204 matches
-
subtitlul „Revistă literară, critică, socială”, nu se precizează componența redacției. În ultimul număr, unde subtitlul se schimbă în „Revistă pentru literatură”, redacția este alcătuită din Mihail Dragomirescu și George Murnu - directori, George Dumitrescu, N.I. Rusu, Raul Teodorescu - redactori. Într-o Predoslovie se exprimă intenția de a oglindi cât mai complet viața culturală și socială din epocă. Criticând „moravurile literare de astăzi”, redactorii promit să lupte „împotriva acestei realități dezastruoase” și să încerce a reabilita „demnitatea pierdută a scriitorului român”. Programul este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
ospitalitatea) sau îndemnuri de întărire a vieții comunitare, prin apărarea celor umili contra abuzurilor celor bogați. Latura didactică a cărții, ca și dorința de a face cunoscute adevărurile Bisericii în limba națională sunt obiectivele semnalate de V. în cele două predoslovii. Conștient de importanța acțiunii sale, el consideră Cazania un „dar limbii românești”, cu o destinație extinsă la „toată seminția românească”. „Stihurile la stemă”, închinate lui Vasile Lupu, și cele două imnuri religioase din fruntea cărții sunt printre primele poezii românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
întemeietor al istoriografiei în limba română. Pentru a valida afirmația, sunt necesare însă și argumente de altă natură, care să poată anula o tradiție începută cu mărturiile unor contemporani ai cronicarului și toate celelalte concluzii trase din conținutul cronicii. În predoslovia sa, prima „voce” românească prin care spiritul pe deplin format al identității naționale se adresează posterității, U. își justifică demersul prin necesitatea de a lăsa mărturie despre vremurile trecute și prezente, de a face cunoscut adevărul istoric pe care s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
de poetul autodidact și investit cu valori pe care știuse oricând să le prețuiască: prietenia, spiritul religios autentic, harul marilor monahi, timpul destinat lecturii și scrisului, de care s-a bucurat din belșug. "La mânăstire am citit mărturisește poetul în Predoslovie la cartea de debut a lui Valeriu Anania în limba veche a bisericii graiul cu adevărat românesc și aș bănui că fără cărțile mânăstirii aș fi lucrat mai prost decât lucrez"118. Tot în perioada monahală, a avut răgazul să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru înființarea unor tipografii românești la Câmpulung (1635), Govora (1637) și Iași (1642), unde ajunge chiar Sofronie Poceaski, fost rector al Lavrei Pecerska. Ediții rutene stau la baza unor tipărituri românești din epocă sau inspiră lucrări lexicografice în Țara Românească. Predosloviile lui M. - polemice sau cu dedicație - sunt luate ca model de un Udriște Năsturel sau de Teofil, mitropolitul Ugro-Vlahiei. Personalitate umanistă, M. a scris în latină, slavonă și polonă mai multe prefețe, memorii și lucrări erudite de polemică teologică. Prefața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
veche, lucrare înscrisă în deschiderea operată de estetica receptării și de recuperarea de tip mentalist, V. propune o analiză a practicilor de lectură din cultura veche (sprijinindu-se ca sursă documentară principală pe ceea ce Paul Cornea numește „texte de escortă” - predoslovii, dedicații, notele de la finalul manuscriselor etc.), precum și o investigare a felului în care „Autorul își proiectează și își formează o idee de Cititor”. În fapt, analiza practicilor de lectură și a relației autor-cititor este stratificată, pe V. interesându-l nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
Hs. Domnului nostru - este un eveniment important în istoria culturii române, datorită valorii lingvistice și literare a textului, dar și conținutului prefețelor. Prima, semnată de Simion Ștefan, demonstrează necesitatea răspândirii învățăturilor evanghelice și, prin urmare, a traducerii lor. A doua, Predoslovie cătră cetitori, nesemnată, se referă la traducători și la modul lor de lucru, care constă în tălmăcirea directă a originalului grecesc, dar și în urmărirea simultană a versiunilor slavonă și latină. Alte precizări, precum necesitatea exprimării unitare (în urma constatării diferențelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și în țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi“ <footnote Miron Costin, Opere alese: Letopisețul Țării Moldovei; De neamul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în versuri rusești și românești, denotă un anume exercițiu în cultivarea spiritului, a elocinței. SCRIERI: [Psalmi], în I. Bianu, Introducere la Dosoftei, Psaltirea în versuri, București, 1887, XLIX-LX; Dictiones latinae cum valachica interpretatione, I, îngr. și introd. Alin-Mihai Gherman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
