858 matches
-
din acel "public țintă" pe care-l avem în vedere în actul scrierii ne-ar citi, ce s-ar întâmpla? Nu s-ar întâmpla nimic. Carapacea nesimțirii e atât de groasă, încât n-o poate străpunge nici o idee, cu oricâtă pregnanță stilistică ar fi ea lansată. Evoluăm - ba involuăm! - pe culoare a căror șansă de întâlnire e tot mai îndoielnică. Cui să-i pese? Noi cu scârța-scârța pe hârtie, ei cu biznisul, cu matrapazlâcul, cu talcșăul, cu nunta ori cu botezul
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
manierelor impuse de pianiștii Erroll Garner și Art Tatum (dar într-o mai accentuată și mai spectaculoasă formă ad libitum decât la neuitatul Tatum!), au constituit aproape un alt recital, impresionant din toate punctele de vedere: ale ingeniozității ideilor melodice, pregnanței ritmice și tehnicii instrumentale spectaculoasă. Un singur aspect, la fel de important, al personalității sale, nu a fost luminat aproape deloc în memorabilul recital de la Atlanta: compoziția. Atunci, Körössy a improvizat pe o singură temă care i-a aparținut: „Gypsy In My
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de artă, care nu mai este unificată sau organică, devenind acum un virtual ansamblu de subsisteme disjuncte". La Tiberiu Olah, dimpotrivă, opusul muzical, chiar și atunci când are la bază un material brut și accidental ori impulsuri de varii genuri și pregnanțe, vădește o exemplară constanță și stabilitate. Nu e nici fluxul continuu, nestăvilit din sintactica niculesciană, dar nici clivajele ori incompatibilitățile din alcătuirile formale ale lui Aurel Stroe. Compozitorul refuză diagnosticarea curentă a muzicii actuale ca patologică. Legat osmotic de tradiție
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului material și capacitatea de a alcătui din detalii o atmosferă inedită atestă de pe acum virtuțile strict descriptive ale pașoptistului. Starea de spirit proprie și permanentă a lui Alecu Russo a fost formulată de el încă de la primele încercări: în
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
au existat totuși câteva situații în care principiul nu a mai fost respectat cu strictețe. Mă refer bunăoară la primul concert al Orchestrei Simfonice Naționale a Radiodifuziunii Italiene (9 Septembrie), al cărui profil estetic ar fi avut, cred, mai multă pregnanță și acuratețe dacă s-ar fi renunțat la Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră de Philip Glass. Calitățile Annei Țifu ar fi fost reliefate poate chiar mai elocvent dacă violonista s-ar fi rezumat la ”Tzigane” de Ravel. La
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
psihologic al personajelor cu care s-a identificat, limba lui cade. Devine searbădă și ineptă, precum pasta răstită pe care o auzim pe stradă. Pe scurt, scos din convenția teatrului, un actor nu se poate reprezenta pe sine cu aceeași pregnanță cu care se prezintă pe scenă. El încetează să mai fie o figură. Situația este de două ori mai tristă în cazul mimilor. A excela în pantomimă înseamnă a te condamna la tăcere perpetuă. Căci nici măcar pe scenă nu mai
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
o răspîndea prin joc pantomimic. Iar efectul era pe măsură. Actorul devenise misionar. Saltimbancul se metamorfozase în propovăduitor. Mogîldeața crescuse neașteptat de mult, atingînd dimensiunile mărturisitorului, iar contorsionările ritmate ale trupului său bine antrenat se sublimaseră în cuvinte de o pregnanță izbitoare, care lăsau urme în cei care le auzeau. Mogîldeața tulbura. Mogîldeața devenise periculoasă. Și ceea ce îngrijora cel mai mult nu era atît faptul că atrăgea oamenii, ci amănuntul delicat că direcția în care îi atrăgea nu era pe potriva epocii
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
al șaselea dans, intitulat Joc din Drîmboaie , în care acompaniamentul este realizat din combinația unei pedale pe cvintă, cu succesiunea a două acorduri de cvartă. Cei doi apreciați pianiști au reliefat cu sensibilitate și rafinament frumusețea melodică, ineditul limbajului armonic, pregnanța ritmică și caracterul dansant al pieselor, au valorificat plenar bogăția și diversitatea coloristică a discursului muzical care evocă adeseori sonoritatea orchestrală. Ei au realizat cu eleganță și fantezie un fascinant caleidoscop muzical, în care piesele cu tentă nostalgică, evocatoare, au
