1,676 matches
-
revista EPTA, Bilten, Ljubljana 2001) este prezentat cazul modificării enarmonice (declarate, de altfel, expres) în ediția Paderewski, a notației Preludiului nr. 4 în mi minor op. 28 de Chopin. Fără a schimba note, se schimbă sensul. Ex. 9: Fr. Chopin, Preludiul op. 28 nr. 4. în mi minor a. Ed. Paderewski b. Ipoteza Reinhold Acordul de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
gândul compozitorului care, nu știm niciodată câte valențe poate conține, despre care nu avem nici o altă dovadă decât urma lăsată de pană pe hârtie. Altă modificare a textului întreprinsă în această celebră și, de regulă, sigură ediție se află în Preludiul op. 28 nr. 15 în Reb major. Ex. 10: F.Chopin, Preludiu op. 28 nr 15, în Reb major a.Ed. Paderewski b. Ed. Henle, conformă cu originalul Accentul (indicat de săgeată) pus explicit în manuscris pe vocea de alto
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
nu avem nici o altă dovadă decât urma lăsată de pană pe hârtie. Altă modificare a textului întreprinsă în această celebră și, de regulă, sigură ediție se află în Preludiul op. 28 nr. 15 în Reb major. Ex. 10: F.Chopin, Preludiu op. 28 nr 15, în Reb major a.Ed. Paderewski b. Ed. Henle, conformă cu originalul Accentul (indicat de săgeată) pus explicit în manuscris pe vocea de alto, mib (conform cu ediții atât de serioase ca Wiener Urtext sau Henle, dar
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
luteran sunt limba națională germană, rima metrică a versului, forma strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la forma monodică până la o varietate componistică ce include coralul preludiu, coralul-motet, coralul-cantată și coralul-suită. La începutul Reformei coralul reprezenta imnul congregațional protestant, cunoscut sub numele de Geistliche Lieder (cântece religioase), Psalmen (Psalmi), Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dea rod bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
intru în copilărie. Stau uneori cu mâinile căuș și urmăresc cerul în fântână. Apa e limpede. Păsările trec gânduri, gânduri. Chipul lui mă urmărește. De acolo de departe întind mâna și strig: De ce mi-e dor? Presupusul cântec Ea cânta preludiul iubirii întinerită de-aducere aminte. El își suflecase mânecile și ștergea de pe mânerul ușii amprentele lăsate pe durere. Deobicei altădată ea dormea neîntoarsă deoarece a doua zi știa că va muri de plictiseală. Acum el crezuse că ea va deschide
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
și de litere, strigînd: stăruiți în dragostea frățească, și nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea au găzduit fără să știe pe îngeri, dar nu vă uitați cu bunătate la această femeie, cîtă vreme poartă în pieptu-i preludiul nopții acum, la sfîrșitul veacurilor ce iar au început spre a nu sfîrși vreodată eu voi fi ceasornicarul de mentisme, ca întotdeauna, Rabbi, și voi rosti răspicat auditoriului că este abia ora patru fără cinci și că oricine este liber
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
afară nu sînt decît călărire de ficțiuni. la ce bun ? prevăzător, aidoma celui ce vine dintr-o îndelungată convalescență și se întreabă dacă ea, convalescența, cu discreția-i vinovată că te-a călăuzit departe de boală, mai poate fi un preludiu la ceva, prevăzător, deși obișnuit pînă mai sus de cap cu lumina împrăștiată de lampadarele de stradă, vîscoasă și, vai, atît de înclinată încît umbrele se lungesc peste tot, ies pe sub uși ca niște cozi de șobolan, cotrobăiesc și
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
Cei doi, întinși în pat, unul lîngă altul, el cu veston, fireturi, pantaloni cu vipușcă, cizme Pardaillan, ea fără nici un fel de vipușcă sau cizme, doar cu o cingătoare de piele care iradia un halou invizibil, savurau vrăjiți acest fascinant preludiu. „Uite, înainte de orice, vreau să-ți spun ceva. Ascultă-mă cu atenție, cu mare atenție”, vorbi Petricia într-un târziu, strângându-l tare de mână. Andrew era numai ochi și urechi. “Multe se vor întâmpla, multe vom întâlni, vorbi rar
