158 matches
-
țării. În multe state Europene, printre care și România, este considerat o specie invazivă (Călinescu, 1941). Conform lui Sarbu et Oprea (2011): „"Inclusiv în America de Nord, de unde este originar, în afara arealului primar, el reprezintă o amenințare serioasă asupra vegetației native din preeriile uscate și nisipoase. După Arsene (2003) citat de Pele et al. 2008, în rezervația Lunca Pogănișului înlocuirea stejarului și frasinului cu salcâm a dus la dispariția aproape completă a speciei Fritillaria meleagris. Acumularea azotului în sol datorită nodozităților radiculare ale
Salcâm () [Corola-website/Science/303986_a_305315]
-
fratele calului, numit Iltschi (Vânt sensul cuvântului). "Old Shatterhand"' apare în românul Winnetou scris de Karl May în anul 1893. Lui Old Shatterhand i se mai spunea și „greenhorn“, din cauza lipsei de experiență, dar cu timpul ajunge vestit în întreaga preerie. Datorită curajului dovedit în lupta și a dreptății de care dă dovadă, el devine frate de cruce cu Winnetou, dar îi este în același timp și un bun prieten. Cei doi viteji trăiesc o mulțime de aventuri în care se
Old Shatterhand () [Corola-website/Science/317472_a_318801]
-
se puteau aștepta. Migrația suedeză s-a sfârșit în deceniile de după Războiul Civil American (1861-1965). Prin anul 1980, Recensământul American a raportat o populație suedeză-americană de aproape 800.000 de oameni. Majoritatea imigranțiilor au devenit pionieri clasici, culegând și cultivând preeriile ale Mariilor Șesuri, în timp ce ceilalți rămâneau în orașe, de obicei în Chicago. Tinerele necăsătorite, lăsau munca agricolă pentru a lucra ca servitoare în orașele Americane. Mulți americano-suedezi vizitau vechea țară în secolul XIX, povestirile lor ilustrând diferența în costume și
Emigrarea suedezilor către Statele Unite () [Corola-website/Science/311822_a_313151]
-
Capitala este orașul Edmonton, care este simultan și capitala provinciala cea mai nordică din Canada. Cel mai mare oraș este Calgary, important centru economic, se află în sudul provinciei. Geografic, provincia se întinde între Munții Stâncoși, aflați în vest, la preeria canadiană din est, respectiv a zonei subarctice a taigalei din nord. Teritoriile care fac parte din provincia au fost locuite din cele mai îndepărtate timpuri. Cu 10.000 de ani in urma, stăpânii acestor ținuturi erau amerindienii. Până la sfârșitul secolului
Alberta () [Corola-website/Science/298038_a_299367]
-
această zonă Munții Stâncoși ating peste 3000 m înălțime. Spre est de munți, dealurile piedmontului adăpostesc o fauna diversă (căprioare, cerbi - elk, elani - moose, urs negru și grizzly, lupi, coioți, puma), precum și ferme pentru creșterea vitelor. În continuare spre est, preeria cu climă uscată temperat continentală excesivă este cultivata cu cereale, răpită - canola și fan pentru industria de creștere a bovinelor. Nordul Albertei este acoperit de păduri boreale de conifere. Întreg peisajul Albertei este punctat de sonde de petrol și gaze
Alberta () [Corola-website/Science/298038_a_299367]
-
sare pură (care se exploatează). Soarele care se reflectă în el creează imagini de neuitat. De vizitat sunt și grotele, o lume galben-aurie, cu o mulțime de forme ciudate. Aici se află și cel mai important bioclimat din Marea Mediterana, denumit Preeriile Posidonia, care se găsește în adâncurile apelor insulelor Ibiza și Formentera. Acestea produc o mare cantitate de oxigen și sunt habitatul a sute de specii de viețuitoare.
