443 matches
-
Dual Perspective: Free Indirect Discourse and Related Techniques. "Comparative Literature" 24:32-43. Hjelmslev, Louis. 1954. La Stratification du langage. "Word" 10:163-88. . 1961. Prolegomena to a Theory of Language. Trad. Francis J. Whitfield. Madison: University of Wisconsin Press. [Hjelmslev. 1967. Preliminarii la o teorie a limbii. București: Centrul de cercetări fonetice și dialectale] Hochman, Baruch. 1985. Character in Literature. Ithaca: Cornell University Press. Holman, Hugh C. 1972. A Handbook to Literature. Prelucrare a ediției originale de William Flint Thrall, Addison Hibbard
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ROMÂNII ȘI LUMEA EXTERIOARĂ: REPERE, CONEXIUNI, REACȚII II.2.1. MOMENTUL 1711 ÎN RAPORTURILE POLITICE INTERNAȚIONALE ALE PRINCIPATELOR ROMÂNE Este neîndoielnic că anul 1711 se constituie într-o ipostază distinctă în istoria raporturilor internaționale ale Principatelor Române, un moment cu preliminarii bine profilate. Nu au lipsit totuși în istoriografie voci care au pledat pentru ideea că decizia lui Dimitrie Cantemir de raliere la Rusia s-a produs instantaneu. De regulă, opinia are ca punct de sprijin faptul că, după cum se știe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al României" un număr de 46 norme, armonizate cu prevederile acquis-ului comunitar din domeniu și adaptate la specificul pieței locale, rezultatele obținute fiind transmise periodic către Uniunea Europeană. Investiții și piața valorilor mobiliare Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a primit comentariile preliminarii ale Comisiei Europene la data de 14 ianuarie 2004, referitoare la transpunerea Directivei 93/22/CE, privind serviciile de investiții, în proiectul Legii consolidate privind piața de capital, urmând a fi prezentat textul amendat. Servicii nefinanciare Protecția datelor cu caracter
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română și doina, îngr. D. Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, II, București, 1969, 445-571; Emilia Comișel, Preliminarii la studiul științific al doinei, REF, 1959, 1-2; Mariana Kahane, De la cântecul de leagăn la doină, REF, 1965, 5; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 13-228; Gh. Ciobanu, Lăutarii din Clejani. Repertoriu și stil de interpretare, București, 1969; Eugenia
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
a Universității din București, terminate în 1965. Din 1966 este cadru didactic la Catedra de lingvistică generală a Universității din București. Obține titlul de doctor în filologie în 1978, cu lucrarea O gramatică rațională a articolului, dezvoltată ulterior în volumul Preliminarii la gramatica rațională a limbii române (1983); lucrarea este axată pe ideea că limbile tind, în decursul timpului, să sporească motivarea elementelor lingvistice. A fost vicepreședinte al Uniunii „Vatra românească”. Colaborează la „Argeș”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Debutează cu
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
Ambasadei române din Paris. Între 1942 și 1945, a funcționat ca director literar al Editurii Contemporane din București și a fost secretar general al Asociației Române pentru Studiul Renașterii și al Asociației Culturale Hispano-Române. În aceeași perioadă, a condus lucrările preliminarii pentru elaborarea unei enciclopedii în 24 de volume, sub auspiciile cotidianului „Universul”. Începuturile literare ale lui C. sunt legate de revista „Vlăstarul” a elevilor Liceului „Spiru Haret”, dar adevăratul debut trebuie socotit cel din 1930, în revista „Capricorn”: studiul Bibliografia
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
celor poetice. Însă nicăiri nu se vedea mai neglese un astfel de proscholiu or o tehnică în genere ca în artea dramatică. În orcare altă arte i-e neapărat celui ce i se destină d-a face studii și eserciții preliminarii, spre a câștiga un coprins oarecare de tecnică. Fără asta nu poate să producă neci sculptorul, neci pictorul, neci cea mai ne-nsemnată operă în artea sa, ba chiar un esercițiu mediocru al ei e posibile numai după ce a {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Fără asta nu poate să producă neci sculptorul, neci pictorul, neci cea mai ne-nsemnată operă în artea sa, ba chiar un esercițiu mediocru al ei e posibile numai după ce a {EminescuOpXIV 233} suit schelea abilităței tecnice. Studiile și preparațiunile preliminarii sunt însă pretutindene în arte numai spre aceea pentru ca să se poată mai târziu a se rumpe schelea regulelor și a privi edificiu artei ca un întreg frumos și spre a se putea profita de sine însuși în el. Nicăiri însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simt după poet dispozițiunile sufletești a caracterelor singulare, cum dar aș putea să nu redau aceea ce mi se dă de poet? Cu această simplă iritare a simțului și de multe ori abia cu ea, îndealtfel lipsiți de orce studii preliminarii, de orce