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte teme. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de aplombul și verva fără egal a celor doi pianiști, care au dialogat într-o manieră firească, remarcabilă prin spectaculos și culoare. Elaborate sub formă de întrebare-răspuns, temele fermecătoare (cu caracter
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
formele și mirosurile înregistrate cîndva și reținute, după ani de zile, de o memorie multiplă și perfectă. Cînd reface o scenă petrecută cu decenii în urmă, Ghica pornește de la o frază memorată, de la o imagine neașteptată, de la o figură pitorescă. Pregnanța memoriei sale îl ajută pe inginer să se transforme în scriitor. Galeria imensă de portrete îl farmecă pînă astăzi pe cititorul lui Ghica. în cele mai realizate dintre ele, prozatorul reține vestimentația eroului, mereu potrivită cu figura lui, întotdeauna elocventă
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
simple fatalități jurnaliere ale întîlnirii omului cu stihia naturii, cu fiara socială și cu bestia lăuntrică. Dacă e să-l cred pe prietenul meu Gheorghe Iova, și n-am nici un motiv să nu o fac pentru că profunzimea observațiilor sale și pregnanța formulărilor conțin în sine toate argumentele posibile, Apocalipsa nu avea cum să se producă în anul 2000 pentru bunul motiv că ea a fost ratată la 1900. Și uite așa, fără Apocalipsă și fără tăria senzațiilor colaterale, am pășit ferm
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
existenței. Piatră și nor - adică materie și spirit -, cartea reprezintă pentru Mircea Cărtărescu locul geometric al unei vaste rețele de viziuni și revelații. Discursul său e apăsat metaforic, dar, ciudat, e vorba de metafore alcătuite din imagini de-o banală pregnanță materială, aflate la îndemâna oricui. Fascinant e însă felul în care ele se coagulează. Asemeni pulberii stelare, paginile lui Cărtărescu oferă dubla viziune factual-imaginară a lumii în care ne-am trezit proiectați. Ca în el aleph-ul borgesian, trecutul și prezentul, viitorul
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, "faza cézanniană". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate. Pictura lui Cézanne a avut un uriaș impact asupra artei secolului al XX-lea, incluzând și arta abstractă. Chiar din timpul vieții sale, contemporanii încearcă să-i
Google aniversează 172 de ani de la naşterea pictorului francez Paul Cézanne () [Corola-journal/Journalistic/70759_a_72084]
-
Jurnalul Verei Călin Admirabilă (și invidiabilă !) inițiativa OBSERVATORULUI CULTURAL (nr. 226 a.c.) de a publica în Supliment ample fragmente din Jurnalul Verei Călin (anii 2008, 2oo9). Prezentate de Geo Șerban, fragmentele cuceresc prin sinceritate și directitate, prin harul evocării și pregnanța portretisticii. Eminenta profesoară și eseistă, discipolă a lui Tudor Vianu, plecată din România în urmă cu 33 de ani, stabilită la Los Angeles, scrie în Jurnal din rațiuni lăuntrice de autoechilibrare : "De ce trebuie să scriu ? Pentru că a formula, a structura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
rând, și din convorbirile particulare avute de autor la Versoix cu Regele Mihai și cu Regina Ana. Dar nu neapărat în ineditul unei importante părți a informației rezidă valoarea superlativă a cărții, ci, probabil, în câteva trăsături distinctive de remarcabilă pregnanță, stilul fiind una dintre acestea. Ar fi vorba, pe plan formal, de tonul narațiunii, de maniera în care bagajul de informații până acum necunoscute a fost turnat în pagină și pus la dispoziția noastră de autorul englez. Bunăoară în pasaje
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
cu o secundă și atipică urcare pe tron a regelui fiu, conducătorul statului fiind, în condițiile date, generalul cu mână de fier Ion Antonescu, cu prerogativele coroanei reduse la minimum, consemnate unui rol decorativ și ceremonial. Ivor Porter descrie cu pregnanță tragedia trăită la acel moment de cumpănă de România. Dezmembrată din trei părți, prin comuna înțelegere a celor două mari puteri totalitare ale timpului, Rusia Sovietică și Reichul nazist, obligată, pentru a supraviețui ca stat, să ridice armele de partea
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară și nici cu evoluția lăuntrică a artistului. Ele compun, însă, o lume complexă, vie și veridică. Prin ele sînt introduse acele elemente care dau istorisirii pregnanță spațială, extensie pe orizontală, dincolo de mișcarea continuă pe verticala timpului. Spre deosebire de Paginile... lui Negreni, care comunică o experiență directă de viață, Memoriile lui Dobrian comunică o experiență în primul rînd culturală și se așază ele însele în categoria actului cultural
