287 matches
-
de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în grupul subiectului, predicatul se pune la plural ("Dve knjige nedostaju „Lipsesc două cărți”), dar cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
incomplet. Avertismentul lui Boethius este în măsură să ne dea o cheie de înțelegere chiar a viitorului argument al lui Anselm: Dumnezeu este binele (la Anselm, „măreția”) în mod substanțial; altfel spus, Dumnezeu este chiar Binele ca substanță, nu ca predicat. Ierarhia ființei la Boethius este, ca și cea a lui Augustin, una care nu situează temeiul deasupra celorlalte grade; altfel spus, temeiul nu este supraființial ci este ființa în cel mai înalt grad. Ca un corolar, dacă Dumnezeu este binele
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
lui proprietate, sau ii este aplicata din exterior. Dacă un predicat își aplica propria lui proprietate, vom spune că el are proprietatea "predicabil"; în caz contrar, vom spune că el este "impredicabil". Însă "predicabil" și "impredicabil" sunt la rândul lor predicate, astfel că putem face același raționament și despre ele. În particular, "impredicabil" este sau predicabil, sau impredicabil. Dacă "impredicabil" este predicabil, atunci el își aplică propria lui proprietate, deci este impredicabil. Dacă "impredicabil" este impredicabil, atunci își aplică propria lui
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt de negație pot sta
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
obiecte care ne pot fi date în intuitie”. Sensul acestui termen este diferit de sensul propriu. Ea este o condiție a posibilității obiectelor în genere. Termenul își are originea în κατηγορία ("katēgoria"), tradus cu sensul de „ceea ce poate fi spus, predicat, declarat sau asociat cu ceva”. O categorie este un atribut, o proprietate, calitate sau caracteristică care poate fi predicată despre un obiect. „[...] Remarc privitor la categorii[...] utilitatea lor logică în calitate de predicate pentru obiecte”. Kant le numește apredicate ontologice”. În
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
cât ar fi demonizați cei care o spun cu subiect și predicat, marea problema a bugetului de stat este încă departe de orice rezolvare” (ziare.com); „agentia Reuters (piesă de frunte în massmedia economică mondială) a acuzat cu subiect si predicat FMI de folosirea unor standarde...” (infocs.ro); „Președintele... a recunoscut cu subiect și predicat, miercuri seara, ceea ce toata lumea intuia” (agenda.ro); „ca să existe o obligație legală trebuie ca într-un articol de lege să se spună cu subiect și
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
legală trebuie ca într-un articol de lege să se spună cu subiect și predicat care este obligația (hotnews.ro); „în cazul că încerci să faci aluzie la altcineva de pe forum ai face bine s-o faci cu subiect si predicat” (garbo.ro) etc. Folosită în legătură cu enunțul la persoana I, formula a ajuns să devină mai ales un mijloc de emfatizare: „Pot să afirm cu subiect și predicat...” (ziare.com). De obicei, construcția clișeizată se folosește în legătură cu verbele de declarație: a
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
atrage, printr-un joc de cuvinte, continuarea previzibilă: „Mă mai uit la câte un film, le vânez pe cele vechi, cu subiect (și predicat)” (anca-onlooker.blogspot.com). Se pare că există și o categorizare (glumeață) a cărților „cu subiect si predicat, adică acțiune” (facebook). Cele mai vechi înregistrări ale formulei, disponibile în spațiul internetului, nu sunt identificabile înainte de 2004; până în ultimii ani, atestările sunt foarte puține și limitate la semnificația „clar” („data viitoare o să folosesc numai propoziții cu subiect si predicat
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
predicat, adică acțiune” (facebook). Cele mai vechi înregistrări ale formulei, disponibile în spațiul internetului, nu sunt identificabile înainte de 2004; până în ultimii ani, atestările sunt foarte puține și limitate la semnificația „clar” („data viitoare o să folosesc numai propoziții cu subiect si predicat, ca sa nu te mai încurci”, softpedia.com, 2005). În ultimul an, frecvența a crescut extrem de mult; e de așteptat să urmeze saturația, uzura și, ulterior, intrarea în desuetudine
