7,320 matches
-
mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea bălgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectică și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă, pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea fotocopiată a manuscrisului în chirilice de la
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Cătălin Constantin Avertismentul autorilor din prefața cărții pe care o prezint: subiectul ei e imposibil. Și totuși e vorba despre o experiență obișnuită, cel mai adesea zilnic încercată, de care oricum nimeni nu a fost scutit. Literatura, ni se spune în aceeași prefață - deși cu această
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Avertismentul autorilor din prefața cărții pe care o prezint: subiectul ei e imposibil. Și totuși e vorba despre o experiență obișnuită, cel mai adesea zilnic încercată, de care oricum nimeni nu a fost scutit. Literatura, ni se spune în aceeași prefață - deși cu această afirmație nu aș fi decît pe sfert de acord, l-a ocolit constant. Nu are pic de eroism, ba chiar e trivial. E însă o consecință a libertății omului. Poate apărea în orice moment și orice îi
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
în literatură. Si acest lucru se va vedea, fără-ndoială, în cel mai apropiat viitor. (N. Papatanasiu, "Moartea cotidiană", roman de Dinu Pillat) 1) Dinu Pillat, Scrisoare către Cornelia Pillat, 22 aprilie 1944. 2) Dinu Pillat, Tinerețe ciudată, ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Monica Pillat, Minerva ,București, 1984.
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
recente, dar o privire de ansamblu asupra principalelor tendințe, atît literare, cît și editoriale, cu alte cuvinte, nu doar asupra calității și originalității estetice a acestei noi literaturi, cît și asupra felului în care ea se vinde ori se premiază. Prefața cărții strînge într-un fascicol concluziile. Am citit-o gîndindu-mă că și la noi apar frecvent astfel de culegeri. Cele mai multe cărți de critică sînt de acest tip. Doar că puține (ca să nu zic nici una) își propun mai mult decît republicarea
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E vorba de documente de conștiință, dar și de o înregistrare imediată, "factuală", cu o semnificație aparte în reconstituirea unui trecut relativ apropiat, circumscriind, după cum se exprimă Mircea A. Diaconu, autor al unei judicioase prefețe, "un timp al scriiturii care substituie într-un fel timpul istoric". Azi atari fapte sînt frecvent nesocotite în operația de "stilizare, de "retuș", operație mai mult ori mai puțin neavenită în elaborarea tabloului diacronic al literaturii. Se manifestă o mișcare
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
se întâlnesc două țări, Țara de lut și Țara Cocorilor Albi. Unde se conturează două lumi care de multe ori se suprapun până la a se confunda. Principalele trăsături ale poeziei lui sunt de altfel bine delimitate de Constantin Călin în prefața acestei antologii de autor apărute la Editura "Eminescu". Cele mai pregnante, simplitatea și în același timp grația imagistică, și aș adăuga, suavul și enigmaticul unei pagode chinezești. Înaintând în lectura acestor Scrisori din țara cocorilor albi (titlul cărții spune foarte
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
atît mai puțin în absența unor măsuri obligatorii și coercitive formele noi iau pe nepusă masă locul celor vechi. Inerția este imensă în domeniul artei. Timpii politici și culturali diferă unii de alții. Am analizat, pe urmele lui Gadamer, în prefața la Istoria critică, aceste temporalități neconcordante. În al doilea rînd, totdeauna refuzul vechiului a fost concomitent cu promovarea noului. Pînă și avangardiștii din primele decenii ale secolului XX, care au început prin a nega în manifestele lor trecutul, au oferit
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
cum este, de exemplu, cel referitor la structura mitică, utopica, pe care se articulează felul de a gândi al românilor (vezi Utopia română - 12. Când totul se poate). Dezinvoltura și nonconformismul autorului, pe care H.-R. Patapievici le numește, în prefață la acest volum, "dânsul pe tăișul sabiei", fac din lectură cărții un deliciu intelectual. Călin-Andrei Mihăilescu, Țara europsită, Editura Curtea Veche, București, 2002, 218 pag.
