660 matches
-
înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și la civilizat, și cea a lui E.B. Taylor, ce vorbește despre trecerea de la animism spre politeism și monoteism. Neoevoluționismul, apărut între 1950-1970, nuanțează o serie din ideile inițiale, considerând că schimbarea nu este predeterminată și inevitabilă, ci are mai degrabă caracter de probabilitate, iar progresul nu este o lege universală 9. Noul curent derivat din evoluționism încearcă să-și argumenteze punctul de vedere prin rezultate concrete, empirice, nu numai din sociologie, ci și din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării aleatorii simple cu revenire, după formula k=n/N Exemplu: Dorim să realizăm aceeași cercetare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării aleatorii simple cu revenire, după formula k=n/N Exemplu: Dorim să realizăm aceeași cercetare pe studenții Universității X, cu volumul eșantionului care va
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vor fi primul de pe listă, al șaselea, al unsprezecelea s.a.m.d. Metoda itinerariilor (random route) sau metoda lui Politz este o formă de eșantionare sistematică. Alegând la întâmplare un punct de pe hartă, anchetatorul selectează unitățile urmând traiectorii și reguli predeterminate. Într-o localitate pot fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași formule ca cele utilizate în eșantionarea întâmplătoare simplă pentru a estima populația medie, totală și proporțională
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu mai constituie un scop În sine, ci al acțiunilor pe care le induce cunoașterea. Legarea acțiunii de teorie vine să Întărească astfel o mai veche idee exprimată la vremea lui de Socrate, potrivit căreia omul este, prin natura sa, predeterminat să acționeze corect, bazându-se pe cunoașterea pe care o deține. Argumentațiile evocate până aici sunt, În opinia noastră, o indispensabilă recunoaștere a faptului că formarea minții și formarea mâinii sunt două aspecte esențiale ale structurării personalității elevului, că ambele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Noțiunea se referă la un grup de unități (în principiu state, dar nu obligatoriu) atât de strâns legate, încât problemele lor de securitate nu pot fi analizate coerent în mod separat. Termenul este dinamic, permițând ieșirea din scheme de gândire predeterminate, dar păstrând și o doză de stabilitate. De exemplu, un stat poate face parte simultan din mai multe asemenea complexe - Turcia privește simultan spre Orientul Mijlociu, Asia Centrală, dar și spre Europa. Buzan și Wæver folosesc drept variabile de analiză a complexelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
are inițiativă? - Consorțiul este un incubator de inițiative care nasc la sfârșitul intervenției formării profesionale. De fapt, formarea este o activitate corelată cu actualitatea contextului socioeconomic pentru a oferi elevilor, odată terminat parcursul educațional care implică competențe specifice în sectorul predeterminat, includerea lor pe piața muncii, deci, integrarea socială, datorită achiziției unei mentalități întreprinzătoare și a independenței în muncă. Sunt numeroase societățile create la sfârșitul proiectelor formative, în diferite sectoare, cum ar fi: grafică computerizată, sectorul multimedia, organizarea evenimentelor, sectorul producțiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau o comisie de intervievare). Luând în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care are o validitate mai mare față de interviul bazat pe descrieri comportamentale (.50 vs. .39). O altă descoperire importantă a lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
judecăți, evaluări, raționamente, calcule), iar la sfârșitul acestora se ia o decizie. În funcție de informațiile de la intrare, procesele de prelucrare vor conduce la luarea unei decizii urmate de cea mai potrivită acțiune asupra echipamentelor. În cazul sarcinilor repetitive, decizia este practic predeterminată. Acesta este cazul proceselor de muncă mecanizate și automatizate, în care omul se întâlnește cu aceeași stimuli care îi semnalizează evoluția activității sale. În cazul sarcinilor mai puțin structurate și nepredictibile, capacitățile intelectuale ale omului sunt mai mult utilizate. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lor în practică, în încercarea de a facilita învățarea. În al doilea capitol este prezentat conceptul de autodezvoltare. Autoarea, Monica Lee de la Universitatea din Lancaster, Marea Britanie, prezintă patru tipuri de abordări ale acestui concept: dezvoltarea ca maturizare, ca progres inevitabil, predeterminat, stadial pe care îl parcurg oamenii în organizații; dezvoltarea ca modelare, oamenii fiind văzuți ca instrumente ce pot fi modelate pentru a se potrivi organizațiilor din care fac parte; dezvoltarea ca o călătorie; fiecare își construiește punctele sale de reper
