290 matches
-
mâna pregătește apucarea obiectului. Din punct de vedere ontogenetic, pentru a-și atinge scopurile, acest gest necesită o coordonare a spațiilor vizuale și manuale. În funcție de segmentele implicate și de forța cu care se acționează, se pot distinge următoarele tipuri de prehensiune: a) bidigitală - participă policele și un opozant; b) tridigitală - participă policele și două opozate; c) polidigitală - participă policele și toate celelalte degete. Prehensiunea pune în valoare abilitățile manuale atunci când sunt executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
manuale. În funcție de segmentele implicate și de forța cu care se acționează, se pot distinge următoarele tipuri de prehensiune: a) bidigitală - participă policele și un opozant; b) tridigitală - participă policele și două opozate; c) polidigitală - participă policele și toate celelalte degete. Prehensiunea pune în valoare abilitățile manuale atunci când sunt executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant. În aceste condiții, se poate vorbi de varianta fină a prehensiunii: susținerea - acțiunea prin care se mențin în echilibru anumite obiecte; apăsarea - o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
policele și două opozate; c) polidigitală - participă policele și toate celelalte degete. Prehensiunea pune în valoare abilitățile manuale atunci când sunt executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant. În aceste condiții, se poate vorbi de varianta fină a prehensiunii: susținerea - acțiunea prin care se mențin în echilibru anumite obiecte; apăsarea - o manifestare kinetică simplă, ce poate fi realizată cu fața palmară a mâinii sau degetelor sau cu fața dorsală a mâinii, având degetele flectate; sprijinul - manifestare kinetică ce are
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
membrele superioare; precizia motrică este capacitatea de a asigura gesturilor o exactitate riguroasă. Coordonarea bimanuală este capacitatea de a folosi ambele mâini în acțiuni simultane, alternative sau în opoziție. Realizarea unei anumite activități impune ca, pentru efectuarea unei gestualități, pe lângă prehensiune, să fie asigurată posibilitatea deplasării în diferite planuri a gesturilor motoare, ce pot fi: de mică amplitudine, în condițiile mobilizării articulației pumnului; de amplitudine medie, în condițiile implicării articulației cotului; de amplitudine mare, efectuate din articulația umărului. Pentru a pune
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
păpușii). Această treaptă corespunde dezvoltării copilului normal de la 0 la 3 luni. Treapta a II-a - stabilitatea - este reprezentată de: a) poziția „în patru labe”; b) ortostatismul. Treapta a III-a - mobilitatea dezvoltată pe stabilitate. Aici se integrează: mersul, alergarea, prehensiunea și alte activități complexe, presupunând o bună coordonare între postură și mișcare și dezvoltarea simțurilor de orientare în spațiu. Treapta a IV-a - îndemânarea. RUPTURĂ DE MENISC - Leziune a articulației genunchiului frecvent întâlnită mai ales în rândul unei anumite categorii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau, dimpotrivă, a unei exagerări a trăsăturilor caracteristice. Structura sau modul de organizare a acțiunilor ce pot fi utilizate, indiferent dacă condițiile sunt asemănătoare sau analoage. De exemplu, în apucarea unor obiecte, indiferent de forma lor, intră în acțiune schema prehensiunii. Din schema inițială pot deriva mai multe tipuri de scheme. Din schema prehensiunii pot deriva: scuturarea, tracțiunea, aruncarea, cățărarea etc., dar aceste forme derivă, la rândul lor, dintr-o schemă tactilo-kinestezică globală inițială. Un rol deosebit îl are coordonarea mișcărilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a acțiunilor ce pot fi utilizate, indiferent dacă condițiile sunt asemănătoare sau analoage. De exemplu, în apucarea unor obiecte, indiferent de forma lor, intră în acțiune schema prehensiunii. Din schema inițială pot deriva mai multe tipuri de scheme. Din schema prehensiunii pot deriva: scuturarea, tracțiunea, aruncarea, cățărarea etc., dar aceste forme derivă, la rândul lor, dintr-o schemă tactilo-kinestezică globală inițială. Un rol deosebit îl are coordonarea mișcărilor, în contextul asimilării și acomodării reciproce, între mai multe scheme de acționare simple
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unor coordonări locale și parțiale ale ansamblului sistemelor perceptive și motoare. Cele dintâi, elaborate în primele două luni de viață, vizează doar regiunea bucală, iar apoi se armonizează cu percepțiile vizuale; pe la 4 luni se instaurează coordonarea vederii și a prehensiunii. Astfel, din aproape în aproape, se construiește o coordonare generală, așa cum ea este ilustrată de mersul autonom. Inteligența senzorio-motoare - după J. Piaget (1965) - este legată de ideea că progresele cunoașterii provin din activitatea motoare exersată de bebeluș asupra mediului său
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
