130 matches
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului E numai pace între noi Când sorbi din razele de soare, Cu trupul tău strivind trifoi, Sub a căldurii apăsare. Chiar gâzele par curioase Linchind sudorile prelinse, O adiere blandă coase Privirile-mi pe tine ninse. Mă înfiori, Evă vorace Cu reliefurile-ți line. În mine ispitirea tace, Te simt a mea și-mi este bine. Deodată, inima-mi tresare. E un moment de nebunie. Mă strâmb
GELOZIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381884_a_383213]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > PICĂTURĂ DE TIMP Autor: Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1625 din 13 iunie 2015 Toate Articolele Autorului viața e o picătură de timp asemeni unei picături de roua prelinsa de pe o frunză răvășita de gânduri prin solul avid de iubire nemărginita ajunsă la rădăcina existențiala hrănind-o apar alte frunze alte picături alt timp viața e o picătură de timp Referință Bibliografica: Picătură de timp / Căprar Florin : Confluente Literare
PICATURA DE TIMP de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1625 din 13 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379378_a_380707]
-
temeinic, nimic original,Și nimeni nu dorește să-nțeleagăDar toți jucăm în rolul principal.... XX. PICĂTURĂ DE TIMP, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1625 din 13 iunie 2015. viața e o picătură de timp asemeni unei picături de roua prelinsa de pe o frunză răvășita de gânduri prin solul avid de iubire nemărginita ajunsă la rădăcina existențiala hrănind-o apar alte frunze alte picături alt timp viața e o picătură de timp ... Citește mai mult viața e o picătură de timpasemeni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
a netezit calea cunoșterii cu adevărul revelat, înconjurat de tainele supreme și frumusețile stelare. Matricea profetică a structurii eminesciene s-a format în amvonul Naturii, frumusețea Creației pure sub nimbul libertății absolute, peste care s-au presărat izvorul creației populare prelins din sânul Tradiției, rânduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, cântecul, jocul, doinele, credința, mitul jertfei și marea iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului mai exact aș vrea să știu unde merg, de unde viu dintr-un balon de săpun, dintr-o creangă de alun, dintr-un val spumos de mare, dintr-o lacrima de soare, din vulcan prelins cenușă, dintr-o rochie de păpușă, din firicel de nisip, dintr-un tril fără cirip, dintr-un puf de păpădie, din lacrima de la vie, cine țipă tare-n mine licărul unor rubine? solz pierdut de dinozaur? muget sfârtecat de taur
MAI PRECIS, DACĂ SE POATE ? de DORA PASCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380835_a_382164]
-
este sortită Aici, pe pământul nostru străbun să răsară viguros, cu rădăcini adânc înfipte în trunchiul martirilor, cu coloana dreaptă spre Infinit, cu corola plină de lumină în care se reflectă strălucitor razele Tricolorului, împrăștiindu-i mireasma mărturiei în Dorul prelins, ca într-o lacrimă de chihlimbar, Chipul frumos, măreț și duhovnicesc al Dacoromâniei Mari. Ființa ei plină de har, cu chipul minunat și armonios adie într-o manifestare a genialității. Dalta unui iscusit artist, penelul sau cuvântul îmbracă straie sărăcăcioase
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-aș săruta privirea Prelinsă-ncet pe mine, Ce-mi răscolește firea Păstrată pentru tine! Ți-aș strânge-n palme râsul Să nu se piardă-n zbor, Cu el să-ți mângâi plânsul, În clipele de dor. Ți-aș prinde stele-n păr Cu raze
ȚI-AȘ SĂRUTA PRIVIREA de DANIEL DAC în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373599_a_374928]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DACĂ Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017 Toate Articolele Autorului DACĂ... De ce nu-ți pot atinge chipul? Dacă-n nopțile fără de număr Plânsul atârnă prelins pe-un umăr Dacă privirea ațintită spre stele Aduce în iriși tăi jocuri de iele.. De ce nu pot să-ți simt suflul ? Dacă steaua din ceruri căzută Rătăcește nebună și-i necunoscută Ai tu lacrimi destule la sete de drum
DACĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374116_a_375445]
-