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Press, New York, 1994, p. 289. Soluția tipică pe care o oferă știința socială la acest gen de problemă este transformarea ei Într-un exercițiu cantitativ, de exemplu cerându-le cetățenilor să evalueze nivelul de bunăstare al comunității În funcție de o scală predeterminată. „Totul devine nespus de clar o dată ce ai redus realitatea la unul - numai unul - dintre miile sale de aspecte. știi ce să faci... În plus, Îți oferă și o unitate de măsură perfectă pentru reușită sau eșec... Ideea este că adevărata
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
18: MICȘORAREA PUNCTULUI DE MENȚINERE A GREUTĂȚII Punctul de menținere a greutății este un nivel la care corpul dumneavoastră are tendința să rămînă. La fel cum un termostat Închide sau deschide aerul condiționat pentru a menține În cameră o temperatură predeterminată, la fel și trupul are tendința de a reveni la o greutate prestabilită. Dacă reușiți să vă aduceți greutatea la un nivel mai scăzut decît punctul de menținere a greutății pe care Îl are corpul dumneavoastră, un ansamblu de mecanisme
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În ziua următoare. De-abia așteptam. Mama credea că fiecare persoană are un destin. Fiecare dintre noi suntem aleși să ne realizam Într-un fel anume, să ne aducem contribuția personală În lume. Pentru ea Însă destinul nu era ceva predeterminat, ci mai degrabă un șir de oportunități care trebuiau apucate și folosite. O persoană Își trăia destinul În măsura În care aceasta credea În abilitatea sa de a acționa În lume. Mama folosea fiecare situație ca pretext pentru a ilustra principiul care a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
analiști politici favorizează o abordare a guvernării bazată pe proces, care să Înlocuiască vechiul model ierarhic Închis cu un nou model de sistem deschis. Ei argumentau că guvernarea efectivă ține În mai mică măsură de impunerea, de sus, a deciziilor predeterminate unor agenți pasivi la nivelul de jos, fiind mai mult o chestiune de angajare efectivă a tuturor actorilor - guvern, oameni de afaceri și societate civilă - Într-un proces În desfășurare, de deliberare, negociere, compromis și consens, cu sugestia radicălă că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-i aparține și pe care nu o poate stăpâni. Este durata realității, a lumii. Omul este obligat, constrâns, să fie În realitatea lumii, dar lumea, ca spațiu al vieții sale, nu-i aparține. Ea Îi oferă numai un loc temporar, predeterminat, pe care-l poate ocupa și folosi, numai pe o durată strict delimitată ca timp. Cât timp? Nu poate ști niciodată. Ceea ce este cert rămâne faptul că oricărei persoane i se dă la naștere un loc În lume, pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Prospectivă este un termen propus de Gaston Berger pentru a desemna atât reflecția anticipativă, cât și acțiunea pe care acest tip de reflecție o generează. Termenul este folosit în prezent pentru a sublinia libertatea de a „alege” viitorul, care nu predeterminat. Cât despre computerizare și automatizare ca metode moderne de lucru, acestea au constituit încă din 1982 tematica Raportului Microelectronics and Society al cărui scop era analiza impactului psihologic, social și cultural al progresivei implementări a acestor metode în câmpul muncii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferite: tipul ciclului mașină curent, informații despre regiștrii implicați în calculul adresei, informații de sincronizare, starea memoriei tampon (cache, coadă), sau pentru lucrul cu coprocesoarele matematice. -Semnale utilitare: Reset, Tact, alimentare Semnalul de reset aduce UCP într-o stare inițială predeterminată. Semnalul trebuie activat imediat după alimentarea circuitului și poate fi activat printr -un buton de către operator. Scopul său este ca utilizatorul să știe precis din ce stare pleacă UCP. Unele UCP au un circuit care determină resetarea circuitului în cazul
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
