19,544 matches
-
mult - înțeleg muzica ca pe un suport pentru imagine. Aproape tot ceea ce sună poate fi transferat într-o lume imaginară vizuală, de preferință cinematografică. Muzica "serioasă" nu mai poate fi urmărită fără ipoteza unei imagini corespondente. De aici vine și preferința pentru un anumit tip de muzică: cea care poate fi transformată cu ușurință în "ambient" sonor pentru un scenariu imaginar, de esență cinematografică. La întrebarea "de ce v-ați ales" această lucrare, mulți studenți mi-au răspuns că le-a plăcut
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
și frenezia "surfing"-ului pe Internet, sistemul top-urilor și al star-urilor, mitologia extraterestră și multe altele, toate acestea sunt deja categoriile pe baza cărora mulți tineri abordează realitatea. Valorile lor au alte "semne", iar referințele sunt rodul unor preferințe personale. În ceea ce privește referința auditivă, se poate vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
nu-i compusă din cuplete și refrene? Câți mai pot asculta o muzică cu ochii închiși, fără nevoia de suport imagistic? Adorno notează în Ästhetische Theorie că fragmentul e intruzia morții în realitate. Dacă e adevărat, atunci poate că explicația preferințelor tinerilor pentru o muzică consolativă ar putea fi aceasta: sensibilitatea contemporană, tocită și fragmentată visează la o coerență expresivă pe care n-o găsește decât în anumite muzici, pline de afectivitate, cum e muzica romantică sau surogate contemporane ale acesteia
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
nici mai tîrziu: 'modelele'- pozitive sau negative - oferite de ambianța lingvistică de fiecare zi acționează insidios, sprijinite de frecvența lor în comunicarea socială, influențînd modul, de exprimare al locutorului. Astfel se propagă deprinderile de pronunțare și cele gramaticale, ca și preferințele lexicale, atît cele 'corecte', cît și cele 'incorecte'. (Uzul lingvistic social a înregistrat în ultimul deceniu numeroase exemple de extindere excesivă a unor forme de exprimare ca rezultat al preluării mai curînd mimetice (asimilabilă �modei") a unor cuvinte sau expresii
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
enigma electrizantă a personajelor romanului Craii de Curtea-Veche, scriere a lui Mateiu Caragiale considerată de E. Lovinescu în Memorii, a concentra sub semnul unicității, arta scriitorului. Aceeași, despre care într-un dialog cu F. Aderca, Ion Barbu o declară "o preferință peste proza românească, în lumina Fraților Karamazov". Mă voi constrânge să urmăresc doar mișcarea acestor personaje, în lumea creată de Mateiu Caragiale, cu noblețea imprimată caricatural vulgarului, sordidului, subteranului, insolitului suferinței și a morții, întrucât nu mai este demult un
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
premierului român că nu s-a întîlnit cu omologul său la București sau de cele care n-au înțeles din vizita lui Megyessy în România decît că premierul ungar preferă palinca whiskyului. O precizare în treacăt pentru neaoșiștii satisfăcuți de preferințele lui Medgyessy: cuvîntul sub care e cunoscut acest distilat de prune e de origine maghiară. * Merită să fie citit și citat editorialul lui Cornel Nistorescu din EVENIMENTUL ZILEI despre snobul român de tranziție, una dintre cele mai tăioase analize despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
viață. Cu unele deosebiri înnoitoare, care probează că în decembrie 1989 au avut totuși loc unele evenimente: românul nu se mai mulțumește să zburde printre arbori de carton sau printre case de muzeu; el își permite acum să-și afișeze preferința pentru un fel de cârciumă din poliestiren expandat. (Reamintesc că, până în 1989, cârciuma era un lăcaș rău famat). Iar universul poetic pe care îl conturează versurile folclorice s-a dispensat atât de boii strămoșești cât și de tractoarele de la SMT
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
și că le dau satisfacție reală și adâncă. Nici nu s-ar putea demonstra: clasele în chestiune nu au în față o ofertă de alternative culturale situate în același regisitru, prin urmare nu au posibilitatea să aleagă exprimându-și astfel preferința, și nici nu sunt consultate altfel decât prin nefericitele teste de audiență. Mă tem că lumea de rând acceptă și chiar îndrăgește muzica folclorică doar în virtutea a două principii care, în România, vin din negura timpurilor: "asta avem, asta iubim
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
