263 matches
-
vizual - anual - examen psihologic - la indicația medicului de medicina muncii Contraindicații: - diabet zaharat decompensat - obezitate (IMC 35 kg/mý) - epilepsie - boli psihice - boli cronice ale sistemului nervos - surditate și hipoacuzie severă bilaterală - tulburări de echilibru - dizartrie - afecțiuni musculoscheletale care împiedică prehensiunea, statica sau echilibrul - hipertensiune arterială, formă medie sau severă - boală cardiacă ischemică - insuficiență cardiacă - disfuncție ventilatorie medie sau severă, indiferent de cauza generatoare - boli endocrine manifeste - scăderea acuității vizuale sub 0,3 la un ochi și sub 0,7 la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248194_a_249523]
-
Fenomenul de dispersare a luminii datorită suspensiilor aflate în masa apei. Difuzia luminii apare în special în apele tulburi cu vizibilitate redusă. Difuzia gazelor - Răspândirea moleculelor unui gaz printre moleculele altui gaz la amestecarea lor într-un recipient. Dispozitiv de prehensiune - Sistem mecanic pentru prinderea turelei de scufundare și cuplarea acesteia cu chesonul de decompresie. Dispozitivul de prehensiune este montat pe porticul sistemelor de scufundare la mare adâncime. Distorsiunea imaginii - Fenomenul de deformare a imaginilor obiectelor sub apă datorită indicelui de
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
apele tulburi cu vizibilitate redusă. Difuzia gazelor - Răspândirea moleculelor unui gaz printre moleculele altui gaz la amestecarea lor într-un recipient. Dispozitiv de prehensiune - Sistem mecanic pentru prinderea turelei de scufundare și cuplarea acesteia cu chesonul de decompresie. Dispozitivul de prehensiune este montat pe porticul sistemelor de scufundare la mare adâncime. Distorsiunea imaginii - Fenomenul de deformare a imaginilor obiectelor sub apă datorită indicelui de refracție al apei care este foarte apropiat de indicii de refrație ai ochiului. Obiectele aflate sub apă
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Limba (lat.: "Lingua", grec.: "Glossa)" este un organ musculos, acoperit de mucoasă, foarte mobil, cu sensibilitate tactilă mare, aflat în cavitatea bucală a animalelor și omului. Are rol în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerată "organul simțului gustativ", dar are un rol imporatant și în olfacție. La om și primate are rol și în fonație. Partea
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
Mucoasa limbii conține mai ales la baza limbii numeroase glande salivare.Mai demult s-a căutat zonarea limbii după simțul gustativ (sărat, acru, dulce,amar) teoria lui "David Hänig" (1901) teorie ce azi este considerată falsă. Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport, amestec cu saliva și ajutor în masticația și deglutiția hranei la nivelul faringelui.La om are un rol important în vorbire, formarea sunetelor articulate.De asemenea joacă un rol important ca organ gustativ (a gustului dulce
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
gipsat). Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosocială, următoarele aspecte: - implicațiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine (inferioare); - implicații asupra gestualității de prehensiune, amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afecțiunile membrelor toracale (superioare); - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice; - asocieri cu tulburări circulatorii loco‑regionale; - prezența unor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale; - deficiența funcțională accentuată - reducerea semnificativă sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral, prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide; - deficiența funcțională gravă - pierderea gestualității ambelor membre superioare sau a posibilităților de mers și ortostatism, prin caracterul diseminat al
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tulburări de locomoție, manipulare, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu, tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: - implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale; - afectarea coloanei vertebrale și membrelor pelvine; - implicațiile asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor superioare; - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni neurologice, osteoarticulare sau somatice; - prezența tulburărilor circulatorii loco‑regionale; - prezența sau
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