inel, Deși e diamant ..tu poți rămâne fără el... De ce te caut mereu în univers? Dacă timpul te ține captiv încă... Te voi găsi în marea cea-adâncă? În simfonia sihastră a timpului neînvinsă? Știu, te voi găsi în lacrima-mi prelinsă. Referință Bibliografică: Dacă / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DACĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374116_a_375445]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ÎNCĂ-I IARNĂ ÎN ALB ȘI NEGRU Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ÎNCĂ-I IARNĂ ÎN ALB ȘI NEGRU Încă-i iarnă ,mare de oameni lacrimi prelinse.. Regretele scrise prin limbă de clopot ...nestinse Și-anunță plecarea într-un marș funebru Un ultim drum al tacerii și-un negru cortegiu Cerul întunecatei zării plânge cu fulgi Zgribuliți mai mari sau mărunți...topiți.. Și prefăcuți în lacrimi ale
ÎNCĂ-I IARNĂ ÎN ALB ȘI NEGRU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375445_a_376774]
-
CÂND PLÂNG BĂRBAȚII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când s-
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XVI Fiul ridicărilor de David Sofianis reeditare 1.09.2015.A.D.) Nisipul cu mâini de matase își caută strigarea printre degete de fum prelinsele lacrimi țărâna din noapte cernuta peste tâmple și albele frunți un stol îți sunt anii și timpul făclie pierdută e vremea ce trece în van povară uitării îți strigă prin vine și nu poți să scapi de ceață orbită de
POEM HIERATIC XVI FIUL RIDICĂRILOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372076_a_373405]
-
atâtea adevăruri. În beznă nopții, se clădesc atâtea desartaciuni.. Când sunetul mut fără de cuvinte, Îmbie lacrimi și multe luări- aminte... În pânză albă că zăpadă , Se coș amaruri și destine stinse... Se colorează fără de înțeles, Doar aripi franțe în culori prelinse.. În zarea fără de sfârșit Se aud ecouri de altadat', Se văd plecând spre negre zări, Neprețuitele uitări! În sufletul ce naște 'n noi Dorințe fără de sfârșit, Se înfiripa șiruri de comori Care se pierd în infinit! În clipele ce au
IN SOAPTA... de DANUTZA POPA în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345925_a_347254]
-
atâtea adevăruri. În beznă nopții, se clădesc atâtea desartaciuni.. Când sunetul mut fără de cuvinte, Îmbie lacrimi și multe luări- aminte... În pânză albă că zăpadă , Se coș amaruri și destine stinse... Se colorează fără de înțeles, Doar aripi franțe în culori prelinse.. În zarea fără de sfârșit Se aud ecouri de altadat', Se văd plecând spre negre zări, Neprețuitele uitări! În sufletul ce naște 'n noi Dorințe fără de sfârșit, Se înfiripa șiruri de comori Care se pierd în infinit! În clipele ce au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345962_a_347291]
-
atâtea adevaruri.In beznă nopții, se clădesc atâtea desartaciuni.. Cand sunetul mut fără de cuvinte,Îmbie lacrimi și multe luări- aminte...În pânză albă că zăpadă ,Se coș amaruri și destine stinse...Se colorează fără de înțeles,Doar aripi franțe în culori prelinse.. În zarea fără de sfarsitSe aud ecouri de altadat',Se văd plecând spre negre zări,Neprețuitele uitări! În sufletul ce naște 'n noiDorinte fără de sfârșit,Se înfiripa șiruri de comoriCare se pierd în infinit! În clipele ce au fost și s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345962_a_347291]
-
Domnesc În genunchi să vă slujesc Vântul n-o să-mi stea în cale Nici răcoarea de pe vale Și nici roua zorilor Ori scamele norilor Pe copii și pe nepoți Îi îmbrățișez pe toți Jinduiesc un dor aprins Ca o lacrimă prelins O veghere - stea nestinsă Și de nimenea atinsă Scut încins și ochi de vultur Poveri, răutăți să scutur Un grăunte de azur Pe întinderile vaste... Poveștile prind contur- Fu biet om și nu mai iaste... George Ncolae Podișor, Rucăr, 29
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
o iau razna și atunci mă retrag în pătratele albe diagonala tablei îmi place cea mare am vreme să întâlnesc turele în colțuri umbrele cad și încercările își aruncă măștile le privesc duritatea pipăi perciunii falși și gust sarea trupului prelinsă pe gardurile înalte ale cetăților părăsite te privesc după ce ajung la capătul răbdării ridici poveștile la rang de uitare mâna îți este calmă scrisul nu se mai înclină spre dreapta măruntul și-l numără prin buzunarele bătute de vânt ce
DIAGONALA MARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345372_a_346701]
-