lăcuitori În diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu Însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre Începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc și cîți sînt și În țările ungurești cu acest nume (s.n.), și pînă astăzi. Trecînd În revistă numele cu care sînt prezenți românii În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
imboldul tatălui său, care prin 1885 culesese folclor în Vrancea, și sub înrâurirea lui Andrei Bârseanu („dascălul luminat”), culegerea de folclor Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, care conține aproape șase sute cincizeci de piese lirice, doine și strigături. În Predoslovie el susține o opinie exprimată de George Coșbuc, Ovid Densusianu, N. Iorga și Petre Cancel, anume că poezia populară este creație individuală. Prezintă categoriile liricii și recomandă metoda anchetei folclorice prin elevi, îndrumați în prealabil să culeagă cântece populare din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
lui Is. Hs. Domnului nostru. Același grup traduce și publică în 1651 Psaltiră... ce să zice Cântarea a fericitului proroc și împărat David. Contribuția lui S.Ș. la aceste lucrări nu este cunoscută precis. El semnează doar un singur text - Predoslovie cătră Măria sa craiul Ardealului -, unde, printre altele, face cunoscut felul cum a fost realizată transpunerea, de cunoscători de greacă, slavonă și latină aleși dintre preoții din Transilvania, care au confruntat cu mai multe surse versiunea românească. Tot mitropolitului i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
craiul Ardealului -, unde, printre altele, face cunoscut felul cum a fost realizată transpunerea, de cunoscători de greacă, slavonă și latină aleși dintre preoții din Transilvania, care au confruntat cu mai multe surse versiunea românească. Tot mitropolitului i se mai atribuie predosloviile către cititori din Noul Testament și Psaltiră... . Prima este deosebit de prețioasă prin ideile lingvistice și istorice pe care le cuprinde. Unele formulări, privitoare la teoria circulației cuvintelor, precum și la explicarea istorică a diversificării dialectale, au devenit celebre, ideile conținute fiind dezvoltate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
Prima este deosebit de prețioasă prin ideile lingvistice și istorice pe care le cuprinde. Unele formulări, privitoare la teoria circulației cuvintelor, precum și la explicarea istorică a diversificării dialectale, au devenit celebre, ideile conținute fiind dezvoltate de lingviștii de mai târziu. SCRIERI: [Predoslovii], BRV, I, 166-170, 184-190. Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., II, 325; Densusianu, Opere, III, 54-58, 242-243; Ștefan Meteș, Istoria Bisericii și a vieții religioase a românilor din Transilvania și Ungaria, I, Sibiu, 1935, 201-206, 394-399; Ioan Zăgrean, Mitropolitul Simion Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
din cele două piscuri ale dealului Parnas"275 pentru a-și schița propriile idei cu privire la parodie și la alte tipuri de literatură imitativă, precum pastișa. Imaginarul swiftian se organizează sub forma adresării directe a librarului către cititor, urmată de o Predoslovie a autorului, mai exact o apologie a satirei, și, în fine, Istorisirea amănunțită și adevărată etc. Această din urmă parte și cea mai întinsă a lucrării este, la rându-i, o parodie a temei războiului de tradiție epopeică, pe "fatala
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sânt alcătuirile trupului omenesc, era cu cale să se sfințească cu pogorârea Domnului” (Antim Ivireanul). În jurul acelorași corespondențe între cele patru elemente primordiale ce au configurat universul și substanțele din care s-a constituit corpul omenesc brodează și alcătuitorul unei predoslovii din 1683 (textul este semnat de voievodul Șerban Cantacuzino). În aceste compuneri tipărite sunt distribuite în circulație informații de bun nivel, ce aparțin evident altui registru. Ele se află într-o strânsă relație cu prețul tot mai mare pus, începând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