semnată de Balázs Imre József, și cel puțin unul dintre cele trei eseuri (Láng Gusztáv - Plimbare în jurul unei definiții, Cs. Gyímesi Éva - Perlă și nisip. Ideologia unui simbol (fragment), Balázs Imre József - Epoci simultane în literatura maghiară din Transilvania) explică preferința pentru această formulă: ea marchează, spune Balázs, "o constantă a identității scriitorilor de aici" și "o succesiune firească și conștientă cu literatura din regiune de dinaintea perioadei în care poate fi vorba de literatura maghiară "din România" (din punct de vedere
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
orădene în legătură cu felul în care văd ei publicațiile culturale actuale și cum și-ar dori să fie. Mai exact, pe care le-ar sponsoriza. Sînt reproduse și cîteva răspunsuri. Din comentariul dnei Ramona Malița, aflăm că pe primul loc în preferințele "sponsorilor"-studenți se află Familia, iar pe al doilea, România literară. Faină apreciere! Mulțam frumos. O știre falsă cu final neașteptat? Cel mai teribil hap înghițit de presa cotidiană în acest an a apărut la începutul săptămânii trecute. N-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
dumnealor, menționînd și formele refăcute - domnia sa, domnia lui, domnia ei etc. - cu observația că acestea "se mai folosesc astăzi numai în stilul solemn". între timp au apărut desigur alte fapte și alte interpretări, mai nuanțate. Faptul că situația actuală presupune preferințe clare, asimetrii și dezechilibre, pe care le poate constata orice vorbitor din propria practică a limbii, devine verificabil și cu ajutorul sistemelor de căutare în Internet. Raportul de uz dintre dumneasa și dumnealui se dovedește astfel a fi în perfect acord
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
și fără recea chirurgie critică din cronicile lui Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu se distinge prin noutatea și curajul multora dintre analizele sale, îndeosebi, dar nu exclusiv, cele despre scriitorii clasici. Nici unul dintre contemporani n-a fost mai decis modern în preferințe decît el. , Vladimir Streinu are o popularitate incomparabil mai mică decît ceilalți mari critici interbelici, pe care însă n-o merită cîtuși de puțin. Recitiți-l și veți vedea că nu e demodat (decît, poate, în maniere), că e acut
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
română se formează, cu egală ușurință, trei derivate foarte apropiate ca sens, cu sufixele moderne (internaționale în măsura în care au corespondente în mai multe limbi de circulație) -ist, -ic și -istic. Telenovelist și telenovelistă sunt substantive care, în română (cu o clară preferință, sociologic determinată, pentru forma feminină), desemnează în primul rînd actorii sau personajele din telenovele - "ar trebui să fac ceva cu bretonul meu... că arăt ca nu știu ce telenovelistă urâtă" (dbrom.ro/ Negru); "jurnaliștii au aflat cu emoție că frumușica telenovelistă a
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
a lua: ("să mă ieie în considerație"). Ar mai merită să fie amintite poziția în frază a adverbului mai ("ieri mai nu m-a dat jos"; "mai nu am facut-o imnul meu"; "mai n-am trimis") și - evident - , unele preferințe lexicale: pentru adverbele amu ("noi amu sîntem ocupați"; "amu editoru îmi scrie"), oleacă ("uneori byrfim cyte oleacă... ", "mai dryngăi oleacă"), interjecția iaca ("și iaka rămîne omu nostru să trăiască cu 200 de lei toată luna"), verbe că a ședea ("șed
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
ținuturilor imaginate de autor, în speranța unei întîlniri neașteptate cu magicianul Gandalf și toiagul său fermecat sau cu hobbitul Frodo și Inelul Puterii Întunericului. Atunci cînd acest lucru nu e posibil, publicul apelează la machete (sau la ecranul computerului, după preferință), jucînd Dungeons & Dragons, Warhammer sau Warmaster, jocuri de roluri și enigme sau de strategie inspirate de cărțile lui Tolkien. Spre deosebire de biografia lui Gandalf, care, ca a oricărui magician ce se respectă, se pierde în negura vremurilor, cea a lui Tolkien
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
nume proprii, revenind unor serii întregi, unor prototipuri). Ne-am putea imagina o ipotetică investigație științifico-fabuloasă, care să acopere toate zonele țării, urbane și rurale, urmărind de-a lungul secolelor fazele și modelele de denumire, în funcție de categoriile de indivizi - de preferință antropomorfi și animalieri, căci jucăriile cele mai susceptibile de a primi un nume propriu sînt păpușile și animalele de pluș. Oricum, domeniul acoperă atît onomastica literară (ficțională, conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