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
gândire Frege Russell și ar fi un premergător al interpretării existenței din logica modernă. Alți interpreți au arătat că, de fapt, Kant susține teza că existența este un predicat, dar un predicat special, un predicat cu anumite calificative, de exemplu predicat logic sau gramatical, predicat redundant (Hintikka), predicat transcendental (Miroiu). Utilizând corect termenii în discuție, putem spune că Immanuel Kant nu a susținut că existența nu este un predicat, ci că existența nu este un predicat real, oferind și o definiție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
x. Dacă existența ar fi un predicat real atunci orice afirmație despre ea ar fi o tautologie și orice negare ar reprezenta o contradicție în sine146. Revenind la observațiile lui Adrian Niță, trebuie spus că distincția dintre predicat real și predicat logic este problematică. După Kant, un predicat real este o determinare, iar determinarea este un predicat care se adaugă la conceptul subiectului și îl sporește nu este nevoie să fie conținută în el. Un concept devine complet determinat prin adăugarea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iar printr-o determinare completă ajungem la reprezentarea unui lucru individual. Astfel, existența nu este predicat real pentru că nu este o determinație care să se adauge conceptului unui lucru. A. Niță constată că, de fapt, distincția dintre predicat logic și predicat real s-a estompat. Cu toate acestea, pentru a menține distincția și pentru a valida astfel critica argumentului ontologic, Kant este forțat să recunoască o distincție absolută între planul logico-lingvistic (al predicatului logic) și planul metafizic (al predicatului real). Procedând
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Strawson), dar și cu credințele naturale, noi fiind obișnuiți să ne raportăm la obiectele individuale ca existente 148. Referitor la categoria existenței, Adrian Miroiu a atras atenția asupra faptului că, pentru Kant, conceptul de existentă nu se reduce la alternativa predicat logic-predicat real, ci are și o valoare transcendentală, care revine la principiul determinării complete. Pentru Kant, determinarea logică înseamnă supunerea unui concept principiului contradicției în urma căruia "din două predicate opuse contradictoriu numai unul singur poate să îi revină". În schimb
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Se consideră adesea că argumentul lui Plantinga este ușor de parodiat, iar Tooley pornește tocmai de la conceptul de "mărime maximă", un concept foarte util în încercarea lui Plantinga de a oferi, în Natura necesității un argument victorios. Astfel, pentru orice predicat "P", putem spune că x este maximal P dacă x există în toate lumile posibile și este P în toate lumile; x nu este maximal P dacă x există într-o lume în care nu avem nici o ființă maximală P
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
desemnează mărimi , relații spațiale; în vorbire predomină substantivele iar numărul de verbe este mai mic; atât în limbajul scris cât și în cel oral folosește puține cuvinte precum și o construcție defectuoasă a frazei datorită lipsei de acord dintre subiect si predicat, omiterea predicatului, repetarea predicatului și a subiectului; întâmpină dificultăți în însușirea formei scrise a limbajului apărând astfel dislexia, disgrafia și disortografia specifică deficiențelor mintale. Memoria memoria cifrelor este mai redusă comparativ cu normalul de aceeași vârstă mintală; memorarea nu dobândește
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
predicat; a dus - verb; persoana a III-a; numărul singular; îndeplinește funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare elevii observă că părțile principale de propoziție dau înțeles comunicării și formează propoziția simplă. a. Pe alee
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