Ibiza () [Corola-website/Science/303183_a_304512]
-
cu majoritatea puștilor cu zăvor moderne. Din cauza marii cadențe de tragere și lungimea lor mai mică decât majoritatea puștilor cu zăvor, puștile cu levier continuă să fie arme de vânătoare populare, în special pentru distanțe mici și mijlocii în păduri, preerii sau desișuri. Puștile cu levier mai sunt folosite în număr limitat de către paznicii de penitenciar în Statele Unite, precum si de către pădurari în diverse tări ale lumii. Un avantaj în plus asupra puștilor cu zăvor este ambidextria lor. O pușcă cu levier
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
se pot aduna în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații complexe în zbor, aterizând în cuibul ei într-o manieră grandioasă. Atât masculii, cât și femelele sunt monogami. Ciufii de câmp își amenajează cuiburile în spații deschise, ca preeria, tundra, savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze, fire de iarbă și pene. Femela depune 4-7 ouă; acest număr poate varia până la 12 ouă în anii în condiții de abundență a hranei. Clocirea are loc o dată pe an. Ouăle
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
este situat în sud-vestul statului federal Dakota de Sud. El constă dintr-un ținut badlands (ținuturi rele), si o regiune de preerie neprielnica pentru agricultură, care este declarată în anul 1939 parc național. Ținutul este bogat în fosile provenite în special de la căi. porci, oi și rinoceri preistorici că și urme ale civilizației umane cu o vechime de pește 11.000 de
Parcul Național Badlands () [Corola-website/Science/313130_a_314459]
-
numele de "dust bowl", a produs pe fondul distrugerii de către producători a alimentelor pentru menținerea artificială a prețurilor ridicate (John Steinbeck descrie această practică "comercială" în capitolul 25 din ""Fructele Mâniei"") înfometarea și exodul în masă din regiunea agricolă a preeriei - de altfel exodul a fost principala metodă prin care s-au evitat pierderile masive de vieți omenești). Foamea mare și pe timp îndelungat, duce la consumarea de produse alterate, putrezite, sau chiar la pierderea eticii (se mănîncă chiar și carne
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
("Asimina"), cunoscut și ca banană de preerie sau banană Ozark, este un gen de opt sau nouă specii de arbori mici cu frunze mari și fructe, native pentru America de Nord. Genul include cele mai mari fructe comestibile orginare din America de Nord. Sunt arbori mici ca înălțime, care cresc pe
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
al lungul celorlalte cursuri de apă prezintă aceleași caracteristici. Terenurile înalte și cele adiacente dealurilor din partea de nord și nord vest a statului au o suprafață mai mare de 25.000 de mile pătrate (65,000 km²). Ele constau în preerii și păduri. Altitudinea variază de la 10 picioare (3 m) în zonele de coastă și de mlaștină, până la 50 și 60 de picioare (15-18 m) în zonele de preerie și aluviuni. În partea de sus a Louisianei, altitudinea crește pe , cel
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
de 25.000 de mile pătrate (65,000 km²). Ele constau în preerii și păduri. Altitudinea variază de la 10 picioare (3 m) în zonele de coastă și de mlaștină, până la 50 și 60 de picioare (15-18 m) în zonele de preerie și aluviuni. În partea de sus a Louisianei, altitudinea crește pe , cel mai înalt punct al statului, până la numai 535 de picioare (163 m). Numai două alte state Florida și Delaware, sunt, din punct de vedere geografic, mai jos decât
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
(Branta canadensis) este o pasăre acvatică din familia gâștelor (Anatidae). Arealul ei originar de răspândire este America de Nord unde trăiește în general în regiunile joase, cuibărind lângă lacurile de pe continent, regiunile de preerie și terenurile cultivate. este o pasăre migratoare care în perioada de migrație zboară în stoluri în forma literei „V” - toamna zboară spre locurile de iernare iar primăvara spre locurile de cuibărire, ea fiind simbolul american al anotimpurilor. În Europa gâsca
Gâsca canadiană () [Corola-website/Science/314647_a_315976]
-
decorațiuni sculptate și piesele de mobilier te lasă fără cuvinte. Vizitatorii pot vedea vechile apartamente private ale familiei regale, pe care dictatorul Ceaușescu le folosea pentru vizitele șefilor străini de stat. Priveliștea din jur este superbă, cu păduri de brad, preerie, numai bune pentru plimbări bucolice”, mai scrie publicația. Punctul forte al Peleșului, potrivit Le Figaro, este spectaculozitatea clădirii și a zonei în care este plasată. Punctul slab este faptul că în împrejurimi există puține locuri unde s-ar putea caza
Le Figaro descrie Castelul Peleș ca fiind "un loc spectaculos" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79524_a_80849]
-