ceea ce face din clasificarea nosologică a bolilor psihice un veritabil „pat al lui Procust”. Principii de clasificare Orice clasificare presupune compunerea unei „clase” sau a unui „ansamblu de clase” în care obiectele sau fenomenale sunt aranjate ordonat în conformitate cu niște „criterii” predeterminate (J.K. Wing). Este evident faptul că o clasificare validă este cea care se întemeiază pe criterii de „identificare” și de „diferenițiere” a obiectelor sau a fenomenelor pe care le are în vedere, Rezultă de aici faptul că „aria de clasificare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu rolul de „reper diagnostic”. 18. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ II (Evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) Cadrul general al nosologiei A clasifica înseamnă a compune o clasă sau un ansamblu de clase în care obiectele sau fenomenele pot fi aranjate după criterii predeterminate. O clasificare este cu atât mai satisfăcătoare, cu cât criteriile de identificare sunt mai precise. O nosologie se definește, în mod obișnuit, ca fiind clasificarea sau „știința despre boli”. Ea reprezintă o clasificare a fenomenelor morbide în conformitate cu scopurile medicale, atât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci și „operativă”192. După Elmore și Sykes, aspectul operativ al curriculum policy este dat de două activități relativ diferite: instrumentarea strategiei (policy instrumentality) și cercetarea strategiei (policy research). Instrumentarea strategică presupune dirijarea prin obiective a comportamentelor stabilite ca scopuri predeterminate. Cercetarea strategică apare drept „coșul de gunoi” (garbage can) a curriculum policy, care poate fi privită și ca rezultat al negocierilor, inclusiv al negocierilor politice, dintre factorii implicați în curriculum. „Partea murdară” poate fi însă considerată și o „cercetare strategică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de sarcină și săptămâna 24 postnatal, restul proliferării gliale apărând până la sfârșitul primului an de viață. Mielinizarea începe la aproximativ 12 săptămâni de sarcină, continuă pe toată durata sarcinii, a copilăriei, chiar și la vârsta adultă și urmează un model predeterminat, începând în sistemul nervos periferic, apoi în măduva spinării și trunchiul cerebral, în final apărând și în encefal. Organizarea funcțională a sistemului nervos central începe din săptămâna 24 de sarcină, continuă până la câțiva ani după naștere sau chiar mai mult
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unei parole trebuie să fie de cel puțin opt caractere; • parola nu trebuie să fie un cuvânt din dicționar; • ea trebuie să fie o combinație de litere și simboluri speciale; • parola trebuie să expire după o anumită perioadă de timp predeterminată; • parolele administratorilor de rețele trebuie să expire mult mai repede și trebuie să fie mai lungi; • parolele din organizație trebuie să difere de cele folosite în alte sisteme; • trebuie să fie păstrată o listă cu vechile parole pentru a preveni
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
este depășit (C); 7. implicit, mecanismul va avea starea de dezactivare (C); 8. sistemul va oferi un mecanism prin care să se ofere accesul sau să se interzică unui identificator de utilizator să pătrundă în sistem în intervalul de timp predeterminat. Utilizarea acestui mecanism presupune folosirea privilegiilor. Intervalul de timp poate fi referit astfel: a) timpul din zi (C), b) ziua din săptămână (C), c) data calendaristică (C); 9. sistemul va oferi un mecanism care să permită accesul sau să-l
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și ce nu este. Însă în cadrul acestui repertoriu nu se poate principial prezice starea precisă viitoare. Se pot doar determina probabilitățile diferitelor posibilități. Viitorul nu poate fi deci gândit doar ca o realitate care încă nu există, dar este complet predeterminată, ci ca un set de alternative posibile. Din acest punct de vedere, el este structural diferit de prezent și trecut. Acestea din urmă sunt acele alternative care, fiind posibile, au fost totodată și realizate. De aici și caracterul univoc al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
set de răspunsuri din care să aleagă (de exemplu, „pe o scară de la 1 la 5, cât este de importantă problema poluării pentru țară, în prezent?”); are avantajul unei codificări clare și ușoare, dar tinde să îndrepte răspunsurile pe canale predeterminate. O întrebare deschisă permite subiectului să răspundă cu propriile cuvinte (de exemplu, „numiți câteva dintre cele mai importante probleme cu care țara noastră se confruntă în prezent?”); permite subiectului să aibă inițiativă, dar lasă loc pentru răspunsuri lungi, obscure și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]