funcția de predicat. 3. Precizați partea de vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare elevii observă că părțile principale de propoziție dau înțeles comunicării și formează propoziția simplă. a. Pe alee au înflorit florile multicolore. Pentru verificarea cunoștințelor despre părțile principale de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Ce-mi pasă! după ce m-o pierde pe mine! Fănică! n-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajugem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri-seara la Întrunire...”; În replica ei, verbele predicat din propozițiile alăturate sunt sinonime: a presimți = a prevedea. Nu e clarviziune sau superstiție, ci luciditatea femeii care, aderentă la realitate și cu experiență de viață, Înțelege că ar putea pierde totul. Și pentru ea totul Înseamnă situație socială, dar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sintactice: Este centru al unei sintagme nominale de gradul I, când intră, prin intermediul unei relații sintactice de interdependență cu o sintagmă verbală de gradul I, în structura nucleului predicațional al unei propoziții. În interiorul acestei relații de interdependență cu un verb predicat, substantivul realizează funcția sintactică de subiect: „Trecut-au anii/ Ca nori lungi pe șesuri.” (M. Eminescu, I, p. 201). În funcție de conținutul său semantic și de componenta lexicală a planului semantic al relației sintactice de interdependență cu verbul-predicat, substantivul poate realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate exprima și numai prin forma accentuată: Dă-le lui!, dativul persoanei I se exprimă numai prin amândouă formele: Dă-mi-le mie! Forma accentuată se poate întrebuința singură doar în enunțuri dialogale, când forma neaccentuată rămâne subînțeleasă odată cu verbul predicat: - M-ai văzut pe mine?/ - Da, pe tine. Întrebuințarea formelor neaccentuate de dativ și acuzativ este obligatorie și în unele contexte în care complementul, direct sau indirect, se realizează prin substantive sau pronume nepersonale; gradul de obligativitate depinde de topica
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
101), „Multe sunt de făcut și puține de vorbit, dacă ai cu cine te înțelege.” (I. Creangă, p.65), „Trecu o zi, trecură trei/ Și iarăși noaptea vine/Luceafărul deasupra ei/Cu razele-i senine.” (M. Eminescu, I, p. 171); • predicat (în complementaritate cu un verb copulativ): „Ei sunt mulți.”; • complement (direct, indirect, de agent): „I-am văzut pe câțiva la muzeu.”, „Multe trec pe dinainte,/ În auz ne sună multe,/Cine ține toate minte/ Și ar sta să le asculte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M.), cele dintâi(F.) G.D.: celor dintâi(M. și F.) SINTAXA PRONUMELUI ORDINALTC "SINTAXA PRONUMELUI ORDINAL" Pronumele ordinal intră în toate relațiile sintactice, cu excepția relației de incidență, și realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Al doilea s-a rătăcit.” • predicat (în complementaritate cu un verb copulativ): „Ș-acela între oameni devină cel întâi/ Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi.” (M. Eminescu, I, p. 115) • complement: „L-am adus pe ultimul.”, „A fost lovit de primul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
am văzut.” sau prin prepoziții care cer acuzativul: (fără, cu) niciunul. SINTAXA PRONUMELUI NEGATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI NEGATIV" Trăsătura definitorie a pronumelor negative este întrebuințarea lor în enunțuri negative; participă la dubla exprimare a negației în limba română, la nivelul verbului predicat și la nivelul constituenților sintagmei verbale: „N-a văzut pe nimeni.”, „N-a văzut nimic.”, „N-a mers cu nimeni.”, „N-a fost împotriva nimănui etc.” Intră de regulă în relații de interdependență și dependență. În relații de interdependență realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
CLASE SEMANTICO‑ SINTACTICE DE VERBE" Poziția verbului în structura sintactică a unui enunț se definește prin trei perspective, cel mai adesea complementare: a. funcția distinctă a enunțului sintactic: predicația; b. relația sintactică fundamentală în spațiul căreia de desfășoară predicația: subiect predicat; c. relația sintactică prin care verbul se constituie în centrul unui câmp semantico-sintactic prin care se asigură funcționarea enunțului ca unitate de comunicare finită: verb regent ¬ termen dependent. Verbe predicative - verbe nepredicativetc "Verbe predicative - verbe nepredicative" Din prima perspectivă, a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]