locomoție/deplasare (de la domiciliu la școală, În interiorul școlii etc.) sau care solicită o poziționare adecvată În clasă; - atitudinea personalului din școala de masă față de această categorie de copii; - posibilitatea folosirii instrumentelor de scris de către copiii care prezintă grave probleme de prehensiune; - imaginea de sine și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; - posibilitatea efectuării unor mișcări/activități Într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular În cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mișcărilor (kinestezia), greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). 2. Funcția de execuție Capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele exprimă, de fapt, prehensiunea. Valoarea prehensiunii depinde de forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și de consistența materialului. Aceste particularități permit realizarea unor mișcări, ale căror forță și precizie pot fi controlate. Prezentarea funcției de execuție a scos în evidență rolul pe care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
greutatea obiectelor (barognozia), forma obiectelor pe care nu le vede, dar le poate pipăi (stereognozia), localizarea unor senzații somatice de pe suprafața corpului (topognozia). 2. Funcția de execuție Capacitatea de a apuca, prinde și manevra obiectele exprimă, de fapt, prehensiunea. Valoarea prehensiunii depinde de forma, greutatea, volumul, viteza de deplasare, dar și de consistența materialului. Aceste particularități permit realizarea unor mișcări, ale căror forță și precizie pot fi controlate. Prezentarea funcției de execuție a scos în evidență rolul pe care mâna îl
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de execuție a scos în evidență rolul pe care mâna îl are în organizarea unor mișcări. Însă definirea acestei funcții ar fi fost incompletă dacă nu ar fi evidențiat și rolul degetelor în economia mișcărilor pe care mâna le excută. Prehensiunea reprezintă acțiunea de prindere a unui obiect, de regulă folosind degetele mâinii, esențială în acest gest motric fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În cea mai simplă clasificare, formele de manifestare a prehensiunii sunt: bidigitală,tridigitală și polidigitală, acestea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mișcărilor pe care mâna le excută. Prehensiunea reprezintă acțiunea de prindere a unui obiect, de regulă folosind degetele mâinii, esențială în acest gest motric fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În cea mai simplă clasificare, formele de manifestare a prehensiunii sunt: bidigitală,tridigitală și polidigitală, acestea permițând efectuarea unei game extrem de largi de mișcări. Prehensiunea pune în valoare abilitățile manuale atunci când sunt executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant. În aceste condiții, se poate vorbi de varianta
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
regulă folosind degetele mâinii, esențială în acest gest motric fiind acțiunea policelui, cu rol de opozant. În cea mai simplă clasificare, formele de manifestare a prehensiunii sunt: bidigitală,tridigitală și polidigitală, acestea permițând efectuarea unei game extrem de largi de mișcări. Prehensiunea pune în valoare abilitățile manuale atunci când sunt executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant. În aceste condiții, se poate vorbi de varianta fină a prehensiunii. Susținerea este acțiunea prin care se mențin în echilibru anumite obiecte. Se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tridigitală și polidigitală, acestea permițând efectuarea unei game extrem de largi de mișcări. Prehensiunea pune în valoare abilitățile manuale atunci când sunt executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant. În aceste condiții, se poate vorbi de varianta fină a prehensiunii. Susținerea este acțiunea prin care se mențin în echilibru anumite obiecte. Se execută cu fața palmară în sus (în supinație), luând forma unei cupe, iar degetele asigură stabilitatea obiectului în cauză. Apăsarea este o manifestare kinetică simplă, ce poate fi
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
executată cu siguranță, în mod corect, cu atenție și cu abilitate. Coordonarea bimanuală reprezintă capacitatea de a folosi ambele mâini în acțiuni simultane, alternativ sau în opoziție, în tot acest timp asigurându-se o coordonare perfectă a diferitelor tipuri de prehensiune. Iscusința sau discernământul motric este capacitatea de a mobiliza toate resursele fizice și psihice pentru a selecționa din bagajul de abilități manuale numai acele acte motrice care sunt adecvate acțiunii respective. Se știe, de altfel, că aceeași mișcare, cu sau
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
gândurile și trăirile sufletești. Mâna este segmentul membrului superior căruia îi revine executarea celor mai complicate acțiuni și care asigură omului condițiile existenței sale. Mâna, acest „creier exterior”, este organul care prilejuiește investigație și cunoaștere. Mâna nu este doar organul prehensiunii și al celei mai importante sensibilități discriminative - ea este și organul personalității umane, al expresivității, al profesionalității celei mai elaborate (Debesse, 1970). Date anatomice și fiziologice privind membrul superiortc "Date anatomice și fiziologice privind membrul superior" Privită ca unitate cinematică