ziduri și dărâmat case. 8 martie 1813: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, vineri spre sâmbătă, la un ceas, când era până în ziuă, la leatul (anul) 1813, martie, 3, tot în zilele Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod” (Predoslovie la învățătură, 1794, București). 22 martie 1813: cutremur în zona Vrancea. 30 septembrie 1817: cutremur în Moldova și Dobrogea. 28 ianuarie 1821: “Vineri noapte spre sâmbătă, la ceasurile 8 din noapte, s-au cutremurat pământul de 2 ori... Vântul urla
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
antologii: De-ale lui Păcală. Snoave populare, București, 1964 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Pe plaiuri moldovene, Iași, 1964; Mihai Lupescu, Tei-legănat, pref. edit., Iași, 1975; Mihail Sadoveanu, Poezia populară, pref. edit., Iași, 1981, Spre Emaus, pref. edit., cu o Predoslovie de Bartolomeu V. Anania, Iași, 1993; Alexandru Vasiliu-Tătăruș, Literatură populară din Moldova, introd. edit., București, 1984; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. edit., Iași, 1992 (în colaborare cu Magda Ursache), Arta de a muri, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Solacolu 366 Părerea lui Barbu Solacolu ni s-a părut judicioasă. Din dosarul amplu pe care l-a avut la dispoziție, a ales un florilegiu de poezii, cu următoarele titluri, cuprinzând atât creație originală, cât și traduceri ale Lucreției Andriu: „Predoslovie”; „La casa luminilor noastre”; „Invocare”; „Cânt de reculegere”; „Neastâmpăr”; „Definiții”; „Moldova mea”; „Din zori de zi...”; „Echinocțiu”; „Te văd...”; „Către soare”; „Spleen”; „Gândește luna...”; „Moment lucid”; „Cumpănire”; „Ceasului de față”; „Cântare plopului”; „Prinos”; „Ligeia” (Poem, după povestirea lui Edgar Allan
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deja textul În manuscris (mss. BAR, nr. 3171 din 1792) redactat - „Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți” - de către un anume Nicolae Botezatu, evreu botezat și călugărit la Mănăstirea Cernica : „M-am născut al doilea [= a doua oară] - mărturisește el În Predoslovie - când eram de treizeci și opt de ani”. Același tip de metafore se regăsesc În actele de convertire, de divorț sau de căsătorie mixtă adresate Mitropoliei Moldovei sau emise de aceasta În primele decenii ale secolului al XIX-lea : „jidovul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
călătorului romantic.......169 Astrid Cambose, Maica Domnului în creștinismul ortodox și o "mariologie" țărănească.........................174 Stelian Dumistrăcel, Vasile Voiculescu: spații pragmatico-discursive................................................188 Cristina Florescu, Romanul istoric românesc accelerator de particule...........................................212 Laura Lazăr Zăvăleanu, Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești................................229 Stefan Lemny, Père et fils, histoire littéraire et histoire.......254 Doris Mironescu, A citi un tablou. Metafore ale interpretării în Întâmplări în irealitatea imediată.......265 Eugen Munteanu, Din bestiarul biblic: furnicoleul.............275 Mircea Păduraru, Materialitate și perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Al. I. Cuza", Iași, 1998. Sorohan, Elvira, Nașterea textului narativ, în vol. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, p. 29 41; Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. Editura Junimea, Iași, 2000. Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești Laura Lazăr Zăvăleanu 1. "Izvor de viiață în veaci nescăzut și nesăvârșit..." Premise, motivație, finalitate Există în predosloviile românești vechi o secvență compozițională ce apare de câteva ori, încercând să surprindă febra căutării unor cărturari în măsură să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
29 41; Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. Editura Junimea, Iași, 2000. Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești Laura Lazăr Zăvăleanu 1. "Izvor de viiață în veaci nescăzut și nesăvârșit..." Premise, motivație, finalitate Există în predosloviile românești vechi o secvență compozițională ce apare de câteva ori, încercând să surprindă febra căutării unor cărturari în măsură să dea la iveală cartea de care este nevoie într-un anumit moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]