identificarea prin pipăit a diverselor materiale, compararea lor în funcție de rezistență, consistență, greutate etc.; d) identificarea proprietăților materialelor (moale, dur, aspru, temperatura etc.) prin diverse tipuri de exerciții care presupun folosirea unei game variate de obiecte și materiale; e) capacitatea de prehensiune (concomitent cu antrenarea musculaturii fine a degetelor și mâinii pentru efectuarea unor mișcări cu un grad mare de precizie); f) capacitatea de coordonare bimanuală (înșurubări/deșurubări simultane, mișcări implicate în autoservire, jocuri de manipulare, folosirea obiectelor de scris etc.); g
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
degetul; emite două cuvinte cu înțeles; prinde „ca un clește”; manifestă simpatii pentru alte persoane decât mama; stă singur în picioare câteva secunde; - 12 luni: merge în țarc, susținându‑se cu o mână; imită în joc; se joacă cu mingea; prehensiunea este apropiată de cea a adultului, dar are dificultăți la prinderea obiectelor mici; cooperează la îmbrăcare; - 1 an și 6 luni: merge singur; se ridică în picioare cu puțin ajutor; urcă scări; trage linii cu creionul; își scoate singur pantofii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
echipamentelor folosite; - înregistrarea și evaluarea progreselor realizate. Evaluarea este focalizată pe următoarele aspecte: a) nivelul motricității grosiere și fine - se referă la caracteristicile mișcărilor corpului în ansamblu, precum și la caracteristicile unor mișcări specifice, cum ar fi, de exemplu, mișcările de prehensiune și manipulare implicate în acțiunile de scriere, tăiat, colorat etc.; b) nivelul de dezvoltare a percepției mișcărilor - se referă în principal la recepția și decodificarea stimulilor prin toate categoriile de analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, proprioceptiv) și la coordonarea mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tehnici de lucru, cunoaște marile opere ale artelor plastice și numele marilor artiști și le poate recunoaște În varii contexte, dezvoltându-și astfel o gândire proprie, atât de necesară, care Îi apropie șansele de cele ale individului obișnuit; * deprinderi: de prehensiune și manipulare a instrumentelor de lucru adecvate tehnicilor, de pregătire a spațiului de lucru și materialelor, de igienă a spațiului personal Înainte și după activitate; * de exprimare-redare imaginativă, creatoare, spațial reproductivă și a gândirii tehnice; * de organizare expresivă a produsului
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
revin: ca să scapi de proteza de care vorbeam trebuie să ai curajul să greșești, să riști, să sari gardul în necunoscut, să faci cunoștință cu colți și gheare aprige - în orice caz, să te scuturi de mâna oferită, a cărei prehensiune își depășește insidios limitele printr-o monstruoasă îngăduință; numai asta îți poate reda viața. Crede-mă, o libertate dăruită nu mai e libertate... Păzește-te de posibilitățile ce ți se dau, căci ele obstrucționează altele ce ți se iau! Trees
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prezența lui printre personajele de vază ale obștei la importanta întâlnire cu arhitecții olandezi. Versiunea sinelui înjghebată precar, pe apucate, în toiul urgenței rămâne funciar neapărată de multiplele glasuri ale rațiunii, cu pledoariile lor îndelung elaborate și savant construite. În locul prehensiunii chibzuite, ce presupune suficient răgaz, actul împlinește o decizie "înșfăcată" doar fugitiv, dar confirmată în justețea sa de trecerea cu bine printr-o lungă serie de urgențe șlefuitoare de instinct. Fiecare întrerupere bruscă și fortuită a tihnei echivalează cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fi trebuit să-i rămână străin și depărtat - mizerii din fotografii. Un val transatlantic și transpersonal năvălise prin hublourile rectangulare ale lucrărilor lui Salgado și-i traversase și lui discret pielea înspre resorturile musculare ale acțiunii, catapultându-i brațul întru o prehensiune auspicioasă. Încet-încet, prin depășirea dialectică a erorilor - discutabilă, ca orice act uman - Rică se dirija pe bâjbâite către ochiul ciclonic al unor tulburi curente ideologice. V Ian era de-o șchioapă în iarna lui '53, când Marea Nordului rupsese digul dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției mediului, nu căruța. Viul trăirii se fofila de la sine înspre secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria capătă legitim rezonanțe profund metafizice, aspirând cu tupeu la demnitatea artei. Era suficient să faci palma căuș în calea acestui reflux eluziv ca ea să ți se umple de prinosul lui debordant; fără discuție
