRECUVÂNTARE În ultimul timp, comunitățile locale, sate și comune, au vrut să știe mai multe despre sine, despre trecutul lor și al strămoșilor, altfel spus, vorba cronicarului, au vrut să-și vadă felul neamului, de unde li se trag moșii și strămoșii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
rusești etc. Termenul românesc nu lipsea Însă din vocabularul rusesc. O dovedea, Încă la 1827, Ștefan Margellă cu a sa Gramatică RussascăRumânească, publicată la Petrograd, pentru ca să Înlesnească Învățarea limbii rusești pentru rumâni și rumânești pentru ruși, după cum precizează autorul În Precuvîntare la gramatica sa. S-ar putea crede că termenul românesc era folosit numai pentru trimitere la limba vorbită la vest de Prut, ai cărei vorbitori erau românii, iar la est de Prut termenii român și românesc erau nefolosiți sau, poate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]