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
reușit să se impună convingător în cultura noastră contemporană. Amatorismul exegetic a creat iluzia că se poate spune orice, oricum și în orice împrejurare, fără minimul risc al vreunei sancțiuni, iar imaginea sculptorului, în loc să se consolideze în timp, să capete pregnanță și autoritate, s-a alterat în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, iar negustorii de curiozități și-au
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
de redundanță. Din această pricină, barbianismul lui este unul de esență, unul care derivă dintr-o structură asemănătoare a sensibilității și a gîndirii, și nu un fenomen de contaminare stilistică în urma unor presiuni conjuncturale. Prin tăietura cristalină a versului, prin pregnanța frazei, prin construcția, de multe ori eliptică, a întregului, Barbu Brezianu poate fi așezat firesc în descendența lui Ion Barbu, dar a acelui Ion Barbu care s-a eliberat el însuși de retorica baladescă și de pitoresc, pentru a se
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului material și capacitatea de a alcătui din detalii o atmosferă inedită atestă de pe acum virtuțile strict descriptive ale pașoptistului. Starea de spirit proprie și permanentă a lui Alecu Russo a fost formulată de el încă de la primele încercări: în
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
prins împreună cu ei. Cum Dumnezeu să plagiezi filozoful de a cărui pătrundere și impunere pe scena culturală românească ți se leagă definitiv numele, și anume Heidegger? Dacă Gabriel Liiceanu nu ar fi existat, Heidegger nu ar fi ajuns să aibă pregnanța pe care o are astăzi în spațiul filozofic românesc. Cînd cel care a făcut școală la propriu în privința stilului în care trebuie tradus Heidegger în românește este învinuit de plagiat după filozoful german, atunci patologia spiritului la noi e la
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
trebuie să îmbătrânească, îndepărtându-se de pragul copilăriei și văzându-și odraslele crescând, literatura pe care o scrie prozatorul poate rămâne mereu tânără, indiferent de ravagiile pe care trecerea timpului le face pe obrazul personajelor. Între tematica acestor povestiri și pregnanța lor psihologică nu există, prin urmare, o linie de unire; și a numi "vechituri" asemenea bijuterii prozastice - nu toate, dar majoritatea - ar fi o dovadă certă de opacitate critică. Pe o scală valorică întinsă de la Tulpină fragedă, securea (cea mai
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
monarhiei, ușor de depistat la tot pasul, are accente primordial ierarhice. De aceea, găsesc un pic cam tendențioasă interpretarea categorică pe care Lăcustă o dă unilateralei direcționări a aparatului care veghea parental asupra gazetelor. "Un lucru s-a conturat cu pregnanță. Aservirea Cenzurii în scopul întreținerii cultului personal al regelui și al noului regim este evidentă. La un moment dat, impresia este că, de fapt, cenzorii nu aveau drept scop decât eliminarea a tot ceea ce ar fi putut arunca o lumină
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
trivializarea spațiului public. Inteligent și foarte bine informat, Alexandru Călinescu face, în permanență, comparații între situații echivalente întâlnite la noi și aiurea. În felul acesta defectele de funcționare și limitele democrației, sesizabile în societatea românească din anii tranziției, ies cu pregnanță în evidență. În articolul Simetrii?, eseistul compară decizia Justiției poloneze de a-l fi condamnat la 15 ani de închisoare pe Grzegorz Piotrowski (ofițerul de Securitate care l-a asasinat în 1984 pe preotul Popieluszko) și bălmăjeala juridică din România
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
de găsit o comparație mai neinspirată. Cu liminară sinceritate, cum cerea un partizan al autenticității, voi spune că această Pledoarie... îmi pare o tentativă disperată de autolegitimare. Fără vreun indiciu de talent, de inspirație, de creativitate, fără forță cognitivă, fără pregnanță expresivă, fără propulsie imaginativă, fără toate aceste imponderabile, desigur, vetuste, depășite, out-of-date, volumul Simonei Popescu se susține exclusiv prin spirala resentimentară a producătoarei. Scuturate de citatele masive din diferiți scriitori, capitolele apar atât de căznite în platitudinea lor "nonconformistă", încât
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]