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
ironia discretă a pasajului nu poate trece neobservată). De multe ori vom constata cu surprindere că, dincolo de desfășurările ironice de procedee în procedee, dincolo de măștile extravagante și de tonul zeflemitor al multor poeme se desfășoară spațiile ample ale solitudinii, ca preludiu melancolic al morții și al uitării. Farmecul straniu al multor pagini provine tocmai din concilierea acestor două tendințe, din recursul la o tonalitate dublă, ca și cum livrescul, intertextualitatea, ironia, ar urmări - paradoxal - să dea o nouă consistență "textului lumii", adeseori sufocat
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
o balerină cu un singur picior este o seară cu iz de untură râncedă îndărătul perdelelor îndărătul cuvintelor idealurile se contopesc cu fluidul televi zorului visele au culoare incertă aspirațiile încap într-un singur intestin dimineața golit cu fervoare este preludiul nopții identic nopții de ieri vii sunt numai păsările nocturne se încru cișează stârnind pudră de harfă peste geografia orășelului ignobilă vii sunt numai viitorii sinucigași singurii ce știu să-și prețuiască destinul viu în această noapte este preotul chemat
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
său. - Are mână liberă, eu doar pun banii ... - Trei mii ai dumitale și încă șase mii ai mei ... adică ai domnului de Vitto ! - Joci tare băiețaș, pumnul pe care l-ai încasat mai devreme s-ar putea să fie doar preludiul,tu nu știi că prin venele lui Vitto curge un sânge de sicilian ! - Șase mii ai tăi și încă zece mii ai mei,contraatacă italianul ,vizibil iritat. E rândul lui Micky să simtă tensiunea. Dacă bărbatul dur din fața lui are o
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > VIRGIL CIUCĂ - POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTA 2012” Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unită Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
iunie 2017. Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Citește mai mult Suntem atâta de singuri,parteneri cu nepăsarea.dureros de orbi,dureros de surzi,decupăm altare uitării,cernem noroiulla limita dintre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
spargă oglinda adâncului? Citește mai mult Suntem atâta de singuri,parteneri cu nepăsarea.dureros de orbi,dureros de surzi,decupăm altare uitării,cernem noroiulla limita dintre suflet și lut,cu tristețea brațelor rotunjiteîn îmbrățișări goale de noi.satisfăcuți agonizămîntr-un zâmbet,preludiu unei iubirifrânte într-un recviem.parteneri cu nepăsareadevorăm nemulțumiri.dar cine să spargăoglinda adâncului?... III. DINCOLO DE VIOLET, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017. Te-ai întors timp ce am fost să-mi tulburi împăcarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
-i o femeieCu sărut ucigător... XXI. VIRGIL CIUCĂ - POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTĂ 2012”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016. PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
fidel suave rimeDar eu detest să scriu din servitute!... XXIV. PICĂTURI DE VIAȚĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. Picături de viață Pentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George Simion Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
fac asta, în La Coste. Devenise fierbinte și suplă, darnică în plăceri intelectuale și în îmbrățișări mai puțin eterice. La început slăbuță și jenată, și-a desfăcut părul, a dat frâu liber suspinelor și s-a umezit, și-a însușit preludiile care dau profunzime și vigoare iubirii. Uneori era trandafirie, Sensible, complet trandafirie, din cap până în picioare, goală și mai mult decât goală, pentru că se împodobise pentru mine, numai pentru mine, în urletul mistralului sau în țipetele soarelui, acolo, în La
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