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
Cristian Măgura Cu Trident în mână, volumul lui Ion Covaci, am avut o primă curiozitate: cine este autorul? M-au ajutat Ana Blandiana, prin câteva rânduri de pe coperta a patra și prefața lui Gheorghe Grigurcu, ambii vechi prieteni ai scriitorului. Citind despre debutul atât de întârziat am înțeles că versul său "nedatat" este bine cizelat de îndelungata experiență de traducător, până la forma sa de astăzi. În Marile jocuri, parte rezervată propriei creații
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
să ne naștem între două căderi/ aflați totdeauna în dosarele călăilor/ victimele necesare echilibrului// visurile noastre/ sunt insomniile gropii/ umbra îngerului/ și confidenții negației suntem/ de la o vreme numai asfințituri// prezenți la ora aceea/ cînd se toarnă moartea în lucruri" (prefață). Mircea Măluț e un meditativ dens, a cărui formație de matematician îi determină ținuta de-o eleganță tenebroasă.
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la intrarea ei sub ochiul critic. În volumul său (teză de licență) despre postmodernismul românesc, Mircea Cărtărescu îi dedică un capitol chiar consistent, și el ia, în ediția de la Polirom, locul prefeței (Un origami postmodern). Atenție celor sensibili la nume grele și străine, postfața (Cucerirea estului sălbatic) semnată de Martin Adams Mooreville (din care inocentul realizator al copertei a patra din ediția de la ALL citează mîndru și copios) e, în fapt, cea
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
1904 și cealaltă semnată de Simeon N. Morozov, tipărită la Piatra-Neamț în 1906. Una din traducerile de referință de mai târziu este aceea datorată Gabrielei Leonte și lui Sică Alexandrescu apărută în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
câmpurile și drumurile, parcurse de ei prin el, poetul. Ca și cum, imperturbabil, el trece mai departe, văzându-și de ale lui. Parcă ar vrea să se învețe cu răul din el, privind la răul din alții. Considerată din perspectiva acestui întreg, prefața semnată de Eugen Simion este, pe cât analiză, pe atâta confesiune. Criticul fixează cu metodă timpul fizic al operei. Reține riguros datele, implicându-le fără uscăciunea cifrelor, totuși prin cifre. Apariția omului în lume, apariția poetului, descins din unica tipăritură a
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
a introducerii lui Marin Sorescu în universul de gândire al scriitorilor care l-au receptat de la distanța pusă de comoditatea sau incomoditatea stabilirii proporțiilor de către scriitorii noștri din exil. La fel, referințe ale câtorva scriitori străini, în majoritate autori de prefețe și postfețe. Sumarul volumelor este îmbogățit cu poeziile publicate în periodice. Atât acestea, neincluse vreodată în volum, cât și poeziile păstrate în manuscrise, până a fi fost publicate în ediții îngrijite de Virginia Sorescu, Mihaela Constantinescu-Podocea și George Sorescu în calitate de
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
noi. Am vrut să fie un fel de adio ori a rămas bun... Am recidivat cu "Zăvorul fermecat" cu desenele Miliței Petrașcu. - Care ce semnificație avea? - Pasămite - mai zăvorâsem ceva... Și a urmat tocmai în 1998 "Desferecarea" cu o frumoasă prefață a lui Lucian Boz. - Ați avut atracție pentru scriitori ca Sadoveanu, Iorga, Arghezi, Urmuz chiar... - L-ați uitat și pe Mateiu Caragiale... Ion Barbu mi-a fost profesor de matematică la Liceul Spiru Haret - eram clasa VIII-a modernă când
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
dobîndit la noi, înainte, ca și după eliberare, violența unui stimulent imediat, la fel de imperios ca și celelalte nevoi elementare; am scris cartea, ca să răspund unei astfel de nevoi; este scrisă, înainte de toate, în vederea unei eliberări interioare". Puțin mai sus, în prefață, Primo Levi afirmă că scopul său a fost mai degrabă să "furnizeze documente pentru un studiu lipsit de pasiune al anumitor aspecte ale sufletului uman". A vrut să lanseze în primul rînd, tuturor, un "semnal sinistru de alarmă" asupra urii
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
întîmplător ghilimelele. Înainte de a intra în fondul chestiunii, e de văzut ce înseamnă detractor. Este evident că nu orice critic, oricît de drastic sau de neînțelegător, trebuie considerat detractor. Dl Dobrescu e conștient de diferența dintre unul și altul. Ampla prefață a d-sale se intitulează întocmai ca editorialul meu. "Detractorul este, în accepție curentă, persoana care lucrează cu bună-știință la știrbirea (sau distrugerea) bunei reputații a cuiva", scrie dl Dobrescu din capul locului. Definiția, corectă, comportă două remarci. Detractorul este