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cutie cu conținut-surpriză. Chiar și când te duci cu mâna "goală" la o întâlnire aduci, de fapt, mai mult decât ai crede, căci pe lângă mâna omului se aține predilect posibilitatea transformării celei mai radicale - atât de la-ndemână încât scapă exasperant prehensiunii. I-ar fi plăcut să-i asculte căpitanului pățaniile și, mai ales, felul nespășit de a vorbi despre propria-i suferință tezaurizată; ar fi râvnit să-i facă patul lui de insomniac, să-i curețe prin cabină și să-i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îi aducea un salut tactil vechi de când lumea - strânsoarea primului obiect revendicat de om întru afirmarea de sine prin amenințare. Acea alianță primitivă cu arma construise eficace primul zid semantic de apărare în jurul vulnerabilei ființe umane. În gramatica frustă a prehensiunii ei inaugurale, sunt se întărise de păzea! precum eu de însumi - și asta cu o naturalețe discutabilă, căci deja prin el simpla supraviețuire cerea novator garanția respectului. Ne-a fost oare înmânat, sau am subtilizat acel obiect insurecțional dătător de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
femeia, vrând să stăvilească erupția de necunoscut înlăuntru-i și să-și peticească vechea lui lume avariată cu pielea ei de lapte și miere. Renaștere? Nu-și putea permite să accepte un asemenea dar excesiv, nu avea structuri specializate pentru prehensiunea lui. Încercă reflex să-și ia înapoi umilința furată, a om care n-are nevoie de ajutor. Se căzni să-și destindă buzele în rânjetul lui impasibil, gonflat în pripă cu o siguranță de sine mult rarefiată, și să-l
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru un proiect de renovare. Nu era ultima carte de joc din teancul zilei respective, însă putea fi ușor făcută să alunece în acea poziție - aproape de la sine, printr-o manevră de prestidigitație mai naturală poate chiar și decât simpla prehensiune. De ce tocmai ea? Scepticii în ce privește autocontrolul uman ar argumenta că în Naaldwijk locuia Ondine, problema amânată pe termen nedefinit a vieții lui; desigur, rupseseră de mult legătura, dar care desfacere nu e un potențial preludiu la refacere? Obiectiv vorbind, restul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și patologice digestive. II.4.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DIGESTIEI BUCALE Sub termenul generic de digestie bucală se înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele se intrică, fiind greu de diferențiat. Excitarea unei zone corticale dinaintea suturii coronare și imediata vecinătate a centrului gustativ determină mișcări de masticație, în timp ce distrugerea acesteia face imposibilă prehensiunea alimentelor și masticația. Centrii corticali nu sunt însă indispensabili. La iepuri cu centrii corticali distruși, Bremer (1923) constată existența a trei tipuri de reflexe de masticație: de ronțăire, masticație verticală și masticație orizontală. Acestea depind de locul de stimulare reflexă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este lată, subțire și foarte mobilă, care ajută la „lipăirea” lichidelor, a mâncărurilor moi și la transpirație. Alimentele nu pot fi mestecate În gură ca la rumegătoare și, de asemenea, mandibula nu se poate mișca decât vertical, servind doar la prehensiune și sfâșierea vânatului, care este de Îndată Înghițit și procesat sub acțiunea fermenților specifici din stomac, Întrucât saliva din gură nu conține asemenea fermenți pentru digerarea hranei. Așa se explică de ce câinele nu mestecă alimentele În gură, ci imediat după
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și sfâșierea vânatului, care este de Îndată Înghițit și procesat sub acțiunea fermenților specifici din stomac, Întrucât saliva din gură nu conține asemenea fermenți pentru digerarea hranei. Așa se explică de ce câinele nu mestecă alimentele În gură, ci imediat după prehensiunea cărnii, de exemplu, pe care o Înghite pe baza unui reflex bine dezvoltat, trimițând-o direct În stomac. Stomacul este căptușit cu un țesut conjunctiv seros puternic, ce formează numeroase pliuri prin care sucurile stomacale ce le excretează acționează pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
avatar biologic), ci elefantul, înzestrat de natură (sau de Dumnezeu, care e forma sa divină) cu trompă. Specificul elefantului, ceea ce face din el o ființă aparte, o ființă superioară, incomparabilă cu celelalte viețuitoare, este trompa. Prelungire a creierului, organ de prehensiune și comprehensiune, instrument care permite fabricarea de instrumente, detector de catastrofe, cititor de viitor, instrument muzical (trompetă), laborator de cuvinte și de concepte, acest apendice i-a permis elefantului să domine lumea, să exercite o putere absolută asupra tuturor ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]