realitate care va arunca În derizoriu cîrcotelile lui de acum. Viitorul, apropiat, cum e Întotdeauna, nu poate fi cunoscut, dar Wakefield, ascultînd cu urechea ciulită În așteptarea de start al Diavolului, Îi poate auzi șoapta. Luminile pistei clipeau palid În preeria vastă, Întunecată. Avionul ateriză lîngă un lac Înghețat. Wakefield ajunsese În Typical, la sediul Companiei, cel mai mare furnizor de software de pe planetă. Este Întîmpinat În aeroport de Maggie, o reprezentantă a Companiei, care va fi Însoțitoarea lui În următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cald În puloverul lui, În pardesiul de marcă și cu pălăria lui cu boruri largi, despre care crede ca Îl face să semene cu un gangster. Mașina lui Maggie, o utilitară sport Încrustată În gheață, planează ca În vis prin preeria albă. Ea Îi Înmînează programul. Astă seară este liber. MÎine la amiază, prînz cu barosanii, la Începutul după-amiezei - vizită la sediul Companiei, plecarea spre casă În seara aceleiași zile. Are un acut sentiment de déja vu. CÎte Maggie Îi Înmînaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
CREE-ALBERTA CANADA * 2002 BASTARDUL roman * 2005 ÎN CALEA VÂNTURILOR roman De asemenea, între anii 1988-2002, autorul a publicat și piesele de teatru pentru copii: * NEMAIPOMENITELE AVENTURI ALE URSULEȚULUI RIMBO * CHIȚ, CHIȚ ȘI PRINȚESELE MIORLAU * NU SUNT MĂGĂRUȘUL TED * PRINȚUL DIN PREERIE Constantin Clisu 2 196 Constantin Clisu 7 Restul ... e tăcere Constantin Clisu Constantin Clisu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și ale vagonului din spate. Mergeau greoi și huruiau, iar vagoanele de frână gâfâiau în mocirla cafenie a după amiezii de iarnă sau pe caldarâmul golaș și cafeniu al unei zile de vară, sărat cu cenușă, fum și praf din preerie, făcând pauze îndelungi în fața policlinicilor ca să dea drumul afară unui roi de oameni șchiopi, schilozi, cocoșați, împiedicați în proteze, târându-se în cârje, suferind cu dinții și cu ochii, și tot restul. Așa că, înainte să merg cu mama la ochelari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
prin toate părțile țării. Să zicem că e zăpușeală - căci vă povestesc aici de veri calde, din timpul vacanțelor, pe care le-am petrecut cu el - iar el purta vestă la birou. Dimineața, devreme, era des o vreme blândă de preerie, cu mult înainte să se înăsprească rău - ca acea naivitate pe care te înveți să te aștepți s-o găsești la cei mai duri și mai încercați de nevoi după ce ai stat îndeajuns cu ei ca să îi cunoști - mă refer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
era să fur cărți. N-aveam nevoie să cer nimănui, cu atât mai puțin lui Simon. Așa că m-am dus imediat în centru. De-abia se însera, și luminile electrice și gheața scânteiau; pâlpăiau luminile fabricilor, cu multe ferestre, peste preeriile care se reîntorseseră pe terenurile unde fuseseră demolate clădiri, o iarbă de iarnă ce scotea capul de sub zăpadă și se învălătucea și îngheța în mici tufișuri create de vânt. Și fierberea geroasă a lacului, albastră; și derapajul constant al șinelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lor funest, sunt absorbiți cu iuțeală supraomenească și dispar, în neștiut, în neființă, Dincolo, în cealaltă dimensiune, de cealaltă parte, în Hades, în Sheol, în Tártar, în Infern, în Limb, în Elizeu, în Iad, în Purgatoriu, în Xibalba, pe Întinsele Preerii de Vânătoare (sau cum naiba i s-o mai spune locului macabru, vorba lui Dănuț), pe tărâmul uitării și al caznei, de unde nu mai există cale de întoarcere până la Judecată! Păcat, ăia doi haioși îmblăniți, chiar că începuseră să-mi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cufundă în tăcere. Gosseyn era în așteptare. Probabil că afară era noapte de-a binelea. Nava de asemenea dimensiuni se putea deplasa numai la adăpostul nopții. În curând plafonul urma să se desfacă. La suprafață trebuie că se întindea o preerie servind drept camuflaj hangarului subteran. Și, într-un fel sau altul, aceasta se va escamota, la momentul potrivit. Deodată, toate luminile se stinseră. Exact după cum se aștepta. Nu trebuia ca vreo lumină să-i trădeze. În chiar acel moment, detectoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
gigantic arbore venusian. Marginile deschizăturii erau foarte neregulate. ceea ce îi conferea un aspect dintre cele mai naturale. Asemănarea cu sutele de alte scorburi ale arborelui impuse o fixare de repere foarte amănunțită. Remarcase deja că într-o parte unduia o preerie nesfârșită, (situată poate chiar deasupra hangarului subteran). În partea opusă se întindea desișul pădurii venusiene. Gosseyn își fixă niște repere și o porni în lungul crengii masive. După vreo 75 de metri, aceasta se încrucișă cu o altă creangă enormă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
În cadrul speciei lupus, sub influența condițiilor diferite de mediu, s-au format 40 de rase de lup, printre care: lupul polar, ce bântuie prin tundrele nordice În condiții deosebit de vitrege, fiind considerat și adorat de romani; lupul de pustiu, de preerie care are blana de culoare mai deschisă; lupul de pădure din nordul Americii; lupul de stepă, care s-a adaptat condițiilor de deșert; lupul comun sau cenușiu care este cel mai mare dintre cele 40 de rase de lup, putând
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]