tecnică (prin care despre partea tonului și a gestului devine individualitatea proprie întru adevăr organ al artei) ba mai mult încă cu ton si gest abandonate unei naturalități brute, astfel pășesc cei mai mulți membri ai acestei arte la ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el" din textul transcris rămîne deschis complet în privința referinței sale. Pentru a examina această problemă mai bine, trebuie să studiem în amănunt începutul unei narațiuni cu un personaj-reflector. Unei narațiuni care se deschide cu un personaj-reflector îi lipsesc toate acele preliminarii care-i prezintă cititorului povestirea. Acest început dobîndește un accent special datorită faptului că prima menționare a personajului-reflector cere aproape întotdeauna folosirea pronumelui personal "el" sau "ea", fără ca acestea să fie definite mai departe. Pronumele personale sînt "semnale de secvențe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
poate aborda acest fenomen prin intermediul unei distincții între un personaj-narator și un personaj-reflector și prin diferența între modul de transmitere pe care această opoziție îl reprezintă. În cazul unei narațiuni care începe cu un personaj-narator, povestirea este prezentată cititorului prin preliminarii. Naratorul garantează de asemenea că toată informația necesară pentru a înțelege povestirea va fi pusă la dispoziția cititorului atunci cînd are nevoie de ea. În cazul unei narațiuni ce începe cu un personaj-reflector, cititorul este obligat să treacă peste toate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un personaj-reflector, este necesar să rezumăm poziția narativă, care e caracteristică unui narator, și să o comparăm cu poziția prezentării, caracteristică unui reflector. În virtutea preciziei și a clarității, trăsăturile caracteristice sînt prezentate sub forma a două liste paralele. Personajul-narator Personajul-reflector Preliminarii narative: introducere și expozițiune explicite, orientată spre cititor. Început abrupt sau scurtat, presupoziție (cititorul trebuie să deducă expunerea) Început emic (Harweg) Început etic (Harweg) Naratorul este stăpînul povestirii- ea poate fi înțeleasă, ordonată și are sens Ceea ce este prezentat este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este familiarizat sau nu este familiarizat complet cu o anumită situație 397. Reflectorizarea naratorului nu este marcată, oricum, cîtă vreme atributele adiționale sau vizibile ale personajului-reflector nu pot fi observate la personajul-narator. Acestea includ un mod de a începe fără preliminarii legate de perspectiva spațio-temporală și de valorile personajelor de ficțiune, asimilarea limbajului naratorului de către personaje, structura asociativă și așa mai departe. 6.4.1. Katherine Mansfield, The Garden Party Modul în care are loc reflectorizarea va fi ilustrat în detaliu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
realității ficționale ce urmează să fie prezentate, orientarea spațio-temporală, și, în mod special, manipularea simpatiilor cititorului. În romanul Ulise, o funcție importantă este asumată de segmentare 403, adică de separarea textului în secțiuni cu începuturi și finaluri abrupte. Nu există preliminarii sau tranziții. Therese Fischer-Seidel distinge în romanul Ulise între segmente cu "prezentare personală" și "extrapersonală". Ea este interesată în primul rînd de alternarea segmentelor de aceste două tipuri, ceea ce duce la o alternare a perspectivei interne (în special a lui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
personală, 215 perspectivă personală a percepției, 274 perspectivă semiotică, 23, 110, 179, 219 perspectivizare, 38, 50, 82, 122, 179, 184-186, 188-190, 192-196, 199, 210-216, 218, 274, 314 narativă, 185, 195-196 subiectivă, 195 subînțeleasă, 213-218 trăită imediat, 189 povestire complementară, 130 preliminarii narative, 238-239, 241, 243, 249, 254, 256, 260 presupoziții, 35, 236, 254, 342 preterit epic, 144, 255, 269 prezent al experienței, 60 prezent, auctorial, 73 care reproduce, 54, 62 experiențial, 60 gnomic, 172 istoric, 61, 160 în monologul interior, 172
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
31; Marcu 14, 27). 2. Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici, pur și simplu, metodic. Primele cinci discursuri, așa-numitele „discursuri-martor”, sunt preliminarii și lucrează prin aproximări succesive. Asta vrea să spună nu că ar fi eronat conținutul lor sau că Platon nu le-ar admite în nici un fel (așa cum procedează Robin și Flacelière, de pildă). Lucrurile sunt mult mai simple. Platon face
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