pot, Maica slăvilor senine: / Să-mi ridic la ceruri ochii către Tine, / Și-n genunchi, cu vie lacrimă-ca frânt / Aliluia, Ție, pururea să-Ți cânt! Virgil Mateiaș Poetul creștin susură ca un Cuvânt legănat de cer în ode de lumină, prelins ca o rugă ce se aprinde de mireasma destăinuirilor zămislite ca odinioară în cântecul Dochiei. Soarta i-a țâșnit ca un sâmbure din pământul dac primenit de sângele sfânt martiric ce a proptit pentru veșnicie Crucea biruinței întru Hristos. Culegând
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarba grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsă miere. Mi se lipeau de talpa goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Si taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, râzând, pe colțul meu de rai. Atâta liber zbor, cât se întâmplă doar aripii, pe umăr de poveste. A
COPILĂRIE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378103_a_379432]
-
te-acopăr cu buzele mele, Sub lacrimi fruntea de-ți ard, Ți-oi stinge-o cu praful de stele! În cer de-ai să vrei să rămânem, Pământ ți-oi așterne din mine Și-ai să atingi ale lumii hotare Prelins printre-ale mele suspine! De rătăci-mă-vei printre norii în ploi Și pe cărări negre bătucite de lună, Eu presăra-voi sub desculț stele mii Și dragostea-mi în flăcări nebună. Cu iubirea-mi curată te-oi mângâia Și-am
DE MANA ÎN CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373295_a_374624]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu toamnele plecate pe sub suflet se-ntorc cocorii prin magnolii reci, adăpostind în cochilii de tunet frunzișul pângărit de sub poteci! Grădini zâmbesc de sub mătănii stinse adulmecând sub lungi povești pieirea, din bulbi de rouă veșnicii prelinse se-agață-n rugi îngenunchindu-și firea. Un mag îmbracă pe sub giulgi iertarea crestând sub aripi cruci de patimi mii, și pe mormintele de flori așează marea cu valuri ninse-n ierni de păpădii! Referință Bibliografică: IERNI DE PĂPĂDII / Doina Bezea : Confluențe
IERNI DE PĂPĂDII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378817_a_380146]
-
cu coțofene și vânt / între plopii mari, amari ca de toamnă, / când umbrele sunt nesigure pe pământ / și la plecare orișice cuvânt te îndeamnă // și stăruie stins în penumbra din lunci / cuibul de-o vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-o tristețe amară // și numai eu neștiut mai răsar / între goale ținuturi, / ca un amiaz timpuriu, fugar, / plin de mirări și de fluturi” (Amurguri cu coțofene și vânt). La ceas crepuscular, înfiorările, neliniștile ființei capătă o notă gravă, meditativă
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
ontologic (devenit pseudoontologic), ci de al altora. Efectul nu e doar sclerozarea, ci chiar dezrădăcinarea din ființă. Al treilea fel de avut este, în viziunea interlocutorilor, avutul instituționalizat, id est societatea. Societatea ar fi „un trecut comun standardizat și solidificat, prelins apoi asupra prezentului unor ființe diferite între ele și diferite (în aici-acum-ul lor efectiv) și de trecutul în chestiune”. Pentru ca acesta să nu devină un „neant manifestat, neant efectiv, neant activ”, „starea normală a oricărei comunități ontologice nealineate în pseudo
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
corectă verticală. De data aceasta începu mișcarea ritmică a depărtării și apropierii picioarelor și a mâinilor cu palmele bătute deasupra capului, apoi un dans sprinten, o zvâcnire a trupului și-a brațelor, închipuind până la auz ritmicitatea unor imagina de castaniete. Prelinse, pletele-i curgeau șiroaie, acoperindu-i din când în când sânii aflați sub rochia udă, lipită de trup. Veni, deodată un minut când avui impresia că prinse în mâini discul roșiatic al soarelui în apus, aplecându-l în stânga și în dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
istorie Valedulcean, profesoara de română Maria Stănescu, trei sau patru elevi printre care și o fată cu tenul foarte alb și cu părul negru tuns scurt. Lângă tribună vin să recite mai Întâi elevii care au compus ei Înșiși versuri. Prelins În palma mea fluid Ca o cerneală veche-n călimară De teama irosirii te Închid Și pumnu-l voi desface mai pe seară Când va fi umbră rece peste toate Și duhurile bune au să vie, O poezie albă peste noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]