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în toate planurile și cu amplitudine din ce în ce mai mare, pe măsura creșterii treptate a masei și forței musculare. Pumnul și mâna Reeducarea mâinii este inseparabilă de cea a pumnului, întrucât orice leziune sau deformare de la nivelul pumnului influențează în mod nefavorabil prehensiunea. Este cunoscut faptul că extensorii pumnului acționează sinergic cu flexorii degetelor, iar flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003). La nivelul pumnului, mișcările pot fi de flexie-extensie, abducție-adducție (înclinare radială și cubitală) și circumducție. La nivelul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Acțiunea: înclinarea radială a mâinii. Fig. IX.40 a, b Mâna Reeducarea mâinii solicită cunoașterea grupelor musculare implicate în principalele mișcări executate la nivel metacarpo-falangian. Leziunile osteo-articulare, teno-musculare și capsulo-ligamentare pot altera diferit acest sistem biomecanic atât de necesar în prehensiune, percuție sau susținere. La nivelul interfalangienilor, mișcările sunt de flexie și extensie, iar la nivelul articulației condiliene metacarpo-falangiene se execută și mișcări de lateralitate (Leroy et al., 2003). Mobilizarea pasivă a degetelor 2-5 υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se execută adducția la nivelul falangelor; se poate acționa cu falangele în extensie sau în flexie gradată, cu palma în pronație sau în supinație. Rolul degetelor 2-5 este destul de important în economia mișcărilor, deoarece: - indexul este stabilizatorul de bază în cadrul prehensiunii, având o importanță deosebită și în cazul sesizării formei; - medianul și inelarul sunt degete de forță; - auricularul oferă siguranță și stabilitate în prehensiune. Reeducarea policelui Mișcările policelui se caracterizează printr-o mare mobilitate, fiind independente față de celelalte degete. Valoarea deosebită
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
supinație. Rolul degetelor 2-5 este destul de important în economia mișcărilor, deoarece: - indexul este stabilizatorul de bază în cadrul prehensiunii, având o importanță deosebită și în cazul sesizării formei; - medianul și inelarul sunt degete de forță; - auricularul oferă siguranță și stabilitate în prehensiune. Reeducarea policelui Mișcările policelui se caracterizează printr-o mare mobilitate, fiind independente față de celelalte degete. Valoarea deosebită a policelui este pusă în evidență prin opozabilitatea sa, ceea ce asigură 60% din valoarea funcțională a mâinii. Policele poate efectua mișcări de flexie
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
palma cu degetele în abducție. ω KT este plasat în față: priza pe police cu degetele 1-4, CP pe index cu degetele 1-4. Acțiunea: apropierea policelui de index. Fig. IX.53 Motricitatea membrului superior. Modalități de educare și reeducare a prehensiunii Tendința autorilor de a lărgi sfera mobilizărilor pasive și de a cuprinde acțiunile prin intermediul cărora se ajunge la nivelul abilităților manuale este motivată de teama de a nu lăsa o problemă atât de importantă doar la prima treaptă a recuperării
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nu lăsa o problemă atât de importantă doar la prima treaptă a recuperării acestui segment atât de important în viața unei ființe umane. Acest prag poate fi depășit în condițiile în care sunt prezentate unele aspecte mai importante ale reeducării prehensiunii. Prezentarea modalităților de mobilizare pasivă și de angrenare în mișcarea activă la nivelul de forță 1 și 2 constituie temelia pe care se „clădesc” treptat abilitățile manuale, atât de mult implicate în viața și activitatea omului. Mișcările membrului superior sunt
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
abilitățile manuale, atât de mult implicate în viața și activitatea omului. Mișcările membrului superior sunt puse în valoare prin modalitățile de prindere, manevrare și eliberare de către mână a obiectelor și materialelor. Posibilitatea omului de a folosi mâna este concretizată prin prehensiune, care asigură apucarea și manevrarea, după necesități, a obiectelor și materialelor cu care vine în contact. În aceste condiții, pacientul poate acționa activ cu mâna validă, determinând mobilizarea pasivă a segmentului afectat. În acest context, pacientul acționează pentru formarea imaginii
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
materialelor cu care vine în contact. În aceste condiții, pacientul poate acționa activ cu mâna validă, determinând mobilizarea pasivă a segmentului afectat. În acest context, pacientul acționează pentru formarea imaginii corticale prin asocierea mișcării active cu cea pasivă în vederea educării prehensiunii. Prehensiunea este condiționată de o serie de elemente prin care se poate realiza apucarea și eliberarea obiectului: - existența a două brațe de pârghie sub formă de pensă cu care se apucă obiectul; - un sistem articulat care să permită deschiderea și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]