se decupează cu o limpezime de cristal. Fie că e vorba de "chiaburii" deportați, de lichidarea partidelor istorice, de eliminarea opozanților, de impunerea modelului sovietic al exercitării puterii, partidul acționa cu o determinare plină de energie. Vehemența verbală era doar preludiul acțiunilor fizice propriu-zise, care mergeau de la ponegrire la schingiure, și de la încarcerare la crima bestială. O despărțire de comunism trebuie să fie, mai presus de orice, o delimitare de practicile ideologice ale partidului. Slaba atenție acordată rolului propagandei, centrarea aproape
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
Ceea ce le lipsește și Supraviețuirilor, și lui 69 - oricît de diferite sînt cele două scrieri - este o dimensiune mai accentuat metaficțională, a vocii care (se) vorbește. Ceea ce le diferențiază esențial - din punct de vedere pragmatic - este spunerea: Supraviețuirile sînt un preludiu care se teme de climax, 69 este un orgasm prelungit care se dispensează de preludiu. Fiecare vinde ce-i place. Dacă Radu Cosașu este un părinte al autoficțiunii românești, de unde clișeul autoficțiune = Ťautobiografie rușinoasăť în sensul în care o astfel
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
este o dimensiune mai accentuat metaficțională, a vocii care (se) vorbește. Ceea ce le diferențiază esențial - din punct de vedere pragmatic - este spunerea: Supraviețuirile sînt un preludiu care se teme de climax, 69 este un orgasm prelungit care se dispensează de preludiu. Fiecare vinde ce-i place. Dacă Radu Cosașu este un părinte al autoficțiunii românești, de unde clișeul autoficțiune = Ťautobiografie rușinoasăť în sensul în care o astfel de ficțiune cere ingrediente lexicale vulgare, garnitură de sex, etc.? Pizdeț-ul lui Alexandru Vakulovski nu
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
de „geamăn” al unui alt german, Georg Friedrich Händel, ceea ce consună și cu descrierea acestei relații de „îngemănare” prin „poliglotismul” lor stilistic, așa cum o face Brigitte François-Sappey: „Rămâne traseul gemenilor germani. Poliglot în arta, precum și în existența lui, Haendel amestecă preludii și fugi à l’allemande, dansuri à la française, arii melismatice și allegro concertante à l’italienne (Suitele pentru clavecin, 1720), și, campion al reangajării, el se împrumută fără rușine. [...] La clavecin, Bach, care a amestecat nu mai puține stiluri
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
iulie 1876, Societatea de Cruce Roșie din România se înființează sub președinția principelui Dimitrie Ghica, fiind recunoscută pe 23 august. În același an, Crucea Roșie Română desfășoară prima sa acțiune: ajutorarea răniților în Serbia în timpul războiului sârbo-turc. Era în fapt preludiul aportului pe care sanitarii și medicii din ambulanțele și spitalele de campanie aveau să îl aducă la copleșitorul efort al României de a-și obține și de drept o independență pe care, în fapt, o deținea de decenii. Războiul ruso-româno-turc
Agenda2003-28-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281238_a_282567]
-
deșteptăciunea’’. Asta e! Cine, Doamne, iartă-mă, ne pune să fim așa deștepți?! Mai bine proști, că tot se zice că ei, proștii, nu simt nimic. Nici măcar durerea! Iar dacă se întâmplă (rar, evident!), ea, durerea, devine un fel de preludiu la orgas mul colectiv, manifest, ca în versul poetului rostit de toți în copilărie: ,,noi vrem pământ’’ Păi, am vrea, dar și cu pământul ăsta nu e așa cum crede muritorul care dă cu sapa până îi ies ochii, ca în
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
tuturor timpurilor. Avem melodii pe Te Deum de la Niceta de Remesiana și Ambrosie de Milano, sunt laude între cântările gregoriene, iar în toate epocile de artă sunt prezente măcar prin intermediul unui compozitor. Unii compozitori au scris chiar multe Te Deum-uri. Preludiul Te Deum-ului compus de Marc Antoine Charpentier, care acum câțiva ani a fost prezentat și de orchestra și corul Catedralei romano-catolice din Timișoara, a devenit arhicunoscut pentru că însoțește mira „Eurovision“. Prin dimensiunile sale, lucrarea lui Berlioz iese din comun, atingând
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]