293, martie-aprilie. Situația actuală a adoptării regulilor standard privind egalizarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități la nivel mondial Mariana STANCIU, Institutul de Cercetare a Calității Vieții București În februarie 2006, Comisia pentru dezvoltare socială a ONU a dat publicității rezultatele preliminarii (frecvențele) ale unei noi etape de cercetare incluse în programul inițiat în anul 2004, în vederea urmăririi adoptării în statele lumii a Regulilor Standard privind Egalizarea Oportunităților pentru Persoanele cu Dizabilități (1). Cele 22 de reguli acceptate de ONU în data
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
țintă, a filozofa din mers, acestea erau, împreună cu a citi mereu și a reciti, premisele pe care s-a constituit opera de multe mii de pagini a lui Alain. La începutul studiului său despre Hegel, după vreo 20 de rânduri preliminarii, anunță brusc: „En route maintenant”. Și imediat: „La logique”. Felul acesta ostășesc de a aborda filozofia și de a-i ataca frontal temele fundamentale, tenacitatea pe direcția odată aleasă, toate aceste trăsături lămuresc afinitatea funciară a lui Alain cu Descartes
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
putea Înțelege acest nou activism, se coboară În timp pînă În anii ’50, cînd au avut loc două evenimente majore care au făcut posibilă această evoluție: moartea lui Stalin (1953) și retragerea trupelor sovietice din România (1958). Primul capitol, intitulat „Preliminarii”, pregătește cititorul pentru evoluția evenimentelor, prezentată pe larg În capitolele II „1968: primele luni”, III „Se adună norii (aprilie-iulie) și IV „August”. Capitolul I are două subcapitole, sugestiv intitulate „De la 1955 la 1962” și „De la Criza Caraibelor la Declarația din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din raport au fost • Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra României. Politica anglo-americană față de România, 1938-1947, Iași, 1995, p. 147. • Vezi Misiunile lui A. I. Vâșinski în România (Din istoricul relațiilor româno-sovietice, 1944-1946). Documente secrete, București, 1997, p. 231-242. • Vezi Claudiu Secașiu, Preliminarii ale asaltului final asupra P.N.Ț. Contribuția organelor de informații (1944-1947), în „Analele Sighet“, nr. 5, 1997, p. 532. În vara aceluiași an, în timpul dezbaterilor Conferinței de pace de la Paris, au mai apărut două grupări cu orientare național țărănistă: „Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că aveți nevoie. Dacă nu ați ghicit cum trebuie, nu veți obține ușurarea pe care o căutați, dar nici prea mult rău nu va fi făcut, deoarece trupul are tendința să se autoregleze atunci cînd au loc intervenții energetice autoaplicate. Preliminarii. Înainte de a stimula producția de estrogen sau progesteron folosind metode energetice: 1. Realizați sistemul endocrin să se echilibreze realizînd Perierea Meridianului Triplu Cald (pagina 107). 2. Calmați meridianul ficatului (pagina 146), ceea ce va pregăti ficatul să proceseze creșterea hormonală. 3
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
București, 1956; Prânz profan, București, 1968; Rădăcină și cer, București, 1969; Luceafărul din Apuseni, București, 2003. Traduceri: Martin Opitz, Zlatna sau Despre cumpăna dorului, pref. Vasile Netea, postfață Al. Tănase, București, 1981; ed. cu un Argumentum de Vasile Netea și Preliminarii de Dumitru Micu, București, 1993. Repere bibliografice: MRP [Miron Radu Paraschivescu], Suflet popular, „Scânteia”, 1946, 30; C. Dornescu [Leon Baconsky], „Conștiința lumii”, ST, 1956, 4; Zaharia Sângeorzan, „Rădăcină și cer”, CRC, 1969, 43; Dumitru Micu, „Rădăcină și cer”, RL, l969
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
puțin. L-am perceput ca pe un test pentru noi, Întrucât mie nu mi se pare că este un text doar despre Humboldt. Humboldt este un pretext. Întrebarea mea este cum poate fi acoperit subtitlul acestui text care sună așa: preliminarii speculative la starea de postmodernitate. Pentru că nicăieri nu mai apare cuvântul postmodernitate În text, În afara acestui subtitlu. Pe de altă parte, vreau să verific În ce măsură tu, Cornel, răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău este o provocare și un test pentru noi, cei care dezbatem la Phantasma. Cornel Vâlcu: Subtitlul nu este al capitolului, ci al cărții (Pod cu trei capete. Preliminarii speculative la starea de postmodernitate), În care capitolul acesta (Humboldt) este după fenomenologie și Înainte de Coșeriu. Ruxandra Cesereanu: Atunci În ce măsură acest capitol slujește unui asemenea subtitlu? Și viceversa. Ce caută aici postmodernitatea? Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu: Capitolul acesta, În Întregul lui, ar intra undeva la o declarație de tipul: cred că suntem prea grăbiți În a discuta teoretic postmodernitatea, fără a fi privit cu o uriașă atenție acele preliminarii moderne ale postmodernității, care trebuie cunoscute sub raport speculativ, pe câtă vreme, În ceea ce privește epoca postmodernă, avem o trăire directă a ei. Reacția normală o văd În a face un ocol speculativ, pentru a putea ajunge de la o reflexivizare a propriei tale trăiri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]