votanții din vremurile bune ale PD-ului, precum și cei care s-au scîrbit de urne după eșecul Convenției Democrate ar putea reveni la gînduri mai bune. Interesant mai e în acest sondaj de opinie că PRM-ul a căzut în preferințele alegătorilor după apariția alianței dintre PNL și PD. l Șeful Parchetului Național Anticorupție, procurorul Ion Amărie, se bate cu pumnii în piept că a prins mari corupți pînă în prezent. Și produce o listă de directorași, de polițiști cu grade
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
lungile mele peripluri prin anticariate - un mai vechi viciu al meu - mi-am dat seama că se poate face un fel de top al prezențelor autorilor pe rafturile buchiniștilor și că acest nevinovat calcul poate fi un posibil barometru al preferințelor cititorilor, al politicilor editoriale dintr-o anume perioadă sau al schimbărilor de canon. Astfel, trei motive explică, în primul rând, numărul ridicat din anticariate al unor cărți sau autori: fie au publicat foarte mult, fie au fost publicați în tiraje
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
Princesse de Clèves, adică în secolul al XVII-lea. Cartea de față nu numai că pune sub semnul întrebării acest adevăr preluat mecanic de multă vreme, dar pornește prin a reabilita romanul „arhaic”, „idealist”. Și o face nu doar prin preferințele de lector avizat (pe prima pagină a cărții, Toma Pavel se declară cititor pasionat al Etiopicelor, al lui Amadis de Gaula și al Astreei, adică al capodoperelor alexandrine, medievale și pastorale, parcurse cu „infinită delectare”), ci și prin decelarea filonului
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
hemoragii simbolice au fost în primul rînd spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
pașaport și vrei să-ți faci. Pe lângă acte originale, copii legalizate, chitanțe, taxe și ce-ți mai trebuie la dosar trebuie neapărat să n-ai probleme cu inima, cu stomacul, să n-ai probleme respiratorii, cu vezica, să fii de preferință tânăr sau măcar în putere, să n-ai slujbă full-time sau vreun dead-line, copii acasă, bătrâni de întreținut, câine de scos la plimbare, să ai un temperament calm, oriental sau nordic, și o statură mai voinică, să fii absolut sigur
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
casete cu muzică ambientală, clasică sau cu zgomote din natură, jocuri pe telefonul mobil, un pulovăr de croșetat sau o idee care să te țină ocupat și concentrat mai mult timp, sandvișuri variate, o sticlă cu lapte, cafea columbiană (de preferință marca Juan Varez) sau ceai de tei, să ai o trusă de manichiură, cămașă și o pereche de șosete la schimb, să fii neapărat fumător și tolerant cu basarabenii. Să presupunem acum că ai supraviețuit cozilor în forma unui motiv
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
în genere zdrobitor în favoarea formelor în -ție recomandate de normele actuale. Sînt totuși unele excepții: DEX propune, de exemplu, ca formă-titlu malversație (malversațiune fiind doar tolerată, ca variantă învechită). Citatele din presa actuală și din Internet arată totuși o clară preferință pentru malversațiune: “relatările ziarelor despre malversațiuni inimaginabile” (EZ 3345, 2003, 9); „pe colonelul I.M. nu-l putem acuza de nici o malversațiune, îl cunoștea mai toată scriitorimea din București” (goarna.go.ro/ arhiva); „șansele sale de a câștiga competiția nu sunt
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil medical ar fi necesar ca, înainte de începerea cursurilor clinice, să existe un semestru dedicat studiului artelor, de preferință examinabil. ... Din fericire, schimbările în domeniu sunt evidente. Aproximativ 30% dintre facultățile de medicină din Statele Unite au în programele analitice și unele cursuri de literatură, iar Jane McNaughton, de la Durham University, afirmă că modulele facultative de studii speciale s-au
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
român, în favoarea singurului paragraf din scrierile acestuia, evocând nostalgic locurile copilăriei. În acest punct, e de relevat că o atenție binevenită s-a acordat în Dicționar scriitorilor exilului, evident cu operele lor în limba română. Și aici nasc nedumeriri asupra preferințelor. Este Constantin Virgil Gheorghiu, autor de faimă mondială la un moment dat, iar înainte de a alege exilul autor de evanescente versuri celebrând prospețimea ninsorilor, mai însemnat decât, de pildă, Horia Stamatu și N. Caranica? Desigur, scrierile sale din exil invocă
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]