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
analizați nu spun nimic celor familiarizați cu viața literară românească, iar citatele din operele lor plesnesc de umor involuntar, nonsens și prost gust. Cu atît mai de mirare (și mai grav!) apare faptul că unele dintre aceste volume beneficiază de prefețe și prezentări elogioase ale unor critici cu firmă. Despre Amelia Stănescu, autoarea unui volum bilingv Poeme/ Poemi (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001), altminteri naiv în dulcegăria lui („mîini care se închid/muzica primului sărut/ marea - purtătoarea urmelor noastre" sau „uită
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
ei se acumulează, cu fluiditate infernală, remanențele mitice și se inflamează asamblările himerice" (p.53). Dintre criticii care au girat cu semnătura lor lipsa de valoare a scrisului unor veleitari, Alex. Ștefănescu îi mai nominalizează pe Octavian Soviany (autorul unei prefețe exaltate la o carte a Rodicăi Buzdugan vezi p. 36-37), Iulian Boldea, Mihai Sin, Nicolae Băciuț (despre Valentin Marica vezi p. 64). Ridicolul atinge cote monumentale în cazul criticii de cumetrie. Miron Blaga scrie despre poetul Nicolae Brânda: „un arheolog
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
ce ascultă de miezul poveștii. Excelență, închei iarăși spunîndu-vă că mă simt aici un renegat. De treizeci de ani tot nu pot să înțeleg: Cum poate fi cineva om? Al dumneavostră pre@supus, Cătălin Constantin Dovezi, nu chimere! Încă din prefață, pretinsul zmeolog face o serie de afirmații care ridică câteva semne de întrebare. O asemenea contribuție științifică trebuia însoțită neapărat de toate detaliile menite să înlăture din capul locului orice urmă de îndoială cu privire la veridicitatea și seriozitatea studiului. Or, autorul
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
înseamnă deopotrivă Jurnal în afara timpului, conform sensului ce poate fi avansat de limba engleză cuvântului «extime», cît și Jurnal extim, caz în care aceeași originală vocabulă ar apărea ca pereche antonimică pentru «intim», interpretare către care ne orientează, încă din prefață, autorul însuși. Cartea este un jurnal, după cum spune și titlul, organizat însă nu după succesiunea cronologică a zilelor, ci în funcție de evenimentele întîmplate în fiecare lună, indiferent de zi sau de an. Relatarea secvențelor celor mai semnificative care i-au marcat
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
și doar de la o anume distanță - opera, lucrarea cea mai reprezentativă. Mesajul lui către noi, venit de dincolo de noi, adună în pagini puține o mulțime atât de vastă de teme, paralele, interferente sau complementare, încât fiecare dintre ele - începând cu prefața programatic apologetică pe tema valabilității eseului ca demers științific și sfârșind cu eseul (al XXIII-lea, deși autorul nu le numerotează) consacrat prezenței spiritului sportiv în mentalitatea educațională contemporană - ar fi putut susține, separat și amplificat, subiectul câte unei cărți
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
scriitori-studenți" în mai 1968 marchează, la rândul lor, un parcurs de implicări semnificative pentru felul în care Maurice Nadeau se "angajează" în mișcarea de idei a epocii. E de înțeles, astfel, că, scriind o primă Istorie a suprarealismului, a cărei prefață e reluată în acest volum, va evidenția, dincolo de idealulul afișat al eliberării totale a omului, inerentele limite ale mișcării lui Breton, după cum e firesc și interesul criticului pentru scriitorii mai vechi sau mai noi aflați în conflict cu lumea în
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
intransigența acuzatoare cuprinsă în portretizarea epică a faptelor de după înstăpânirea brutală a comunismului la noi, începuturile organizării exilului românesc, una din formele luptei sale pentru supraviețuire națională prin inițierea "frontului publicistic al emigrației noastre", sunt cuprinse de Nicolae Florescu în prefața sa, intitulată Înainte de "Caete de Dor". Sprijinită pe constanta sigură a informației, sinteza lui este străbătută de ideea că "lupta exilului românesc a fost, înainte de orice, una morală". Ca organizare, ediția critică a publicației " Caete de Dor" este concepută în
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]